Connect with us
Publicitate

CUGIR

Tânăr din Cugir, REȚINUT de polițiști. A bătut un cetățean, pe terasa unui local din oraș

Publicat

pumn agresiune

Polițiștii din Cugir l-au reținut pe un tânăr din oraș care, în timp ce era pe terasa unui local public, l-a agresat pe un concetățean. Este cercetat pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, amenințare și lovire.

Potrivit IPJ Alba, la data de 26 august 2019, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Cugir au luat măsura reținerii față de un tânăr de 29 de ani, din Cugir, care, în seara zilei de 25 august, în timp ce se afla pe terasa unui local public din Cugir, sub influența băuturilor alcoolice și pe fondul unui conflict spontan avut cu un client al localului, i-ar fi aplicat acestuia din urmă mai multe lovituri cu palmele, peste față și l-ar fi amenințat.

În cursul zilei de azi, 27 august, bărbatul, cunoscut cu antecedente penale, va fi prezentat în fața magistraților din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru dispunerea măsurilor legale.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cât câștigă șefii administrației din Alba. Sumele încasate de primarii orașelor, prefectul și președintele consiliului județean

Publicat

Încasează anual sume astronomice pentru românul de rând și conduc primăriile din județul Alba.

Cei mai importanți oameni din administrație și-au făcut publice declarațiile de avere, din care putem afla cât au câștigat în anul fiscal încheiat, adică în 2021. 

Mulți dintre ei nu și-au încărcat declarațiile pe siteurile primăriilor pe care le conduc, acolo unde informațiile ar fi la îndemâna cetățenilor, sau atunci când au făcut-o, le-au îngropat în site încât să fie foarte greu de găsit.

Totuși au fost obligați să și le depună pe  integritate.eu, unde au fost consultate de Alba24.ro și de unde au fost extrase veniturile declarate ale acestora.

Mai multe informații despre averile lor, nu doar despre venituri, puteți accesa aici.

Ion Dumitrel – președintele Consiliului Județean Alba

Președintele Ion Dumitrel a încasat o indemnizație de 164.268 de lei în 2021, de la instituția pe care o conduce.

 

 

 

Soția acestuia, angajată a Apa CTTA Alba, a avut un salariu de 128.158 de lei, la care s-au adăugat bonuri de masă în valoare de 3.300 de lei.

dumitrel

Acesta nu a declarat datorii și avea două conturi în care se aflau 342.000 de lei și respectiv 132.000 de lei, dar și un cont în valută gol.

Prefectul județului, Nicolae Albu

Prefectul Nicolae Albu a încasat în 2021, suma de 143.550, de la Prefectură. Soția sa a obținut, în același an, venituri (salariu) în valoare de  58.777 de lei de la Instituția Prefectului Alba și 15.725 de lei de la APIA.

Soția prefectului a mai obținut, potrivit declarației acestuia, indemnizații AJOFM (6.440 de lei), indemnizații pentru comisie de concurs (1.200 de lei).

Alba Iulia – Gabriel Pleșa

Primarul Gabriel Pleșa are venituri atât din indemnizația de primar cât și din mediul privat, de la o firmă a familiei.

În 2021, Pleșa a primit de la primărie 164.268 de lei, iar de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, o retribuție de profesor asociat în valoare de 3.599 de lei.

Primarul a primit dividende de la două firme: 110.000 de lei de la Matex SRL și 155.000 de lei de la VIVA SRL, ambele firme ale familiei sale.

Sebeș – Dorin Nistor

Primarul Dorin Nistor a încasat de la primăria pe care o conduce suma de 118.632 de lei, în 2021. Soția sa, consilier juridic la Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov, a câștigat 76.196 de lei.

La bancă, primarul are 3 conturi în lei care totalizează aproape 100.000 de lei și unul în valută, cu peste 5.000 de euro.

Aiud – Oana Badea

Primarul din Aiud, Oana Badea, a declarat venituri de 119.921 de lei, obținute în această calitate în 2021.

Aceasta nu are alte venituri, și nu a declarat nici conturi la bancă. Singura achiziție pe care a menționat-o în declarația de avere este o Dacia Logan din 2021.

Câmpeni – Dan Cristian Pașca

Primarul din Câmpeni, Dan Cristian Pașca, declară că a încasat de a primărie, în anul fiscal încheiat, suma de 83.328 de lei.

Soția sa, medic de familie, a câștigat însă mult mai bine: a avut venituri de 316.180 de lei, la care se mai adaugă 18.000 de lei încasați de la firma Aristur SRL Câmpeni.

