Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Termen limită 15 iunie pentru depunerea la APIA a cererilor unice de plată de către fermierii activi. Perioada a fost prelungită cu o lună. Precizări pentru beneficiari


Publicat

teren, teren agricol, parceleCererile unice de plată pentru anul 2015 vor putea fi depuse de către fermierii activi, fără a fi penalizați, până în data de 15 iunie, după ce la nivel european s-a stabilit prelungirea termenului cu o lună. Autoritățile române au pregătit deja o modificare legislativă în acest sens, care este inclusă într-un act normativ trimis președintelui pentru promulgare.

Potrivit reprezentanţilor APIA Alba, cei care doresc să depună cereri unice de plată sunt aşteptaţi la centrele din judeţ până în 15 iunie şi recomandă potenţialilor beneficiari să se încadreze în această perioadă. Sunt sfătuiţi să vină din timp la APIA, iar reprezentanţii instituţiei vor fi disponibili inclusiv în weekend-uri, dacă vor fi anunţaţi prin primării sau grupuri de fermieri că doresc să se prezinte şi în aceste perioade.

Inițial, depunerea cererilor unice de plată trebuia făcută până pe 15 mai, la centrele locale/județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 620/2015. Comisia Europeană a hotărât, printr-un regulament publicat marți în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ca acest termen să fie prelungit cu o lună. Totodată, aceeași modificare va fi făcută și în cadrul legislativ autohton, potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlament acum o săptămână. Actul normativ a fost trimis astăzi pentru a fi promulgat de președinte, astfel că, după acest pas, documentul mai trebuie doar să apară în Monitorul Oficial.

Astfel, fermierii activi vor putea depune cererile unice de plată și după data de 15 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, însa, în această situație, se va aplica o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucrătoare, a sumelor la care fermierii au dreptul.

Potrivit Ordinului MADR nr. 620/2015, „Cererea unică de plată se depune la centrele județene ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafață de peste 50 hectare teren agricol, și la centrele locale ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafață de până la 50 hectare teren agricol”.

Producătorii agricoli care folosesc apa pentru irigații mai trebuie și să prezinte, odată cu depunerea cererii unice de plată sau până la termenul-limita de depunere a acesteia, documentele doveditoare ale dreptului de folosire a apei pentru irigații. Concret, acestea sunt:

– autorizația de utilizare a apei pentru irigații eliberată de Administrația Naționala „Apele Române”;

– calitatea de membru al unei organizații a utilizatorilor de apă pentru irigații;

– contractul de irigații al organizației încheiat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare sau contractul de irigații încheiat între beneficiar și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, după caz.

După verificarea și procesarea cererilor unice de plată, banii vor fi achitați fermierilor în conturile bancare ale acestora.

Beneficiarii plăților

Potrivit unui comunicat de presă al APIA, beneficiarii plăților sunt fermierii activi persoane fizice și/sau juridice care desfășoară activități agricole ca utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale.

„În cazul concesionării/închirierii unei suprafețe de pajiști de către o asociație de crescători de animale, beneficiarii plătilor sunt membrii asociației care asigură încărcatura cu animale pentru suprafața concesionată/închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști de către fiecare membru al asociației o constituie copia de pe contractul de concesionare/închiriere și centralizatorul care cuprinde acordul, datele de identificare și numărul de animale pe fiecare membru al asociației”, explică reprezentanții APIA.

Sunt eligibile la plată exploatațiile care au o suprafață de cel puțin un hectar, fiind formate din parcele cu o suprafață de minimum 0,3 hectare. Pentru vii, livezi, culturi de hamei, pepiniere pomicole, pepiniere viticole sau arbuști fructiferi, parcela trebuie să aibă o suprafață de cel putin 0,1 ha și/sau (dacă este cazul) să dețină un număr minim de animale. Pentru sere și solarii, suprafața minimă trebuie să fie de 0,3 ha, cu o suprafața minimă a parcelelor de 0,1 ha.

