Temperaturi extreme în Europa și România. Care au fost recordurile de căldură în vara 2026 și la începutul toamnei

Europa de Vest a avut în 2026 cea mai caldă vară înregistrată vreodată, depășind inclusiv recordul din 2003, arată bilanțul publicat de serviciul european Copernicus. Temperatura medie a ajuns la 21,7°C, cu 2,5°C peste media perioadei 1991–2020.

La nivelul întregului continent, vara acestui an a fost a treia cea mai caldă de când există setul de date ERA5. Căldura extremă a fost însoțită de secetă, debite foarte scăzute ale râurilor și incendii extinse.

Europa a traversat în 2026 o vară marcată de o succesiune de fenomene extreme, potrivit European Summer Review 2026, publicat pe 2 octombrie de Copernicus Climate Change Service (C3S), serviciu implementat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu – ECMWF.

Căldura persistentă, deficitul de precipitații, seceta, debitele foarte scăzute ale râurilor și incendiile de vegetație au afectat simultan regiuni extinse ale continentului.

Europa de Vest, cea mai caldă vară înregistrată

Cele mai spectaculoase recorduri au fost înregistrate în vestul continentului.

Temperatura medie din vara 2026 în Europa de Vest a ajuns la aproximativ 21,7°C, cu 2,5°C peste media climatică 1991–2020. A fost cea mai ridicată valoare înregistrată pentru această regiune, fiind depășit recordul stabilit în vara anului 2003.

Publicitate

Datele ERA5 indică temperaturi medii estivale record, cel puțin pentru perioada începută în 1979, în aproape întreaga Anglie, Țara Galilor și Belgia, precum și în cea mai mare parte a Franței, Spaniei, Italiei, Elveției și Austriei.

La nivelul întregii Europe, temperatura medie din perioada iunie–august a fost cu 1,17°C peste media 1991–2020.

Astfel, vara 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată în Europa în setul de date ERA5. Pe primele două poziții rămân verile din 2024, cu o anomalie de +1,55°C, și 2022, cu +1,34°C.

17 zile în care peste 60% din Europa de Vest a avut temperaturi de peste 30°C

Nu numai valorile temperaturilor au fost ieșite din comun, ci și persistența și întinderea geografică a căldurii.

În perioada analizată din 2026 au existat 17 zile în care cel puțin 60% din suprafața Europei de Vest a înregistrat temperaturi maxime de minimum 30°C.

Prin comparație, în 2003 au existat 11 asemenea zile, iar în 2025 doar șapte.

Căldura a apărut și neobișnuit de devreme. Primul val major a afectat vestul Europei încă din a doua jumătate a lunii mai.

Între 21 și 30 mai, în vestul Franței, Anglia și Țara Galilor au fost înregistrate pe alocuri temperaturi medii zilnice cu peste 10°C mai mari decât valorile normale pentru perioada respectivă. Portugalia, Regatul Unit și Irlanda au raportat recorduri naționale pentru luna mai la anumite stații, iar Franța a înregistrat cea mai caldă zi de mai la nivel național.

Căldura neobișnuită a continuat și după sfârșitul verii meteorologice, Copernicus consemnând temperaturi zilnice record inclusiv în septembrie.

Peste jumătate din Europa, afectată de un stres termic „foarte puternic”

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului privește stresul termic resimțit de populație.

Până la sfârșitul verii, un procent record de 52% din suprafața Europei fusese expus cel puțin la condiții de stres termic „foarte puternic”.

În clasificarea utilizată de Copernicus, această categorie corespunde unei temperaturi resimțite de 38°C sau mai mult. Indicatorul UTCI ia în considerare nu doar temperatura aerului, ci și factori precum umiditatea, vântul și radiația solară, fiind utilizat pentru evaluarea efectului condițiilor termice asupra organismului uman.

Europa de Vest a acumulat în medie 41 de zile de stres termic „puternic”, un nou record și cu cinci zile mai mult decât în 2003.

Tot aici au fost înregistrate 13 zile de stres termic „foarte puternic”, de asemenea un record.

