Taxe și impozite în 2027: Premierul Luca Niculescu cere combaterea evaziunii și reducerea risipei. Deficitul bugetar a scăzut
Guvernul trebuie să se concentreze pe combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea colectării veniturilor și reducerea risipei bugetare, în loc să continue majorarea taxelor și impozitelor, susține premierul Luca Niculescu. Declarațiile au fost făcute luni, 26 octombrie 2026, după o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri. Mesajul vine în contextul în care deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni ale anului, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Premierul Luca Niculescu a transmis că relansarea economiei trebuie să se bazeze pe sprijinirea investițiilor, crearea locurilor de muncă și îmbunătățirea relației dintre stat și mediul privat.
Șeful Guvernului a discutat luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții mai multor organizații patronale, printre care Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders, Asociația Oamenilor de Afaceri din România și organizațiile reprezentative ale întreprinderilor mici și mijlocii.
Într-un mesaj publicat pe Facebook după întâlnire, Niculescu a afirmat că autoritățile trebuie să sprijine companiile care contribuie la dezvoltarea economiei, fără să le împovăreze suplimentar cu taxe și birocrație.
Premierul Luca Niculescu: Consolidarea fiscală nu poate continua la nesfârșit prin creșterea taxelor
Premierul consideră că statul trebuie să își schimbe abordarea față de contribuabili și investitori, astfel încât mediul de afaceri să beneficieze de stabilitate și predictibilitate.
„Consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârșit prin creșterea taxelor”, a transmis Luca Niculescu.
Potrivit acestuia, Guvernul trebuie să urmărească reducerea cheltuielilor ineficiente, combaterea evaziunii fiscale și colectarea mai bună a veniturilor existente.
Premierul a indicat și alte priorități: plata la timp a obligațiilor statului către companii, stimularea inovării, sprijinirea sectoarelor economice strategice și protejarea capitalului românesc.
Luca Niculescu a subliniat că România se apropie de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), proces care ar putea facilita accesul companiilor la investiții, finanțare, piețe externe și tehnologii moderne.
Șeful Executivului a anunțat continuarea dialogului cu organizațiile patronale, fără să prezinte însă un calendar concret pentru noile măsuri economice.
Vor crește taxele și impozitele în 2027? Ce a transmis premierul mediului de afaceri
În cadrul întâlnirii de luni, reprezentanții IMM România au discutat cu premierul inclusiv despre fiscalitatea aplicabilă întreprinderilor mici și mijlocii.
Potrivit declarațiilor acestora, Luca Niculescu a transmis că nu își dorește majorarea taxelor și impozitelor în 2027, dar nu a oferit o garanție că acestea vor rămâne neschimbate.
Șeful Guvernului exprimase aceeași poziție și pe 9 octombrie, când preciza că o decizie privind taxele pentru anul viitor depinde de situația bugetară, de încasările din fonduri europene și de finalizarea rectificării bugetare.
Reprezentanții IMM-urilor au arătat că, în urma întrevederii din 26 octombrie, nu au fost anunțate măsuri concrete de sprijin pentru acest sector.
Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB, după primele nouă luni din 2026
În aceeași zi, Ministerul Finanțelor a publicat datele privind execuția bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie–septembrie 2026.
Potrivit ministerului, deficitul bugetar s-a redus cu 1,5 puncte procentuale din PIB față de aceeași perioadă a anului precedent.
- Deficit ianuarie–septembrie 2025: 5,31%/ 102,47 miliarde lei
- Deficit ianuarie–septembrie 2026: 3,81% / 78,30 miliarde lei
Reducere de 24,17 miliarde de lei față de perioada similară din 2025
Datele prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, arată că veniturile bugetare au crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile.
În primele nouă luni din 2026, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut.
În același timp, cheltuielile au crescut cu 5,5%, până la aproximativ 601 de miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor atribuie reducerea deficitului atât îmbunătățirii colectării, cât și efectelor modificărilor fiscale și controlului cheltuielilor.
Scăderea deficitului în primele nouă luni nu înseamnă însă că România a încheiat anul 2026 cu un deficit de 3,81%. Indicatorul reprezintă rezultatul cumulat până la sfârșitul lunii septembrie.
Încasările din TVA au crescut cu aproape 25%. Cheltuielile de personal au scăzut
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, încasările nete din TVA au crescut cu 24,8% în primele nouă luni din 2026, ajungând la 118,27 miliarde de lei.
Încasările din contribuțiile de asigurări sociale au fost cu 6,8% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent.
În ceea ce privește cheltuielile publice, cele de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei comparativ cu perioada ianuarie–septembrie 2025.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că evoluția veniturilor și cheltuielilor confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală, dar avertizează că disciplina bugetară trebuie menținută și în ultimul trimestru al anului.
Investiții publice de aproape 108 miliarde de lei. Peste 70% din finanțare, din fonduri europene
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit ministrului Finanțelor, peste 70% din investițiile publice au beneficiat de finanțare europeană.
Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.
Alexandru Nazare a atras atenția asupra importanței continuării investițiilor, în special a celor care contribuie la dezvoltarea infrastructurii și la creșterea competitivității economiei.
Totodată, ministrul a precizat că România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6.
Aceste sume depind de evaluarea și validarea îndeplinirii jaloanelor și țintelor de către Comisia Europeană. În cazul nevalidării anumitor finanțări, cheltuielile deja angajate ar putea genera presiuni suplimentare asupra bugetului național.
Dobânzile plătite de stat au ajuns la 50,63 miliarde de lei
Una dintre principalele probleme semnalate de Ministerul Finanțelor este creșterea costurilor asociate datoriei publice.
În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea acestor costuri reduce resursele care pot fi utilizate pentru investiții, servicii publice și alte cheltuieli bugetare.
Ministerul Finanțelor a identificat și alte presiuni importante asupra bugetului:
- titluri executorii în valoare de peste 13 miliarde de lei, scadente în 2026.
- solicitări de decontare pentru schemele de compensare a prețurilor la energie.
- necesități suplimentare de finanțare în sistemul de sănătate.
- angajamente pentru investiții care depășesc creditele bugetare disponibile.
- obligații financiare asumate pentru anii următori, inclusiv în domeniul apărării, prin instrumentul european SAFE.
Potrivit lui Alexandru Nazare, aceste obligații trebuie luate în calcul atât la rectificarea bugetară, cât și la pregătirea bugetului pentru 2027.
Bugetul pentru 2027, sub presiune. Ministerul Finanțelor avertizează că nu vor fi posibile creșteri spectaculoase
În ciuda reducerii deficitului bugetar în primele nouă luni, Ministerul Finanțelor avertizează că anul 2027 va necesita continuarea ajustării fiscale.
Alexandru Nazare a transmis că bugetele instituțiilor publice trebuie construite în funcție de resursele disponibile și de obligațiile financiare deja asumate.
Ministrul a subliniat că nu pot fi aprobate noi cheltuieli permanente fără identificarea unor surse de finanțare stabile.
De asemenea, investițiile trebuie prioritizate în funcție de stadiul proiectelor, capacitatea de execuție și finanțarea disponibilă.
Ministerul Finanțelor urmărește evitarea unor noi dezechilibre care ar putea afecta ratingul de țară și ar putea conduce la majorarea costurilor de împrumut pentru stat și companii.
ȘTIREA TA — trimite informații foto/video la Alba24
Cele mai vizionate video
Publică Anunț Gratuit pe Alba24.ro
Publica un anunt gratuit






Comentarii (1)