„La depunerea cererii unice de plată, fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel putin până la data de 1 decembrie a anului de cerere. De asemenea, solicitantul trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiții Agricole și de Mediu și Cerintele Legale în Materie de Gestionare, pe toata suprafața fermei”, mai este precizat în comunicat.

Printre schemele de plată și măsurile de sprijin/ajutor mentionate de APIA se numără Schema de plată unică pe suprafață, Plata pentru tinerii fermieri, Plata pentru micii fermieri și Ajutoarele naționale tranzitorii (cânepa și în pentru fibra, sfecla de zahăr și hamei, de exemplu).

Cererea unică de plată se poate completa și online

APIA a ținut să puncteze că cererile unice de plată pot fi completate și prin intermediul, aplicației IPA Online, care poate fi accesată aici.

„Un element important și în Campania 2015 este aplicația IPA Online, prin intermediul căreia fermierii deja înregistrați la APIA în campanile precedente și care intenționează să solicite sprijin pe suprafață în anul 2015 pot să completeze electronic cererea unică de plată”, mai precizează comunicatul.

Totuși, fermierii care n-au mai depus până acum cereri de plată, aceștia trebuie să se înregistreze mai întâi la APIA, în Registrul Unic de Identificare, pentru a putea completa online cererea unică de plată.

sursa: avocatnet.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

MApN caută ostași: 775 de locuri disponibile în 2021 pentru rezerviștii voluntari. Din 8 mai, bani mai mulți și noi condiții

Publicat

Începând din data de 8 mai intră în vigoare legea prin care au fost armonizate unele aspecte în vederea creşterii atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, va intra în vigoare începând de sâmbătă, 8 mai.

Legea nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari publicată în Monitorul Oficial al României nr. 468, Partea I prevede condiții mai bune pentru soldații, gradați subofițeri și maiștri militari care se înrolează ca rezerviști voluntari.

Rezerviști voluntari MApN: Noile condilii valabile din 8 mai 2021

– creșterea cuantumului remuneraţiei acordate în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30 % din solda de funcţie, la care se adaugă solda gradului deţinut;

– eliminarea obligativității restituirii cheltuielilor aferente pentru recrutarea şi selecţia rezerviştilor voluntari în situația nesemnării/nefinalizării contractului;

– eliminarea obligativității înștiințării unității cu care a încheiat contract cu privire la părăsirea localității pentru o perioadă mai mare de 48 ore;

– introducerea obligativității angajatorului de a menține raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au semnat angajament/contract pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.

Pentru anul 2021, vor fi disponibile 775 de locuri de rezervişti voluntari (maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați).

Procesul de recrutare şi selecţie se va desfăşura în baza prevederilor Legii nr. 270/2015, cu modificările și completările ulterioare, şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017.

Rezerviști voluntari MApN: Condiții de înscriere

Înscriere și începerea procesului de recrutare şi selecţie, cei interesați se vor prezenta la sediul CENTRULUI MILITAR JUDEȚEAN SAU DE SECTOR pe a cărui rază de responsabilitate îşi au domiciliul.

Tabel cu datele de contact ale centrelor militare zonale, judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Personalul centrului militar vă va explica în detaliu ce drepturi și obligații aveți, vă va consilia și vă va ajuta să faceți opțiunile cele mai potrivite.

Vă puteți înscrie indiferent dacă aveți sau nu experiență militară anterioară (stagiu militar) sau dacă sunteți sau nu angajați în mediul civil.

Candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

– să fie absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu;

– să nu împlinească vârsta de 51 de ani înainte de data semnării primului contract.

Rezerviști voluntari MApN: acte necesare pentru înscriere

Pentru înscriere, candidaţii au nevoie de următoarele documente:

a) actul de identitate, în original şi în copie;

b) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu maxim șase luni înainte de data depunerii;

c) acte de studii şi/sau alte documente care atestă alte competenţe dobândite în viaţa civilă, în original şi în copie;

d) permisul de conducere, în original şi în copie, dacă este cazul, pentru candidaţii fără pregătire militară, dacă îndeplinirea atribuţiilor postului pentru care candidează presupune conducerea tehnicii specifice;

e) livretul militar, în original şi în copie, dacă este cazul, numai pentru cei care deţin calitatea de rezervist.

