Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

SURSE: PNL Alba cere un post de ministru și trei secretari de stat în viitorul Guvern. Lista cu propunerile trimise la București


Publicat

După ce a câștigat alegerile parlamentare în județ, la o diferență de peste 15 procente față de PSD, atât pentru Camera Deputaților dar și la Senat, PNL Alba cere în noul Guvern, trei posturi de secretar de stat, dar și un post de ministru. 

Potrivit surselor politice alba24.ro, deputatul de Alba, Florin Roman, a fost nominalizat pentru funcția de ministru, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. 

Alin Ignat, după ce nu a obținut un post de deputat, a fost propus pentru funcția de secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale (pe care o deține în prezent).

Cristian Simu, în prezent secretar de stat la Ministerul Economiei, reprezintă o altă propunere a PNL Alba. Ca și în cazul lui Ignat, liberalii vor să îl păstreze în aceeași funcție în viitorul Guvern.

O surpriză vine însă pentru funcția de secretar de stat la Ministerul Culturii, unde liberalii l-au nominalizat pe cântărețul de muzică populară și actual consilier local al municipiului Alba Iulia, Ionuț Fulea. Fulea are o vechime considerabilă în politică și, în urmă cu câțiva ani chiar a candidat pentru un post de deputat.

Reamintim că PNL Alba, a câștigat alegerile parlamentare din județ, la o diferență de peste 15 procente față de PSD atât la Camera Deputaților dar și la Senat.

CAMERA DEPUTAȚILOR – 105.379 voturi valabil exprimate

PNL – 38.496 voturi – 36,53%

PSD – 21.787 voturi –  20,67%

USR PLUS – 14.765 voturi – 14,01%

AUR – 12.952 voturi – 12,29%

SENAT – 105.561 voturi valabil exprimate

PNL – 37.975 voturi – 35,97%

PSD – 23.058 voturi-  21,84%

USR PLUS – 15.468 voturi- 14,65%

AUR – 13.357 voturi – 12,65%



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comments

  1. Adela M

    joi, 10.12.2020 at 13:49

    Bine ar fi sa inceapa sa ia masuri si sa deschida scolile si gradinitele!
    In timp ce ei isi impart ‘ciolanul’ la Bucuresti, copiii pierd enorm stand in fata calculatoarelor! Parintii risca sa-si piarda locurile de munca lipsind atat de mult!

  2. pilu

    joi, 10.12.2020 at 14:29

    Nu-l lasa nasu pe finu descoperit.Poate isi aduce aminte intre timp unde a terminat (oare) facultatea. Sau postul pe care-l detine nu necesita studii universitare.Inseamna ca si un lacatus ar face fata.
    Daca toate judetele unde au iesit castigatori PNL-istii cer ca si cei din Alba vor fi mai multi trantori in guvern decat parlamentari. Reteta 100% PSD-ista.

  3. kretz

    joi, 10.12.2020 at 18:05

    ce reconfortant este sa vezi foto cu tătânele hava dupa ce-am scapat de el

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Ajutorul de înmormântare s-a majorat în 2021. La ce sumă ajunge, cine îl poate ridica și care sunt actele necesare

Publicat

Ajutorul de înmormântare următoarele persoane s-a modificat. În 2021, asigurații sau pensionarii vor primi 5429 lei, cu 266 lei în plus față de 2020, iar membrul de familie al asiguratului / pensionarului, cu 133 lei în plus, adică 2.715 lei. 

Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului, sau al unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Cine primește ajutorul

Ajutorul de deces se achită unei singure persoane care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul.

Dacă decedatul nu are pe nimeni, poate primi banii oricare persoană care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

În cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului ajutorul de deces se achită asiguratului sau pensionarului al cărui membru de familie a decedat.

În situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia.

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia sau de către instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Actele necesare acordării ajutorului de deces:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces ( anexa nr. 11);
  • certificat de deces (original şi copie);
  • act de identitate al solicitantului (original şi copie);
  • acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar (original şi copie);
  • dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi copie);
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani (original);
  • adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii (original).
  • adeverință eliberată de angajator din care să rezulte că persoana decedată avea calitatea de asigurat la data decesului, respectiv extras din REVISAL, după caz.
  • dovada că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar se face prin declaraţie pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces, dupa caz.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

În ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă:

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Energiei, „ușor nemulțumit” de decizia ANRE: „Vreau să văd facturile la energie electrică pe ianuarie”

Publicat

Ministrul Energiei se declară „ușor nemulțumit” de decizia ANRE de a lăsa la latitudinea furnizorilor de energie acordarea discountului către clienți. Virgil Popescu a scris pe contul său de Facebook că așteaptă să vadă facturile pentru lunile următoare, pentru a se asigura că vor exista reducerile promise.

„Sunt ușor nemulțumit de ordinul ANRE că lasă la latitudinea furnizorilor să ofere acel discount. Este adevărat că toți cei 4 furnizori au declarat public că vor face acest discount, dar eu vreau să văd că acest lucru se întâmplă, după ce vin facturile pe lunile ianuarie, februarie, martie…”, a scris sâmbătă pe Facebook Virgil Popescu.

Acesta a spus că partea bună a ordinului este că obligă furnizorii să ofere clienților cele mai bune prețuri.

„Ordonanța de Urgență este în continuare pe circuitul de avizare. Partea bună a ordinului e că obligă furnizorii să vină către clienți și să ofere cele mai bune prețuri. Vreau să fie clar în continuare un lucru esențial: trebuie să punem clientul în centrul pieței liberalizării și nu furnizorul”, a mai scris ministrul pe rețeaua de socializare.

„Cel puțin până la data de 30 iunie 2021, clienții casnici vor primi din partea furnizorului actual cea mai bună ofertă, fără abonament, și vor putea beneficia de o reducere comercială care să acopere diferența dintre prețul din oferta de serviciu universal aplicabilă în primul semestru al anului 2021 și prețul din oferta concurențială cu valoarea cea mai mică”, a transmis miercuri ANRE, când a anunțat aprobarea ordinului privind simplificarea tranziției de la serviciul universal la piața concurențială pentru clienții casnici.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat la începutul săptămânii că noul ordin al ANRE privind liberalizarea de pe piața energiei va prelungi contractele clienților cu șase luni, iar furnizorii vor putea acorda discount la prețul concurențial.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: „Un scrut popas prin istorie”, activitate online la Liceul Teoretic din Ocna Mureș, cu ocazia Unirii Principatelor Române

Publicat

La Liceul Teoretic „Petru Maior” din Ocna Mureș s-a desfășurat vineri, 22 ianuarie, o lecție despre istorie, denumită simplu „Un scurt popas prin istorie”, cu ocazia sărbătoririi zilei de 24 ianuarie Mica Unire – Unirea Principatelor Române de la 1859.

„Istoria este o permanentă lecție despre cine suntem ca națiune, despre ființa poporului român, despre strămoșii noștri, despre fapte de glorie, despre eroi sau trădări, despre un loc în care s-au clădit edificii, în plan fizic și spiritual.

Istoria se scrie când efortul eroilor este convergent și urmăreșțe idealuri comune la a căror îndeplinire sunt implicate forțe mânate de un ideal măreț.

Unirea Principatelor Române, din 24 ianuarie 1859, cunoscută în istorie ca „Mica Unire” sau „Unirea lui Cuza” pe care am ales să o comemorăm în acest cadru informal, la Liceul Teoretic „Petru Maior” azi 22 ianuarie 2021, reprezintă un scurt popas în care faptele, eroii, sau sentimentele sunt rememorate cu datoria sacră (vorba cronicarului) „de nu lăsa” să se înece … anii cei trecuți și să lăsăm urmașilor amănunte despre cele ce au fost să se petreacă în anii de demult, cu grija ca aceștia să nu rămână „asemenea fiarelor și dobitoacelor celor mute și fără minte”.

Suntem datori înaintașilor să transmitem fărâma aceasta de adevăr la care au aspirat generații de români de-a lungul secolelor și pe care au înfăptuit-o „UNIREA”.

Unirea Principatelor Române este actul rezultat al unui demers coroborat cu efortul dus pană la sacrificiu al unor eroi precum: Alexandru Ioan Cuza , Mihail Kogălniceanu, Costache Negri sau Vasile Alecsandri și care a asigurat ființarea noastră ca popor.

Convinși că adevăratele lecții de viață depășesc cadrul îngust, formal al unei ore de curs ne-am mobilizat împreună din inițiativa unor profesori și elevi ai clasei a XII -a C la o masă rotundă, în care dezbaterile sau micile momente artistice s-au adaptat unui demers coerent, colectiv care înfruntă condițiile vitrege pe care la întâmpină educația în această perioadă.

Nu ne rămâne decât să aducem cuvinte de mulțumire unui colectiv unit care s-a dedicat acestei manifestări: dir. prof Onac Olimpia , dir. adj. Prof Marele Adrian, prof Stanciu Aurora , prof. Oniga Corina, prof Tia Corina, prof. Tecar Dan Ciprian, tuturor elevilor implicați în această acțiune și în special celor din clasa a XII a C: Leahu Flavius Gabriel, Leahu Dragoș Nectarie, Martin Catinca , Mastan Iulia, Savu Andrei, Găinar Alexandru , a căror activitate stă sub semnul colaborării”, a transmis prof. Aurora Stanciu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate