Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Concerte folclorice, evenimente culturale și foc de artificii. PROGRAM COMPLET

Sâmbătă începe Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Un eveniment cu spectacole folclorice extraordinare, târgul meșterilor tradiționali, filme documentare, concerte cu Spitalul de Urgență, Randi, show cu DJ Harra, foc de artificii.

Organizatorii au anunțat programul detaliat al evenimentului

Evenimentele se vor desfășura la Căminul Cultural Avram Iancu și pe vârful Muntelui Găina.

Târgul de fete de pe Muntele Găina 2023 – program

Sâmbătă, 22 iulie

Căminul Cultural Avram Iancu

ora 16.00 – ”Cântec, joc și voie bună” – spectacol folcloric

Tulnicăresele din Avram Iancu
Ansamblul folcloric ”Doina Ampoiului” din Zlatna
Ansamblul folcloric ”Vințana” din Vințu de Jos
Ansamblul folcloric ”Fântânița de piatră” din Șpring
”Copilăria în pas de dans”, instructor Alina Furdui

Radu Ille
Marinela Baba
Ioan Cristian Țăran
Maria Dan Păucean
Paula Hriscu
Vârful Muntelui Găina

ora 12.00 – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (peste 40 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)

ora 14.00 – ”Purtata – Jocul fetelor și al nevestelor de pe Târnave” – film documentar

ora 15.00 – Ansamblul Folcloric al Județului Alba – spectacol folcloric extraordinar

dirijor: Alexandru Pal
soliști: Roxana Reche, Dorina Narița, Floricica Moga, Nicolae Plută
soliști invitați: Ilie Medrea, Ciprian Roman
ora 17.00 – filme documentare: ”Altarul Soarelui”, ”Țara Moților”, ”Drama lui Avram Iancu”, ”Cămeșa cu ciupag și Aurelia Matei”

ora 20.00 – Concert extraordinar Spitalul de urgență cu Dan Helciug

ora 21.30 – Concert extraordinar Randi

ora 22.30 – DJ Harra – show extraordinar de muzică electronică

ora 23.00 – Foc de artificii oferit de Primăria Comunei Avram Iancu

Duminică, 23 iulie

Vârful Muntelui Găina

ora 10:00 – ceremonial de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori și slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu – Erou al națiunii române

Tulnicăresele din Avram Iancu
Fanfara Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș
ora 10:30 – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (peste 40 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)

ora 11:00 – ”Muntele Găina unește tradițiile românești” – spectacol folcloric extraordinary

tulnicăresele din Avram Iancu
Nicolae Furdui Iancu
Ionuț Fulea
Mirela Mănescu Felea
Grupul instrumental ”Crai Nou” din Alba Iulia
Ansamblul folcloric ”Florile Mureșului” din ARAD alături de soliștii Diana Giorgiana Mihuț, Andrei Gurău și Răzvan Nuțiu
Ansamblul folcloric „Datina” din Bihor și Grupul de tulnicărese ”Moațele” din Câmpeni, solistă Daiana Marușca
Ansamblul folcloric ”Strugurelul” din Valea Lungă alături de soliștii Alexandra Băcilă, Bianca Crețu și Cristina Căpâlnean
Ansamblul folcloric ”Citera cu dor” din Ciuruleasa

Tradițiile sărbătorii de pe Muntele Găina

La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Muntelui Găina. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina.

Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte.

Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos.

Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“.

După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta.

Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

Muntele Găina – legende

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei.

Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri.

Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş.

Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie.

Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă.

Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc.

Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.