Selecția constă în probe psihologice, fizice și examinare medicală.

Rezerviști voluntari MApN: Durata contractului

Menţionăm că soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari, recrutaţi în baza Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, reprezintă o categorie de personal militar în rezervă, distinctă faţă de cea a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti în activitate.

În timp ce rezerviștii trebuie să fie prezenți la unitate doar în perioadele de instruire și de îndeplinire a misiunilor, atunci când sunt chemați, având grad în rezervă, militarii profesioniști sunt prezenți zi de zi în unitatea militară în care sunt angajați.

În perioada în care sunt chemați la unitate, rezerviștii voluntari primesc salariul aferent funcției militare pe care o ocupă, iar în restul timpului, li se acordă 10% din salariul funcției militare pe care o au ca rezervisti.

Primul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani.

Mai multe detalii găsiți consultând următoarele documente:

– Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari (publicată);

– Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 270/2015, aprobate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 (publicat).
Sursa: Comunicatul de presă al MApN nr. 324/28.09.2017 și actele normative menționate.

Rezerviști voluntari MApN – Țara te vrea ostaș

Pregătirea cetăţenilor români pentru apărarea ţării se realizează potrivit prevederilor consituționale prin îndeplinirea serviciului militar şi/sau participarea la alte forme de pregătire organizate de instituţiile de apărare a ţării şi securitate naţională, iar îndeplinirea serviciului militar în rezervă poate fi în calitate de rezervist voluntar şi/sau rezervist.

Începând cu 1 ianuarie 2007, prin adoptarea Legii nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, a fost eliminată obligativitatea serviciului militar obligatoriu, în calitate de militar în termen, pe timp de pace.

Potrivit unui comunicat de presă al MApN, serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar, instituit în baza Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari reprezintă o soluţie viabilă, pe de-o parte, pentru acoperirea deficitului produs prin eliminarea obligativităţii serviciului militar şi, pe de altă parte, de regenerare a resursei umane din rezerva de mobilizare, prin posibilitatea pregătirii acesteia, în mod regulat pe timp de pace.

În temeiul Legii nr. 270/2015, corelat cu prevederile Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Legii nr. 270/2015, Ministerul Apărării Naţionale, prin structurile cu atribuţii în domeniu, a declanşat, începând cu anul de referinţă 2017, punerea în practică a prevederilor legale privind serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar.

Anul 2017 a fost primul an în care au fost puse în aplicare, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, prevederile actului normativ menţionat, acesta fiind considerat an „pilot” pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, în Planul de recrutare pentru încadrarea cu rezervişti voluntari a structurilor din subordinea Statului Major al Apărării fiind prevăzute funcţii/posturi doar pentru soldaţi-gradaţi rezervişti voluntari.

După finalizarea activităţilor specifice, la nivelul Direcţiei personal şi mobilizare din cadrul Statului major al apărării şi al structurilor care au aplicat nemijlocit prevederile actelor normative în analiză, au fost identificate o serie de aspecte care ar putea fi considerate ca factori de neatractivitate sau constrângeri.

Astfel, în anul 2018, a fost iniţiat proiectului de modificare a prevederilor Legii nr. 270/2015, în sensul creşterii atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, printre soluţiile propuse în respectivul proiect fiind creşterea nivelului de remunerare şi eliminarea unor obligaţii/constrângeri, demersuri finalizate prin publicarea miercuri, 5 mai, în Monitorul Oficial al României nr. 468, Partea I, a Legii nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Centenarul Partidului Comunist Român: O aniversare fără sărbătorit. Editorial de Marius Oprea

Publicat

La împlinirea a 100 de ani de la înființarea partidului comunist în România, istoricul Marius Oprea a scris un text dedicat acestui moment: Azi, o aniversare fără sărbătorit! O sută de ani de la crearea PCR. 