Familia Pașca a încasat însă cele mai mari sume de bani din dividende, obținute de la 2 firme: SC ARCOM SRL și SC ARISTUR Câmpeni SRL.

În total, este vorba despre 710.000 de lei, după cum reiese din declarația de mai jos.

Afacerile celor două firme par a fi mers mult mai bine decât în anul anterior, când dividentele obținute de familie au fost de 552.000 de lei.

Abrud – Cristian Albu

Primarul din Abrud a declarat în anul fiscal 2021, în această calitate, suma de 100.380 de lei. Soția sa a câștigat 48.000 de lei, ca angajată la DGASPC Abrud.

Înainte să fie ales în funcția de primar, Cristian Albu câștiga mai mulți bani ca angajat al Cupru Min Abrud.

În anul fiscal în care a ajuns primar, obținuse de la compania de stat aproximativ 118.000 de lei.

Baia de Arieș – Traian Pandor

Primarul orașului Baia de Arieș, Traian Pandor, a obținut în anul fiscal încheiat, adică în 2021, suma de 92.352 de lei de la primărie.

Pe lângă acești bani, Pandor a mai primit 49.000 de lei pensie. Față de declarațiile de avere anterioare, de această dată au dispărut veniturile din închirieri.

Suplimentar însă, primarul a cumpărat în 2021 un teren intravilan la Ciugud.

Blaj – Gheorghe Rotar

Primarul din Blaj, Gheorghe Rotar, a declarat venituri de 118.632 de lei, reprezentând indemnizația de primar pentru anul 2021, în scădere față de anul anterior când a obținut o indemnizație de peste 132.000 de lei.

Veniturile familiei sunt întregite de soția sa, asistent șef la spitalul din oraș, care a câștigat aproape 77.000 de lei.

Familia Rotar a mai obținut suma de 14.220 de lei din chirii.

Cugir – Adrian Teban

Primarul din Cugir, Adrian Teban, a declarat o indemnizație de 118.893 de lei, sumă obținută în 2021 de la primărie.

Soția sa a câștigat peste 74.000 de lei de la școala gimnazială la care lucrează.

În anul 2021, Teban a mai încasat 12.176 de Euro de la Comitetul European al Regiunilor.

Economiile sale din bancă au crescut într-un an de la 44.500 de euro, la 57.812 euro.

Zlatna – Silviu Ponoran

Primarul din Zlatna, Silviu Ponoran, a avut în 2021, ultimul an fiscal de raportare, un venit de la primărie în sumă de 95.358 de lei.

Suma este mai mică decât cea din 2020, când, potrivit declarației proprii, a încasat mai mult de 100.000 de lei.

În bancă, Ponoran are peste 65.000 de lei.

Teiuș – Mirel Hălălai

Primarul din Teiuș, Mirel Hălălai, a depășit venituri de 100.000 de lei obținute de la primărie în 2021.

Soția acestuia a câștigat suma de 20.228 de lei de la filma DAMIPROD SRL.

În declarația acestuia de avere mai este raportat un depozit bancar al soției, care aduce un venit de 100.000 de lei pe an, însă cel mai probabil este vorba despre o greșeală, supa reprezentând de fapt depozitul.

Ocna Mureș – Silviu Vințeler

Primarul din Ocna Mureș, Silviu Vințeler a câștigat în această funcție 109.512 de lei. Soția sa, angajată la SC Apa CTTA Alba, a câștigat 34.300 de lei.

Acesta nu are conturi bancare, în schimb are două credite, dintre care unul în valoare de 75.001 lei, contractat în 2020 și scadent în 2024 și altuld e 135.000 de lei, scadent în 2027.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Invazia mongolă de la 1241 a lăsat Alba Iulia PUSTIE. Mărturia călugărului Rogerius, care a trecut prin cetatea devastată

Publicat

mongoli alba iulia

Alba Iulia a avut cel puțin un moment în istoria ei, când a rămas complet pustie. Rogerius, un călugăr italian ajuns arhiepiscop de Split-Spalato, în Dalmația şi care, aflat cu misiuni diplomatice în Ungaria, a fost martor la Marea Invazie Mongolă asupra Ungariei din anii 1241-1242. 

El a descris, cu mult talent, orașul Alba Iulia, imediat după trecerea păgânilor. Imaginile descrise de acesta sunt extrem de puternice, chiar dacă sunt mai puțin cunoscute în istoria oficială.

”Oasele şi capetele celor ucişi, precum şi zidurile dărâmate şi risipite ale bisericilor şi ale palatelor, pe care le stropise sângele creştinesc vărsat cu îmbelşugare” este tabloul unui oraș gol, din care populația dispăruse.

Rogerius a reușit să scape din mâinile mongolilor și așa, în drumul său, a ajuns la Alba Iulia. Informațiile apar în lucrarea sa extrem de amănunțită, denumită „Carmen Miserabile” (Cântec de Jale).

Invazia mongolă în Europa a avut loc în secolul al XIII-lea, sub conducerea lui Subutai, și a început cu distrugerea principatelor de est ale slavilor, cum ar fi Kievul și Vladimirul.

Mongolii au invadat apoi Regatul Ungariei (Bătălia de la Mohi), sub comanda lui Batu Han, fiul lui Ginghis Han, și apoi Polonia fragmentată (Bătălia de la Legnica), sub comanda lui Kadan, nepot al lui Ginghis Han. La 11 aprilie 1241 a venit rândul Sibiului să fie atacat şi cucerit.

Au căzut rând pe rând în mâna mongolilor Sebeşul, Alba Iulia, Orăştia şi Aradul. De aici o parte dintre mongoli au plecat mai departe spre Ungaria, iar o parte au trecut în Muntenia.

La Alba Iulia și împrejurimi

În 1241, s-au oprit la Alba Iulia, devastând orașul. Călugărul Rogerius, descrie ce a găsit, în drumul său printr-o țară distrusă de ultima mare invazie păgână.

alba iulia

”Dar îndoita strâmptorare, adecă foamea cea afurisită şi frica de moarte, ne chinuia cumplit, aşa că ni se părea că nu mai vedem nimica cu ochii. Căci nu puteam să înghiţim sucurile de pe ierburile pădurii şi nici să mestecăm în gură ierburi cum fac dobitoacele.

Dar, deşi o foame atât de cumplită ne chinuia şi ne ameninţa clipa morţii înfricoşate, încrederea în vieaţă ne-a fost totuşi un sprijin şi nădejdea de scăpare ne dădea putere.

Şi astfel, câștigând încredere şi întărându-ne întru Domnul, am ajuns la marginea pădurii şi ne-am urcat într-un arbore înalt şi am privit pământul pe care la venirea lor tătarii nu-l pustiiseră, dar pe care la întoarcere îl lăsaseră deşert.

Alba Iulia: Oasele și capetele celor uciși

O, ce durere! Am început să pribegim prin ţinuturile pustiite şi fară locuitori.

Numai turnurile bisericilor ne erau semne călăuzitoare din loc în loc, numai ele ne aratau drumul nostru îngrozitor de trist. Căci, drumurile şi potecile se stricaseră şi le acoperise eu totul iarba şi mărăcinii.

Praz, ori vreo ceapă sau vreun usturoi ce mai rămăsese prin gradinile ţăranilor, când mi se aduceau, erau pentru mine ca cele mai mari bunătăţi, căci ei se hrăneau cu lobodă şi cu rădacini de mătrăgună. […] În sfârşit, cu o mare greutate.

A opta zi după ce am ieşit din pădure am sosit la oraşul Alba Iulia, unde n-am putut găsi nimic altceva afară de oasele şi capetele celor ucişi, precum şi zidurile dărâmate şi risipite ale bisericilor şi ale palatelor, pe care le stropise sângele creştinesc vărsat cu îmbelşugare.

Şi cu toate că pământul a supt cu sete sângele nevinovat, aşa încât acesta nu se mai vedea, totuşi peste pietrele încă stropite cu sânge roşu, ne-a fost cu neputinţă să trecem. Fără gemete şi suspine dureroase.

[…] şi era aici, la o depărtare de zece mile, lângă o pădure un sat numit Frata (posibil să fie vorba despre Ampoița, în zona Peșterii Liliecilor – n.red.) în limba poporului şi mai jos de pădure ca la patru mile, un munte minunat şi înalt, în vârful căruia se afla o îngrozitoare stâncă de piatră.

O mare mulţime de bărbati şi de femei s-au adăpostit acolo, care ne-au primit bine şi cu lacrimi în ochii ne-au întrebat de păţaniile noastre, pe care noi, nu în putine cuvinte, le-am putut înşira pe toate.

Ne-au îmbiat în sfârşit cu pâine neagră care era coaptă din făina şi din coaje de stejar măcinată; nouă însă ni s-a părut mai gustoasă decât orice prăjitură ce am mâncat vreodata.