Râurile europene, la cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani

Temperaturile ridicate au venit împreună cu o perioadă prelungită de secetă.

Potrivit Copernicus, Europa a avut în vara 2026 cele mai severe debite scăzute ale râurilor de la începutul înregistrărilor EFAS, în 1992.

Debite record sau apropiate de minimele istorice au fost observate simultan pe mai multe dintre marile râuri ale continentului, printre care Rinul, Dunărea, Padul, Loara, Ronul și Sena, în special în lunile iulie și august.

Efectele au depășit sectorul agricol. Nivelurile reduse ale apelor au afectat transportul de mărfuri și lanțurile de aprovizionare și au pus presiune asupra irigațiilor, producției hidroenergetice, disponibilității apei și răcirii reactoarelor nucleare.

Comisia Europeană, prin Joint Research Centre, a semnalat în timpul verii că nivelurile foarte scăzute ale Dunării și Rinului afectau navigația, alimentarea cu apă și producția de energie. Pentru România și Ungaria, JRC a indicat explicit perturbări provocate de nivelul critic al Dunării asupra navigației, resurselor de apă și activităților agricole.

Aproape 680.000 de hectare, afectate de incendii în UE până spre sfârșitul lunii septembrie

Seceta și temperaturile ridicate au creat și condiții favorabile incendiilor de vegetație.

Datele oficiale ale European Forest Fire Information System – EFFIS, gestionat de Joint Research Centre al Comisiei Europene, arată că până la 23 septembrie 2026 arseseră aproximativ 678.978 de hectare în Uniunea Europeană.

Suprafața era aproape dublă față de media ultimilor 20 de ani pentru aceeași dată, de aproximativ 355.400 de hectare.

Totuși, este importantă o precizare: 2026 nu depășise recordul din 2025. La 23 septembrie 2025, suprafața afectată depășea un milion de hectare. Anul 2025 a fost cel mai grav sezon de incendii înregistrat până acum în UE.

Prin urmare, formularea potrivit căreia 2026 ar fi avut „incendii record” la nivelul întregii Uniuni Europene trebuie nuanțată.

Fumul incendiilor a afectat milioane de oameni

Incendiile au produs și episoade severe de poluare a aerului.

Copernicus Atmosphere Monitoring Service – CAMS a raportat în timpul verii că incendiile din vestul Europei au expus milioane de persoane la niveluri periculoase de poluare a aerului, în special în zone din Franța, Spania și Portugalia.

În Franța, emisiile provenite din incendii ajunseseră până la sfârșitul lunii iulie la cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din seria CAMS începută în 2003. Și Spania înregistra emisii provocate de incendii mult peste valorile obișnuite pentru perioada respectivă.

Bilanțul Copernicus pentru întreaga vară arată că emisiile generate de incendiile din Europa s-au situat între cele mai ridicate zece valori înregistrate din 2003, cu efecte asupra calității aerului pentru milioane de persoane.

Mările din jurul Europei au fost, de asemenea, neobișnuit de calde

Temperaturile extreme nu s-au limitat la uscat.

Copernicus a identificat temperaturi record sau apropiate de record la suprafața mărilor europene. În august, valorile au atins niveluri record pentru această lună în mai multe zone de-a lungul coastei Atlanticului și în vestul Mării Mediterane, fiind asociate cu valuri de căldură marină puternice sau severe.

Copernicus: efectele au mers mult dincolo de recordurile de temperatură

Samantha Burgess, Strategic Lead for Climate în cadrul ECMWF, a descris vara 2026 drept una în care Europa s-a confruntat simultan cu mai multe extreme climatice: stres termic record, secetă extinsă, debite excepțional de mici ale râurilor și mări neobișnuit de calde.

Potrivit reprezentantei ECMWF, consecințele au depășit recordurile meteorologice și au afectat disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea populației.

Datele Copernicus arată, de asemenea, că verile foarte calde devin tot mai frecvente în vestul Europei. Fiecare vară începând din 2015 a fost mai caldă decât media 1991–2020 în această regiune. Recordul din 2003, care la vremea respectivă era o anomalie evidentă față de verile precedente, a fost depășit în 2026.

România, după una dintre cele mai calde veri din ultimii 125 de ani

România s-a înscris în tabloul unei veri foarte calde la nivel european, chiar dacă recordurile cele mai importante au fost consemnate în vestul continentului.

Potrivit bilanțului oficial al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), temperatura medie pe țară în vara 2026 a fost de 20,9°C, cu 1,2°C peste valoarea de referință pentru perioada 1991–2020.

Cu această valoare, vara 2026 s-a situat pe locul 6 în clasamentul celor mai calde veri înregistrate în România în perioada 1901–2026.

Temperaturile ridicate nu au fost însă distribuite uniform pe parcursul celor trei luni.

Iulie a avut o medie națională de 20,3°C, cu numai 0,1°C peste reperul climatic 1991–2020, fiind astfel apropiată de normalul perioadei.

Situația s-a schimbat puternic în august.

August 2026, al doilea cel mai cald august din România din 1901

Temperatura medie pe țară în august 2026 a fost de 22,5°C, cu aproximativ 2,4°C peste reperul climatic 1991–2020.

ANM plasează astfel august 2026 pe locul al doilea în clasamentul celor mai calde luni august din România începând din 1901. Doar august 2024 a fost mai cald, cu o medie națională de 22,93°C.

Cea mai ridicată temperatură înregistrată în România în vara 2026 a fost de 41,2°C, la stația meteorologică Săcuieni, pe 6 august.

Pragul de 40°C a fost depășit și la Jimbolia, Moldova Veche, Sânnicolau Mare, Oradea, Arad, Holod și Chișineu-Criș.

ANM arată că maxime de 38–40°C au fost înregistrate pe suprafețe extinse din vestul, sud-vestul și sudul țării, dar și local în Transilvania, Moldova și sud-estul României.

Culoarul Mureșului, printre zonele cu multe zile de vară

Căldura a fost resimțită și în Transilvania.

Datele ANM pentru luna iulie arată că zonele joase ale Transilvaniei, inclusiv Valea Mureșului, s-au numărat printre regiunile cu peste 25 de „zile de vară” în cursul lunii.

În terminologia climatologică, o „zi de vară” este o zi în care temperatura maximă ajunge la cel puțin 25°C.

Pentru întreaga vară, ANM arată că zilele cu temperaturi de minimum 25°C au fost prezente aproape pe întreg teritoriul României, excepție făcând în principal zonele montane înalte.

Aceste date sunt relevante și pentru județul Alba, traversat de Culoarul Mureșului.

Peste 34°C la Alba Iulia în luna septembrie

Vremea cu caracter de vară a continuat în Alba și după începutul toamnei meteorologice.

Datele observaționale publicate de ANM arată că în 11 septembrie 2026, la ora 15:00, stația meteorologică Alba Iulia înregistra deja 31,9°C.

Două ore mai târziu, la ora 17:00, temperatura măsurată la Alba Iulia ajunsese la 34,2°C, în condițiile unei umidități relative de numai 26%.

Valoarea este cu atât mai relevantă pentru caracterul neobișnuit de cald al episodului cu cât, climatologic, temperaturile medii ale lunii septembrie în Transilvania sunt în general cuprinse între 12 și 16°C, potrivit caracterizării multianuale ANM.

Episodul cald a fost evident și în timpul nopții. La stația Alba Iulia se înregistrau 23,2°C la ora 22:00 în 10 septembrie, iar la ora 00:00 în 11 septembrie temperatura era încă de 20°C.

De la peste 34°C în septembrie la doar câteva grade la început de octombrie

Temperaturile ridicate nu s-au menținut însă pe tot parcursul primei luni de toamnă.

Pe 15 septembrie, la ora 14:00, ANM măsura la Alba Iulia 24,2°C, iar pe 30 septembrie, la ora 13:00, erau 19,7°C.

La începutul lunii octombrie a urmat o răcire mult mai accentuată. În dimineața zilei de 3 octombrie, la ora 08:00, stația Alba Iulia indica doar 3,4°C.