Textul, publicat de Mediafax, îl redăm mai jos:

Se împlineşte un veac de la crearea partidului comunist român, la 8 mai 1921. Se întîmplă cu o zi înainte de Ziua Europei.

Cele două aniversări pun în lumină destinul actual al României, de la dictatură la libertate, de la izolare la destinul european.

Partidul Comunist Român, creat la 8 mai 1921, sub influenţa revoluţiei bolşevice din Rusia, printr-o scindare a socialiştilor români într-o aripă radicală (afiliată la Internaţionala a III-a comunistă) şi alta rămasă fidelă ideilor socialiste) n-a reprezentat niciodată o ”forţă politică”, cu atât mai puţin ”conducătorare”, prin voinţa liberă a românilor, ci prin forţa armelor.

A ajuns la putere în 6 martie 1945 numai ca urmare a ocupării României de către trupele sovietice şi ca expresie a voinţei lui Stalin, care susţinuse că acolo unde Armata Roşie va ajunge, ”se va instaura şi sistemul politic al URSS. Altfel nu poate fi!”

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

În realitate, mişcarea comunistă n-a avut o istorie proprie foarte multă vreme. Destinul ei a fost scris la Moscova.

Au fost două momente, care arată dimensiunile ei în societatea românească: unul politic şi altul social.

Primul constă în participarea comuniştilor la alegerile din 1931, sub sigla Blocului Muncitoresc-Ţărănesc, în condiţiile în care PCdR era în ilegalitate din 1924, întrucît milita pentru dezmembrarea României.

Citește și: 1 Mai în comunism, la Alba Iulia. Cum era sărbătorită Ziua Oamenilor Muncii în ”Epoca de Aur”: Omagii coducătorului și defilări

La acele alegeri comunişti au obţinut 73.000 de voturi. E singura participare a partidului comunist la alegeri libere şi arată lipsa lor de bază electorală în România.

Al doilea moment, mult eroizat în mitologia comunistă, au fost grevele muncitoreşti de la Griviţa, din februarie 1933, fără vreun impact deosebit în societate la vremea respectivă.

În rest, întreaga istorie a comunismului în România este una mai apropiată de legendă decît de adevăr.

Cînd a venit momentul ca partidul să joace un rol istoric, cel conferit de Stalin, ca forţă politică reprezentativă a ocupantului sovietic de facto al României, a început şi construirea acestei mitologii, plină de falsuri şi neadevăruri, menite să demonstreze că mişcarea comunistă avea rădăcini adînci în istoria românilor.

În realitate, comunismul a fost, practic întodeauna, un corp străin în istoria naţională a românilor.

Instaurarea comunismului în România s-a produs prin represiune. Brutalitatea a fost ridicatã la rang de politică de stat, în numele aşa-zisei ”lupte de clasã”, principala axiomă a doctrinei comuniste.

Comunismul a provocat un reflex de lungă durată, întreţinut prin teroare, care a transformat instituţiile statului într-un ”bastion al cruzimii”, menit să genereze, să întreţină şi să gestioneze frica, principalul instrument prin care partidul comunist s-a menţinut la putere.

”Libertatea este sclavia, războiul este pacea, ignoranţa este forţa”, enumera George Orwell cele trei principii, dupã care se conducea lumea zugrãvitã în romanul ”O mie nouă sute optzeci şi patru”, o lume izbitor de asemãnãtoare, cu lumea în care (şi) românii trăiau încă în 1984, anul purtat ca titlu de ficțiunea scriitorului britanic, alături de toate naţiunile ocupate de Armata Roşie, după al doilea Război Mondial – aşa cum îşi dorise Stalin.

Mai multe elemente fac ca această asemănare sã fie de-a dreptul tulburătoare: războiul necruþãtor dezlãnþuit de comunişti împotriva propriului popor, cu sprijinul material şi logistic al sovieticilor şi rolul esenţial jucat în aceastã permanentã ”luptã de clasă” de represiune, de reprimarea brutală a oricărei împotriviri.

Apoi, ignoranţa, servilismul şi lipsa de scrupule utilizate drept criterii pentru selectarea şi recrutarea cadrelor partidului, cei care au administrat România aproape jumătate de veac, nu în ultimă instanţã, scopul final al acestei ”administrări”, şi anume transformarea României într-o ţară supusă intereselor Moscovei şi a românilor într-o naţiune pusă la cheremul unei subţiri pături de activişti şi a Conducătorului Suprem, dau substanþã acestei asemănări.

Cum a fost posibil e o întrebare retorică, foarte des pusă mai ales în momentele de şoc de după răsturnarea regimului comunist.

Răspunsul e simplu. Comunismul a fost iubit ”de frică”.

Reflexul a fost îndelung exersat pe parcursul primelor douã decenii ale regimului comunist, interval în care brutalitãţile regimului au scos frica din sediul Securităţii, din puşcãrii şi lagărele de muncă, au adus-o în stradă şi a intrat în casele oamenilor pentru ca, la finele celor două decenii de consolidare a regimului, să reuşească performanţa unei manipulări care sã nu mai reclame represiunea în forme dure.

Frica a servit ca instrument al dictaturii. Dictatorii comunişti Dej, ca şi Ceauşescu, au disjuns întotdeauna între modelul sovietic şi puterea lor personală.

Atunci cînd Uniunea Sovieticã a trecut la măsuri de destalinizare, Dej şi-a dirijat partidul şi þara pe un nou curs, al autonomiei faţã de stãpînul sovietic.

Succedându-i lui Dej, Ceauşescu a perpetuat atitudinea antisovietică, ce a permis partidului să susţină că apără interesele naţionale.

Vezi și: Amintiri din comunism: Vizita de lucru a dictatorului Nicolae Ceaușescu la Cugir, în septembrie 1972

Comunismul devenise masca mult mai vizibilă a unei dictaturi personale, iar în decembrie 1989 sosise momentul istoric ca această mască să cadă.

De aceea, ziua de 8 mai nu a fost nciodată o sărbătoare: în istoria reală a României, partidul comunist a fot un accident istoric.

Un import, un corp străin, o mască a ocupaţiei sovietice şi apoi a dictaturii personale.

Sursă: Mediafax, text de Marius Oprea

 

 

 

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA până la începutul lunii iunie. Când vor fi temperaturi de vară și perioadele cu ploi. Prognoza meteo pe 4 săptămâni

Publicat

Vor mai fi variații de temperatură în următoarele patru săptămâni însă în general valorile maxime vor fi de peste 20 de grade Celsius, în zonele mai joase.

Administrația Națională de Meteorologie a prezentat prognoza de vreme pentru perioada 10 mai – 7 iunie.

Va mai ploua în jurul datelor de 13, 17, 24 mai, iar în perioadele 21-22 mai, 27-30 mai și 6-7 iunie, sunt posibile furtuni.

Începutul lunii iunie aduce temperaturi maxime de până la 28-29 de grade Celsius.

Prognoza meteo pe 4 săptămâni:

10 – 16 mai

Valorile termice vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice acestei perioade, în regiunile sud-estice, dar și ușor mai ridicate în vest și nord-vest, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

17 – 23 mai

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

24 – 30 mai

Temperaturile medii ale aerului se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, dar cu posibilitatea unui excedent local în nord-vest.

31 mai – 7 iunie

Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi local deficitar în vest și sud-vest, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această săptămână.

surse: meteoromania.ro, accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

170.000 de dosare din arhiva Primăriei Blaj, scanate pentru a putea fi consultate în format electronic. Cât costă digitalizarea

Publicat

primaria blaj 3

Primăria Blaj a lansat o nouă licitație pentru scanarea a 170.000 de dosare din arhivă. Se urmărește crearea unei arhive de copii electronice fidele ale documentelor, care să faciliteze regăsirea și valorificarea conținutului. Retro-digitalizarea documentelor va asigura totodată protecția documentelor originale, prin eliminarea sau reducerea consultării directe și a contactului fizic cu exemplarul original.

Prin digitalizare se va elimina costul de copiere a documentelor în procesul de consultare și se va asigura gestionarea accesului la documentele arhivate electronic. Administrarea documentelor retro-digitalizate se va putea face prin interfața unui modul de arhivă electronică.

Primăria Blaj a lansat vineri, 7 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o nouă licitație pentru achiziția de servicii de digitalizare a documentelor din arhivă, în cadrul proiectului „Municipiul Blaj – Administrație publică inteligentă și participativă”.

Valoarea totală estimată este de 800.900 de lei, fără TVA. 

Citește și Primăria Blaj vrea să reducă birocrația: 170.000 de dosare din arhivă vor fi digitalizate. Cât va costa noua arhivă digitală

În acest moment, Primăria Blaj are în derulare proiectul finanțat prin POCA „Municipiul Blaj – Administrație publică eficientă – etapa a II-a” (inițiat în anul 2018), proiect complementar cu cel propus, ce are ca obiectiv „simplificarea procedurilor administrative, reducerea birocratiei si cresterea calitatii serviciilor oferite pentru cetățeni de către administrația publică locală a municipiului Blaj”. Proiectul prevede operationalizarea la nivelul municipiului Blaj a unor fluxuri de lucru online și care să furnizeze digital, front și back office o bună parte din serviciile furnizate cetățenilor, respectiv o platformă integrată pentru servicii electronice, o soluție de plată electronică pentru taxele colectate la bugetul local, notificări termene de plată, mecanisme urmărire grad de colectare (pentru stimularea colectării impozitelor și taxelor locale), semnătura electronică a documentelor relevante.

Prin proiectul „Municipiului Blaj – Administrație publică inteligentă și participativă”, se urmărește crearea unei arhive electronice a documentelor instituției, activitatea având ca scop retrodigitalizarea arhivei serviciilor publice, constând în: scanarea, indexarea, validarea și reconstituirea fizică a documentelor din arhiva istorică relevantă pentru furnizarea serviciilor electronice (care prezintă valoare operațională în prezent).

Vor fi digitalizate documentele aflate în termenul de păstrare, cu termen de păstrare de cel puțin 4 ani, conform nomenclatoarelor arhivistice. Nu vor fi digitalizate documente mai vechi de 10 ani.

Copiile digitale vor fi indexate, sub raportul conținutului și a identificatorilor documentelor/grupărilor de documente din care fac parte.

Pentru digitalizarea proceselor de administrare a documentelor, metadatele rezultate din indexare și referitoare la copiile digitale vor fi importate în soluția informatică de arhiva electronică existentă și administrate prin interfața acesteia.

Potrivit caietului de sarcini, necesitatea retrodigitalizării documentelor din arhivă, vine din următoarele nevoi identificate la nivelul administrației publice locale:

  • realizarea unei copii electronice fidele a documentelor, care să faciliteze regăsirea și valorificarea conținutului documentelor;
  • asigurarea protecției documentelor originale prin eliminarea sau reducerea consultării directe și a contactului fizic cu exemplarul original;
  • evitarea riscului de degradare (prindere, rupere) a documentelor în procesul de multiplicare cu un echipament neadecvat scanării documentelor vechi (xerox obișnuit);
  • eliminarea costului de copiere a documentelor în procesul de consultare;
  • gestionarea accesului la documentele arhivate electronic;
  • administrarea documentelor retro-digitalizate prin interfețele unui modul de arhivă electronică

Prin retro-digitalizarea documentelor din arhiva instituţiei se urmăreşte scanarea unui număr de aprox. 170.000 de dosare cuprinse în cererea de finanţare aprobată. Estimarea documentelor este volumetrică.

Un dosar are ȋn medie 2 pag. A4 sau A3 şi 2 pag. de dimensiuni mai mari (adică 6 pag. de dimensiuni A4 sau A3). Un dosar fizic reprezintă un set de documente care conţine cel puţin o filă şi reprezintă un beneficiar unic care a făcut o solicitare de un anumit tip către instituţie, la un moment dat, pe un anumit domeniu de activitate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate