Suma URIAȘĂ cheltuită de partidele din România în ultimii 7 ani. Expert Forum: Dependență de bani publici și lipsă de transparență

Partidele politice și organizațiile minorităților naționale au avut, în ultimii șapte ani, venituri și cheltuieli de aproape 5 miliarde de lei, potrivit unui raport publicat de Expert Forum. Think-tank-ul arată că finanțarea politică din România este dominată de subvențiile de la bugetul de stat și de împrumuturi care pot fi decontate ulterior, în timp ce donațiile reprezintă o sursă mult mai redusă. Raportul atrage atenția că acest sistem este marcat de lipsă de transparență și poate duce la excese, motiv pentru care organizația propune schimbări legislative privind donațiile, împrumuturile, subvențiile, rambursările și raportarea cheltuielilor partidelor.

Partidele politice și organizațiile minorităților naționale au avut, în ultimii 7 ani, venituri și cheltuieli de aproape 5 miliarde de lei, potrivit unui raport publicat de Expert Forum.

Documentul arată că finanțarea politică din România rămâne dominată de subvențiile de la bugetul de stat și de împrumuturi, în timp ce donațiile au o pondere mult mai redusă.

Raportul a fost publicat în contextul în care Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat o reformă mai amplă a legislației privind partidele, campaniile electorale și funcționarea instituției.

Expert Forum susține că actualul sistem produce dezechilibre, este insuficient de transparent și permite acumularea unor sume mari de bani publici de către partide.

Venituri ridicate și dependență de bani publici

Potrivit datelor analizate, în 2025, un număr de 92 de partide politice și organizații ale minorităților naționale pentru care existau declarații fiscale publicate până la 14 mai au avut venituri totale de aproximativ 705 milioane de lei.

Din această sumă, partidele politice au declarat venituri de aproximativ 323 de milioane de lei, restul fiind aferent organizațiilor minorităților naționale.

Cheltuielile totale identificate au fost de 731 de milioane de lei, dintre care 402 milioane de lei au fost raportate de partidele politice.

Expert Forum notează că, deși sumele sunt mai mici decât în 2024, când veniturile totale au ajuns la 1,5 miliarde de lei, nivelul finanțărilor rămâne ridicat.

În 2025, cele mai mari venituri declarate de partide au fost înregistrate de AUR, cu aproximativ 90,8 milioane de lei, PSD, cu 79 de milioane de lei, PNL, cu 69 de milioane de lei, și USR, cu 65,7 milioane de lei.

Împrumuturile au devenit o sursă importantă de finanțare

Expert Forum arată că veniturile private, din donații, cotizații și împrumuturi, reprezintă mai puțin de o treime din totalul finanțării partidelor.

În 2025, împrumuturile au ajuns la 112 milioane de lei. PSD a raportat cea mai mare valoare a împrumuturilor, 83 de milioane de lei, urmat de AUR, cu 25,8 milioane de lei, PUSL, cu 1,9 milioane de lei, și USR, cu 970.000 de lei. PNL a raportat împrumuturi de 30.000 de lei.

Raportul atrage atenția că împrumuturile pot funcționa formal ca finanțare temporară, dar pot deveni și un mecanism prin care se construiește influență politică.

Expert Forum critică termenul actual de returnare, de până la trei ani, mai ales în context electoral, și faptul că legea permite transformarea împrumuturilor în donații în anumite limite.

Donații mult mai mici decât împrumuturile

Donațiile au fost semnificativ mai reduse. Potrivit raportului, donațiile mari de la persoane fizice au însumat 6,6 milioane de lei, iar cele de la persoane juridice aproximativ 692.000 de lei.

La persoanele fizice, cele mai mari sume au fost declarate de PNL, 3 milioane de lei, USR, 1,3 milioane de lei, și PSD, 900.000 de lei.

La persoanele juridice, fonduri au fost raportate de PNL, PUSL, USR și UDMR.

Subvenții de sute de milioane de lei

În 2025, opt partide au primit subvenții în valoare totală de 232 de milioane de lei.

PSD a primit 76,9 milioane de lei, AUR 45,5 milioane de lei, PNL 41,9 milioane de lei, USR 29,8 milioane de lei, SOS România 19,8 milioane de lei, POT 15,9 milioane de lei, iar PMP și Forța Dreptei câte un milion de lei.

În același an, partidele au cheltuit 244 de milioane de lei. Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă, 117 milioane de lei, adică 48% din total.

Alte sume importante au mers către personal, investiții în bunuri mobile și imobile, activități politice și consultanță politică.

Expert Forum susține că subvențiile sunt prea mari, mecanismul de stabilire a bugetului anual este insuficient justificat, iar fondurile necheltuite pot fi păstrate de partide de la un an la altul.

Ce modificări propune Expert Forum

Raportul include mai multe recomandări pentru reforma finanțării partidelor.

Printre acestea se numără reducerea limitelor maxime pentru donații și împrumuturi, introducerea unor limite anuale globale pentru finanțatori, obligarea donatorilor și cotizanților să facă plăți mai mari de un salariu minim brut doar prin cont bancar și scurtarea termenului de returnare a împrumuturilor.

Expert Forum propune și interzicerea transformării împrumuturilor în donații, interzicerea finanțării partidelor și campaniilor cu criptomonede, reglementarea contribuțiilor făcute de terți în campanii și clarificarea activității fundațiilor politice.

În privința subvențiilor, organizația recomandă un mecanism mai predictibil de stabilire a bugetului anual, returnarea banilor necheltuiți la final de an și limitarea cheltuielilor pentru presă și propagandă la cel mult 30% din subvenții.

Raportul mai propune raportări lunare mai detaliate, publicarea beneficiarilor finali ai fondurilor și mecanisme suplimentare de control pentru Autoritatea Electorală Permanentă.

Raportul critică lipsa de transparență

Concluzia Expert Forum este că finanțarea partidelor politice din România rămâne dominată de subvenții, rambursări pentru campanii și împrumuturi private, iar limitele dintre finanțarea activității curente și cea electorală sunt neclare.

Organizația susține că lipsa de resurse la nivelul AEP limitează capacitatea de control, iar colaborarea cu instituții precum CNA ar putea oferi o imagine mai clară asupra cheltuielilor pentru presă și propagandă.