Superstiții, tradiții, obiceiuri de toamnă: sărbătorile lunilor octombrie și noiembrie. Ce nu ar fi bine să faci în aceste zile

Următoarele două luni de toamnă aduc sărbători ce sunt însoțite de o serie de superstiții și obiceiuri pitorești, păstrate în unele zone din mediul rural. Bogățiile toamnei se regăsesc în tradițiile de la sate.

Luna octombrie începe cu sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, cunoscută și sub denumirea de Pocroave. Se ține post. În 2 octombrie, este Sfântul Ciprian, despre care cărţile bisericeşti spun că a fost un vrăjitor iscusit. În 6 octombrie, este Sfântul Toma, unul din cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, ocrotitorul întârziaților.

La mijlocul lunii octombrie este Sfânta Parascheva, zi în care se ţine post, nu se munceşte și nu se consumă fructe închise la culoare. În 26 octombrie, este Sfântul Dumitru, zi în care se prezice cum va fi iarna.

Vezi și Calendar Ortodox OCTOMBRIE 2022: Toate sărbătorile creștine din luna lui Brumărel trecute în Calendarul Bisericesc

Alte sărbători importante sunt în noiembrie: Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil – 8 noiembrie.

1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului

Este una dintre cele importante sărbători creștin ortodoxe, dedicate Maicii Domnului. Acoperământul Maicii Domnului este prima sărbătoare de cruce roșie din calendarul creștin ortodox al lunii octombrie, cunoscută și sub denumirea de Pocroave.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

• Se ține post. De Procoave credincioșii țin post, fiindcă astfel sunt feriți de boli, de înec sau de supărări.
• Gospodinele își servesc rudele și oaspeții cu plăcinte de post, umplute cu mere sau cu dovleci.
• Fetele se roagă Sfântului Procroavă pentru podoaba capilară deasă. Nu se taie părul, nu trebuie aruncat și nici ars, fiindcă poate fi luat de vrăjitoare sau de oamenii răi, care fac diverse farmece.
• Se spune că fetele care sunt împodobite astăzi pentru nuntă au parte de o căsnicie lungă și fericită.

2 octombrie – Sfântul Ciprian – ”vrăjitorul” devenit episcop

Sfântul Ciprian a fost filozof şi mare vrăjitor în Antiohia Siriei şi a trăit în timpul împăratului roman Decius (249-251), cel care a declanşat prima persecuţie împotriva creştinilor extinsă în tot imperiul.

Despre Ciprian, cărţile bisericeşti spun că a fost un vrăjitor iscusit: putea să pornească vânt, tunete şi ploi, să distrugă câmpurile, să rănească oamenii şi chiar să vorbească cu morţii. Pe mulţi i-a ucis cu otrăvuri şi cu farmece, a înjunghiat copii drept jertfă pentru diavoli şi a învăţat oamenii la vrăji rele. Dar viaţa i s-a schimbat cu totul când a încercat să-şi dovedească puterea farmecelor împotriva fecioarei Iustina.

6 octombrie – Sfântul Apostol Toma, ocrotitorul întârziaților

Sfântul Apostol Toma este considerat ocrotitorul întârziaților. La înmormântarea Sfintei Fecioare, Toma și ceilalți Sfinți Apostoli au fost aduși miraculos, pe norii cerului, la Ierusalim, din locurile unde propovăduiau Evanghelia. Sfântul Apostol Toma a sosit prea târziu, abia după trei zile. La rugămințile lui, ceilalți apostoli au deschis mormântul Sfintei Fecioarei, pentru ca şi el să se poată închina cinstitului Ei trup. În acest fel s-a descoperit că trupul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu nu se mai afla în racla în care fusese așezat.

Sfântul Toma a fost unul din cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, originar din Galileea. Credincioşii îl cunosc mai bine după porecla pe care a primit-o – „Toma-Necredinciosul” sau „Toma-Dydimus (Toma-Geamănul)”.

14 octombrie – Sfânta Parascheva

În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. Este cunoscută şi ca „Sfânta Vineri de Toamnă”.

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

• nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi
• se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.
• fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric
• se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

26 octombrie – Sfântul Dumitru

În tradiția populară, Sfântul Dumitru usucă toate plante și dezfrunzeşte codrul, fiind cel care descuie iarna. De asemenea, există credința că pe 26 octombrie, căldura întră în pământ și gerul începe să îşi arate colții.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârşesc în ajunul sărbătorii de Sfântul Dumitru sunt focurile vii. În noaptea de 25 octombrie se ține „Focul lui Samedru”, moment in care oamenii obișnuiesc să aprindă focuri în curți sau pe dealuri. Persoanele care sar peste flăcari vor fi sănătoşi întregul an şi feriti de necazuri, nenorociri şi boli.

Se spune că, în funcție de hărnicia oamenilor, acesta le va da o iarnă blândă sau una năprasnică.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

• ciobanii află cum va fi iarna; aceștia își așează cojocul în mijlocul oilor și așteaptă să vadă ce oaie se va așeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarnă va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarnă va fi aspră; dacă dimineața se va trezi întâi o oaie albă și va pleca spre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară.
• cei care nu dorm până după ora 12 noaptea vor fi mahmuri tot anul, iar cei care se culcă mai devreme de 12 vor fi norocoşi şi energici în următoarele 12 luni.
• femeile nu au voie să se machieze, coafeze sau să facă “parada modei”. Ar risca un an dificil în casă şi în relaţia cu soţul.
• nu se spală haine şi nu se coase. O altă lege ce trebuie respectată în ziua Sfântului Dumitru are legătură cu treburile casnice. Nu ai voie să speli haine şi nici să prepari mâncare la cuptor.

8 noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil

Arhanghelii din calendarul bisericesc ortodox sunt conducătorii cetelor de îngeri și sunt reprezentați cu aripi și purtând săbii, ca simbol al biruinței asupra răului. Mai mult decât atât, ei sunt călăuzele sufletelor celor adormiți în drumul lor spre Rai.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de proorocul Ilie.

Cunoscuţi drept conducătorii oştilor de îngeri, aceştia sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române. Sunt reprezentaţi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Se spune că fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

• sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții
• arhanghelii sunt considerați în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, așa ca în această zi, se face o turtă din făină de porumb, simbol al fertilității. Dacă turta cade cu fața în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fața în jos, atunci înseamnă că oile vor fi sterpe.
• în sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi.

21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului

Cunoscută în popor sub numele de  Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

• se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna
• Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea.
• Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande –bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.
• Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.