Am ramas acolo o lună de zile si n-am îndrăznit să ne îndepărtam, dar trimeteam întotdeauna dintre oamenii mai sprinteni câte o iscoadă să vadă şi să cerceteze dacă nu cumva va mai fi ramas vreo parte de tătari prin Ungaria sau nu cumva să ne mai întoarcă iară întinzând vreo cursa, după obiceiul lor, ca să prindă şi celelalte ramăşiţe ale poporului care scăpaseră cu fuga din calea lor….”

Descrierea călugărului

”Căci zăceau pe câmpii şi pe drumuri cadavrele multor morţi, unele eu capul tăiat, altele sfârtecate în bucaţi; în vile şi în biserici, în care se refugiaseră cei mai mulţi, numeroase corpuri arse. Şi steteau leşurile pe pamânt, cum stau la păşune în câmpiile nelucrate, turmele de vite, de oi şi de porci, şi cum stau în carierele de piatră, blocurile tăiate pentru construcţie.

Se vedeau apoi cadavre de om înecate în apă. Ele erau mâncate de peştii ce se găsesc în ape, de viermi şi de păsări. Pământul a pus stăpânire pe acele corpuri care au căzut de lănci înveninate, de săbii şi de săgeţi. Pe acestea, pline de sânge, le-au ciugulit rozându-le până la oase.

Cu muşcăturile lor neîndurate pasările cerului şi fiarele carnivore, atât domestice cât şi sălbatice. Focul, la rândul său, a pus stăpânire pe acelea care au fost arse prin biserici şi prin case.

Uneori grăsimile stingeau focul unor astfel de arderi. Unele nu puteau fi consumate intr-un interval de timp prea scurt; căci se găseau în foarte multe locuri, vreme indelungată, oase invelite în piei inegrite şi neconsumate, fiindcă unor fiare nu le sunt plăcute mâncările decât dacă sunt altfel distruse.

Şi în vreme ce toate corpurile au trecut în stăpânirea celor trei elemente, să vedem ce a mai rămas pentru al patrulea element.

Aerul, deci, care se zice că este al patrulea element, i-au transmis celelalte trei duhoarea tuturor cadavrelor, şi din cauza acestei duhori, el aşa de mult s-a stricat şi s-a infectat că oamenii care mai rămăseseră jumătate vii, pe câmpuri, pe drumuri şi prin păduri şi care poate ar mai fi putut trăi, din cauza ranilor au murit, în urma infectării aerului”.

Surse: http://art-historia.blogspot.ro,

http://enciclopediaromaniei.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Comunicat RER Vest-RETIM: Campanie de colectare gratuită a deșeurilor voluminoase și periculoase

Publicat

În perioada 15 august – 24 septembrie 2022 Asocierea RER Vest – RETIM organizează o nouă acțiune de colectare a deșeurilor voluminoase și a celor periculoase. Acestea vor fi preluate gratuit la containerele dedicate, amplasate în anumite zile la un punct fix din fiecare localitate.

Asocierea RER Vest–RETIM reamintește tuturor utilizatorilor serviciului de salubrizare că deșeurile voluminoase și cele periculoase din menajer nu se colectează odată cu cele menajere. Astfel, nu este permisă depozitarea acestora în sau lângă recipientele obișnuite care se regăsesc la punctele comune de colectare de la blocuri sau în recipientele individuale alocate locuitorilor de la case. De asemenea, este interzisă abandonarea deșeurilor voluminoase și a celor periculoase în locuri neamenajate!

Soluția legală și gratuită de debarasare a acestor deșeuri este predarea lor în cadrul unei noi campanii trimestriale, care este organizată de către Asocierea RER Vest-RETIM în colaborare cu ADI Salubris Alba.

Localitățile din Zona 1 Alba în care se derulează campania sunt Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureș, Teiuș, respectiv comunele Ciugud, Berghin, Ohaba, Mihalț, Stremț, Galda de Jos, Cricău, Ighiu, Sântimbru, Rădești, Rimetea, Lopadea Nouă, Livezile, Mirăslău, Hopârta, Fărău, Noșlac, Lunca Mureșului, Unirea.

CINE poate preda deşeuri voluminoase și periculoase din menajer?

Cetățenii din localităţile menţionate pot aduce și preda gratuit, în perioada campaniei, deșeurile voluminoase și periculoase din menajer în containerele special puse la dispoziție în punctele de colectare.

CE se poate preda în cadrul acestei campanii?

DEŞEURILE VOLUMINOASE sunt:

  • mobilier, comode, mese de cafea, de toaletă, decorative
  • mese de scris pentru copii, rafturi, etajere, etajere metalice
  • covoare, carpete, preșuri
  • canapele, paturi, dulapuri, birouri, scaune, banchete, saltele
  • oale
  • ceasuri
  • perdele, draperii
  • dulapuri de baie, suporturi prosoape
  • lustre, tablouri
  • obiecte sanitare, căzi, vase de toaletă, robineți, cabine de duș (fără sticlă), suporturi, baterii sanitare, chiuvete, bideuri, capace vase de toaletă, lavoare, rezervoare de apă pentru vase de toaletă
  • obiecte mari de folosință îndelungată precum: calorifere fontă, calorifere aluminiu, uși, tocuri de uși şi tocuri de geamuri (fără sticlă), fără tâmplărie PVC.

DEŞEURILE PERICULOASE din menajer sunt:

  • ambalaje care conţin reziduuri de substanţe periculoase sau sunt contaminate cu substanţe periculoase
  • ambalaje metalice care conţin o matrică poroasă solidă formată din materiale periculoase (ex. azbest), inclusiv containerele goale pentru stocarea sub presiune, absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei nespecificate in altă parte),
  • materiale de lustruire şi îmbrăcăminte de protecţie contaminate cu substanţe periculoase
  • vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini cu conţinut de substanţe periculoase
  • baterii şi acumulatori cu plumb, mercur, Ni-Cd, alcaline sau baterii şi acumulatori nesortate conţinând aceste baterii
  • solvenţi, acizi, alcali
  • uleiuri şi grăsimi, altele decât cele comestibile
  • detergenţi cu conţinut de substanţe periculoase
  • spray-uri de vopsea, spumă
  • deşeuri din lemn cu conţinut de substanţe periculoase,
  • pesticide
  • deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase.

CE NU se poate preda în cadrul acestei campanii?

NU se preiau alte categorii de deșeuri: reziduale, reciclabile, de construcții, vegetale, voluminoase

NU se colectează deșeurile de echipamente electrice, electronice și electrocasnice (televizoare, mașini de spălat, frigidere, radio-uri, echipamente de iluminat, computere, etc.)

CÂND și UNDE se pot preda deşeurile voluminoase și periculoase din menajer?

Preluarea deșeurilor se face în zilele lucrătoare din perioada anunțată în tabelul de atașat, în intervalul orar 08.30-16.30.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Șeful SRI, datorii de aproape 2 milioane de lei, la un IFN din Cluj-Napoca. La data scadenței, va avea 76 de ani

Publicat

Șeful Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, are un credit de aproape 2 milioane de lei, contractat de la o instituție financiară nebancară (IFN), potrivit proprieii declarații de avere. 

Acesta și-a publicat recent declarația de avere în care de declară venituri de aproape 3.000 de euro lunar, o casă de aproape 600 de metri pătrați și terenuri de peste 3.000 de metri pătrați în Tunari, dar și creditul amintit.

El mai declară bijuterii și ceasuri achiziționate în perioada 2020-2021 în valoare de 17.000 lei, respectiv 15.000 lei.

Totodată, Eduard Hellvig precizează în declarația de avere că are un credit cu o valoare de 1.949.500 lei contractat în anul 2020, cu scadență în 2050, de la SC IMOCREDIT SA, o instituție financiară din Cluj Napoca.

În 2050, la scadența creditului, Hellvig va avea 76 de ani.

Precizările SRI

”Directorul SRI a accesat un singur credit în 2020, în valoare de 1 699 500 lei, suplimentat printr-un act adițional la contract, în 2021, cu 250 000 de lei.

Astfel, așa cum este menționat și în declarația de avere publicată pe site-ul sri.ro, suma totală a creditului, scandentă în 2050, este de 1 949 500 lei.

Veniturile și datoriile directorului SRI sunt menționate în declarațiile de avere, potrivit legii 176/2010, și publicate pe site-ul sri.ro” se arată într-un răspuns transmis de SRI, la solicitarea DIGI24.

Conform declarației de avere pe anul 2022 publicată de SRI, Eduard Hellvig deține, împreună cu soția sa, două terenuri în Tunari, și o casă în aceeași localitate, construită în anul 2020.

În anul precedent, Eduard Hellvig a încasat de la SRI un salariu anual de 172.404 lei (35.100 euro), ceea ce echivalează cu un salariu lunar de 14.367 lei (2.900 euro).

Directorul SRI contractase, în 2019, conform declarațiilor de avere, un credit de 730 000 de lei la o bancă, scandent în 2044.

În 2020, a achitat acest credit cu o parte din banii creditați la instituția financiară nebancară în anul 2020.  Imocredit este specializată în acordarea de credite imobiliare și funcționează în Cluj Napoca.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax