Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

Structura anului școlar 2020-2021: Se introduce vacanța intersemestrială, ore de curs ținute în aer liber, an școlar mai scurt


Publicat

Structura anului școlar 2020-2021: Școlile vor fi deschise pe 14 septembrie, iar majoritatea elevilor vor merge fizic la școală, a declarat miercuri 5 august președintele Klaus Iohannis. Anul școlar va avea o durată de 34 de săptămâni, fiind mai scurt cu o săptămână de anul școlar 2019-2020. Se reintroduce vacanța intersemestrială.

Scenariile pentru desfășurarea cursurilor în anul școlar 2020-2021

Pentru fiecare școală, au fost elaborate trei scenarii:

Scenariu 1 – verde

Se aplică în cazul în care în localitate e mai puțin de o persoană în medie în ultimele 14 zile detectată cu COVID-19. Toți elevii merg la școală.

Scenariul 2 – galben

între 1 și 3 persoane confirmate cu coronavirus în medie zilnică. Grădinițele și clasele primare merg la școală. Clasele a 8-a și a 12-a merg la școală. Restul elevilor învață online.

Scenariul 3 – roșu

peste 3 bolnavi noi de COVID-19 în medie în localitatea respectivă. Toții elevii învață online.

Fiecare comandament județean pentru situații de urgență va decide, în funcție de situația cazurilor de coronavirus din localitate, cum se vor desfășura cursurile

Școlile, liceele și grădinițele au fost închise din 11 martie, pentru a preveni răspândirea coronavirusului, a decis Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

Când începe școala în 2020

Anul școlar 2020-2021 începe luni, 14 septembrie.

Cele două semestre vor fi egale, vacanța intersemestrială va fi în ianuarie-februarie, iar în loc de 35 de săptămâni, cât are anul școlar curent, elevii vor merge la școală 34 de săptămâni.

Cursurile se vor încheia pe 19 iunie 2021.

Ora de curs de 45 sau 50 minute

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat, miercuri, că programul elevilor la şcoală va fi unul normal, cu ora de curs de 45 sau 50 de minute, menţionând că se ia în calcul realizarea circuitelor în cadrul unităţilor de învăţământ la venirea copiilor, după modelul aplicat la examenele naţionale.

„Ora va dura ca şi până acum, fie 45 de minute, fie 50 de minute. Programul este normal, însă luăm în calcul ca venirea copiilor la şcoală să se facă în aşa fel încât să nu se întâlnească unii cu ceilalţi, exact aşa cum am făcut şi la examenele naţionale, să se realizeze şi acele circuite în cadrul unităţilor de învăţământ. Deci, ne preocupă sănătate şi siguranţa copiilor şi a cadrelor didactice”, a afirmat Anisie.

Structura anului școlar 2020-2021 – Cât durează semestrul I

Cursuri semestrul I – prima zi de școală este luni, 14 septembrie, primul semestru se va încheia vineri, 29 ianuarie 2021.

În perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2020, grădinițele și clasele pregătitoare sunt în vacanță.

Vacanța de iarnă 2020-2021

miercuri, 23 decembrie 2020 – duminică, 10 ianuarie 2021.

Vacanța intersemestrială în anul școlar 2020-2021

Sâmbătă, 30 ianuarie 2021 – Duminică, 7 februarie 2021.

Structura anului școlar 2020-2021- Cât dureză semestrul I

Primul semestru are o durată de 17 săptămâni.

Structura anului școlar 2020-2021 – Cât durează semestrul II

Semestrul al II-lea începe pe 8 februarie 2021 și se încheie 18 iunie 2021.

Anul școlar 2020-2021: Mai multe ore de curs, desfășurate în aer liber

Activitățile sportive se vor desfășura în aer liber, precum şi unele ore de curs a declarat ministrul Educației Monica Anisie.

„Activităţile sportive se vor desfăşura în aer liber, pentru activităţile de învăţare decizia este la nivelul unităţii de învăţământ. Ei se pot organiza, de exemplu: o lecţie de muzică sau de pictură să o facă şi în aer liber atâta vreme cât vremea o permite”, a explicat ministrul.

Măști de protecție în clase și plexiglas pentru bănci

La revenirea la cursuri elevii ar putea purta, în afară de măşti, şi viziere sau vor fi instalate paravane pentru bănci, dar această decizia trebuie să fie luată şi la nivel local.

„Din punctul meu de vedere decizia ar trebui să fie şi la nivel local. Noi ar trebui să dăm cadrul după care să lăsăm posibilitatea unităților de învățământ, direcțiilor de sănătate publică, împreună cu autoritățile publice locale să găsească o soluție, ca elevii să poate mască, să aibă vizieră sau băncuța să fie dotată cu pexliglas” a precizat ministrul Educației

Vacanța de primăvară 2021

Vineri, 30 aprilie 2021 – Duminică, 9 mai 2021

Vacanţa de vară în 2021

Sâmbătă, 19 iunie 2020 – data din septembrie 2021 la care încep cursurile anului şcolar 2021 – 2022.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

METEO: Temperaturi de vară în județul Alba, sâmbătă și duminică. Timp frumos pentru o ieșire în natură cu prietenii

Publicat

soare

Vreme frumoasă în județul Alba, la acest sfârșit de săptămână. Temperaturile maxime vor ajunge la 26 de grade Celsius, atât sâmbătă, cât și duminică. 

Meteorologii spun că acesta nu va fi ultimul weekend care mai amintește de vară. Temperaturile ridicate se vor menține în județ până la începutul lunii octombrie (cu valori de peste 23 de grade în cursul zilei).

Sâmbătă și duminică va fi o vreme perfectă pentru ieșit în natură, nu departe de casă.

Sâmbătă, vremea va fi una de vară, cu temperaturi de peste 21, până la 26 de grade Celsius. Vântul va sufla slab, nedepășind la rafală 7 kilometri pe oră.

Sâmbătă noaptea, temperatura va înregistra o medie de 13 grade Celsius. Tot noaptea, nu sunt excluse câteva averse de ploaie însoțite de descărcări electrice.

Duminică, temperatura maximă în județ va fi de 25 de grade Celsius. Vântul va sufla la rafală cu până la 15 kilometri pe oră.

În cursul nopții de duminică, temperatura medie în județ va scădea pânș la 8 grade Celsius.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Adio TikTok în SUA. Aplicația chinezească va fi interzisă începând de duminică din motive de siguranță națională

Publicat

Descărcarea aplicației video TikTok și a mesageriei WeChat va fi interzisă în Statele Unite începând de duminică, a anunțat vineri Departamentul de Comerț al SUA.

Administrația Trump a afirmat că acțiunea este necesară pentru „a apăra interesele de securitate națională ale Statelor Unite”.

În luna august președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care stipula că aplicațiile vor fi interzisă dacă aceastea nu vor fi vândută, afirmând că Partidul Comunist Chinez folosește datele colectate prin intermediul lor pentru „a amenința securitatea națională, politica externă și economia Statelor Unite”, scriu jurnaliștii de la Hotnews.ro.

„Măsura de azi arată încă odată că președintele Trump va face tot ce îi stă în putere pentru a ne garanta securitatea națională și proteja americanii de amenințările Partidului Comunist Chinez”, a afirmat într-un comunicat secretarul american al comerțului, Wilbur Ross, adăugând că „la cererea președintelui am luat măsuri semnificative pentru a combate colectarea malițioasă a datelor personale ale cetățenilor americani în același timp cu promovarea valorilor noastre naționale, normelor bazate pe reguli democratice și impunerea agresivă a legilor și reglementărilor SUA”.

Interdicția va intra în vigoare de duminică, 20 septembrie, și va interzice descărcarea TikTok și WeChat din magazinele de aplicații.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Definiția de caz COVID, actualizată de INSP. Ce este considerat caz suspect sau probabil și cum se face testarea

Publicat

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, vineri, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Cazul suspect este considerat și cel al unei persoane care are doar febră și tuse.

Caz suspect

– orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse (anterior, orice persoana cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiratiei)

sau

– orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie / greţuri / vărsături, diaree, status mental alterat

sau

– orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie

sau

– orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.
Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi clinice relevante, precizează INSP.

Caz probabil

– un pacient care întruneşte criteriile clinice enunţate la cazul suspect şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat;

– un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19: Rx pulmonară –  opacităţi neclare, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; CT pulmonară – multiple opacităţi bilaterale cu aspect de sticlă mărunţită, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; ecografie pulmonară – linii pleurale îngroşate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;

– o persoană cu debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate;

– un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficienţă respiratorie care a precedat decesul şi care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat.

Caz confirmat

– o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice;

Contactul direct este definit ca:

– persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19

-persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor)

– persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejata de mănuşă)

– persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute

– persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m

– persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Potrivit INSP, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

– argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Pot exista următoarele situaţii:

Caz COVID-19 comunitar

– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

– debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare)

Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

– debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

– cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

– cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară a morţii, care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu noul coronavirus nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a infecţiei cu SARS-CoV-2.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

De asemenea, cazurile confirmate COVID soldate cu deces, la care testele RT-PCR în dinamică din sputa/aspirat bronşic sunt negative (2 teste), pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID.

În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;

2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani;

5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital

În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică, agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020)

6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie:

– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;

– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei;

7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei;

Notă:

Cu referire la punctele 5., 6. și 7, în cazul pacienților copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.

8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;

– Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;

9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;

10. Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;

11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună;

12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

13. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant; în perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard.

Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate.

Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Ministerele cu retea sanitara proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, in functie de specificul activitatii.

Buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.

Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

surse: agerpres.ro, cnscbt.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un uragan puternic lovește Grecia, cu rafale de vânt de până la 117 km/h. Prefectul Insulelor Ionice: ”copacii cad peste tot”

Publicat

Inundaţii şi ploi torenţiale, care au provocat întreruperi de electricitate, s-au abătut vineri asupra Insulelor Ionice, lovite de un rar uragan mediteranean, cunoscut sub denumirea de ”medicane”, fiind însoţit de rafale de vânt cu viteze de până la 117 km/h, potrivit Protecţiei Civile elene, relatează AFP.

„Copacii cad peste tot”, a declarat prefectul Insulelor Ionice, Rodi Kratsa, pentru televiziunea de stat. Însă pe aceste insule, precum Zakynthos şi Kefalonia, situate în vestul Greciei şi la est de Italia, nu au fost deocamdată înregistrate victime.

Uraganul, denumit Ianos, „urmează să lovească vestul (Greciei) cu aceeaşi intensitate pentru încă 6-9 ore şi apoi să înceapă să se deplaseze către sud”, a adăugat Kratsa.

Două zboruri Ryanair programate să ajungă pe insula Kefalonia au fost redirecţionate către Atena, iar legăturile maritime pentru şi către insulă au fost întrerupte.


Insulele Itaca şi Zakynthos au fost, de asemenea, afectate de întreruperi de electricitate şi circulaţia pe o parte din drumuri a fost întreruptă, în timp ce Corfu şi Lefkada au fost afectate, într-o măsură mai mică, de intemperii.

O barcă de agrement elveţiană ancorată în Itaca a fost luată de valuri, însă cei doi pasageri de pe ambarcaţiune au reuşit să ajungă la ţărm, potrivit agenţiei de presă elene ANA. O altă barcă s-a scufundat în portul Zakynthos, însă pasagerii săi – belgieni – sunt teferi şi nevătămaţi, a mai spus Kratsa.

Uraganul Ianos este aşteptat să ajungă în Peninsula Peloponez vineri seara.

Grecia a fost lovită de un uragan în 2018, care a provocat moartea a două persoane pe insula Evia.

sursă: Agerpres

sursă foto: captură video Youtube

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate