Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Tineri din Blaj, cercetați pentru furt. Au sustras aproape 250 de kilograme de struguri, dintr-o fermă viticolă


Publicat

Poliţiştii din Blaj i-au depistat, în flagrant delict, pe doi tineri care au furat aproape 250 de kilograme de struguri dintr-o parcelă de vie care aparține unei ferme viticole. Bărbații sunt cercetați pentru furt.

Potrivit IPJ Alba, la data de 11 septembrie 2019, poliţiştii Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului Blaj, i-au depistat, în flagrant delict, pe doi tineri, de 17 şi 20 de ani, din municipiul Blaj, în timp ce au sustras 247 de kilograme de struguri, dintr-o parcelă nerecoltată a unei ferme viticole din Blaj.

Întreaga cantitate de struguri a fost ridicată și predată reprezentantului fermei.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea întregii activităţi infracționale a celor doi.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Horațiu Florea, candidatul PRO România pentru președinția Consiliului Județean Alba

Publicat

Horațiu Florea, președintele PRO România Alba, intră în cursa pentru șefia Consiliului Județean Alba, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri 7 august. 

Florea, în vârstă de 30 de ani, este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și are o firmă privată.

„Eu am intrat în politică din idealism. Unii m-au întrebat de ce nu stau deoparte, fiindcă am o viață liniștită și împlinită profesional.

Alții m-au sfătuit să merg, direct, către un partid consacrat și să condiționez acest lucru de primirea vreunei funcții. Iacă-tă, că am preferat calea mai „grea” și am ales să construiesc, decât să iau lucrurile de-a gata. Sunt doi ani de când investesc timp și energie pentru a încerca să schimb, alături de oameni ca dumneavoastră, lucrurile care nu merg, de atâta amar de vreme, în județul nostru.

Am parcurs zeci de mii de kilometri, am luat la pas fiecare localitate din Alba și am stat de vorbă cu mii și mii de oameni. Și nu cred că e ceva mai dureros decât să vezi că administrația ultimilor ani putea face infinit mai mult.

E motivul pentru care am ales să candidez pentru președinția Consiliului Județean și sunt convins că e un semnal prin care oamenii ar trebui să înțeleagă că se impune, mai mult ca oricând, un schimb între generații și mentalități”, a declarat Horațiu Florea într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

Publicat

Pensionarii care nu au cotizat cel puțin 15 ani pentru pensie vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială, opţiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

În prezent, circa un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.

„O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă.

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii.

Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă.

Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii, explică ministerul.

„Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei”, mai spun oficialii ministerului.

Pensia minim garantată datează din 2009, astfel încât orice pensionar care are o pensie sub nivelul minim să primească cel puţin această valoare.

Cu alte cuvinte, cei care se încadrează aici vor avea posibilitatea, conform noii legi, să opteze dacă acceptă să rămână în actualul sistem de pensii, însă doar pe baza contribuţiei fiecăruia, fără a mai primi vreun bonus de la stat. În prezent, statul completează diferenţa dintre ce ar trebui să primească fiecare, conform contribuţiilor proprii, şi pensia minim garantată de 640 de lei.

Condiția pentru transformarea pensiei în indemnizație socială

Alternativa pe care o vor avea la dispoziţie aceşti pensionari este să meargă în sistemul de asistenţă socială, adică să-şi transforme pensia în indemnizaţie socială minimă, renunţând însă la statutul de pensionar, căruia, potrivit Constituţiei, nu i se poate lua sau diminua pensia.

În comunicat se arată că sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. „Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, au adăugat reprezentanţii ministerului.

În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.

Pensiile calculate prin noua formulă

Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi:

cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 lei în 2021,

cel cu 19 ani – 1.176 lei,

cel cu 35 de ani vechime – 1.560 lei.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor care, potrivit reprezentanţilor instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei,.

„Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite.

De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează”, argumentează oficialii ministerului.

sursa: AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum ar putea fi deschise restaurantele. Patronatul din HORECA dă soluția, dar și amenință cu proteste

Publicat

Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ludovic Orban, proprietarii și operatorii din HoReCa spun că sunt trataţi incorect de Guvern în comparaţie cu celelalte industrii şi atrag atenția că situația ar putea genera proteste.

Potrivit Asociaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 70% faţă de anul trecut, iar peste 40% dintre operatori şi-au suspendat activitatea, ca urmare a pandemiei globale şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi.

”Urmare a crizei datorată pandemiei globale şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astazi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% faţă de anul trecut şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori.

Organizaţia Patronală HORA îşi exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului Covid-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial”, arată HORA în scrisoarea deschisă.

*HoReCa aducea 5,07% la PIB

Înainte de criza Covid-19, în industria HoReCa activau 40.000 de societăţi comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro, dar şi aproximativ 400.000 de angajaţi reprezentând 10% din numărul total al angajaţilor care activează in sectorul privat (190.000 de angajaţi direct implicaţi şi aproximativ 210.000 angajaţi ai furnizorilor de produse, materii prime şi servicii).

”Totodată industria noastră contribuia semnificativ la evoluţia unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de ingrediente, producători şi distribuitori materie primă în bucătărie, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum şi sisteme de gestiune, curăţenie, transport, logistică, ambalaje”, precizează organizaţia patronală HORA.

Potrivit studiului comandat de HORA, împreună cu organizaţiile membre în Alianţa Pentru Turism (APT), efectuat pe o perioadă de 5 ani, reprezentanţii industriei atrag atenţia asupra faptului că aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% astfel: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) – 0,74%.

”Lipsa predictibilităţii din industria HoReCa în climatul economic actual nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiţii, responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte de închiriere şi leasing, contracte cu clienţii externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare, etc.”, arată patronatul.

*Comparația cu alte țări

În ceea ce priveşte activitatea din alte ţări europene, HORA precizează că industria HoReCa poate funcţiona. În afara României, toate ţările Comunităţii Europene au redeschis restaurantele (interior şi exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reuşind astfel să menţină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire faţă de România.

”Luând în considerare faptul că redeschiderea teraselor la 1 iunie 2020 nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranţă, în unităţile în care se respectă reglementările.

Aşa cum s-a putut observa, creşterea numărului de îmbolnăviri a avut loc la două săptămâni de la începerea vacanţelor din zonele turistice. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăţi, iar incapacitatea autorităţii centrale şi locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări şi controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situaţia pandemică în care ne aflăm”, adaugă reprezentanţii HORA.

*Cum ar putea arăta redeschiderea restaurantelor

Proprietarii şi operatorii din HoReCa afirmă că sunt trataţi incorect de către guvern în comparaţie cu celelalte industrii.

”În acest context, astăzi există intenţia anumitor operatori din HoReCa de a organiza proteste fizice dar şi sugestive impotriva guvernului. ​Luând în considerare situaţia dificilă cu care ne confruntăm şi climatul de incertitudine încă existent în ceea ce priveşte cursul pandemiei şi al industriei ospitalităţii, supunem atenţiei dumneavoastră următoarele solicitări şi, totodată, propuneri legate de viitorul industriei şi problemele acute ale operatorilor din HORECA în contextul actual, după cum urmează:

  • redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19;
  • asigurarea distanţării fizice prin menţinerea unui mese libere între două mese ocupate;
  • evitarea aglomerărilor de persoane la ghişee şi grupuri sanitare;
  • purtarea obligatorie a măştii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieşirea din restaurant;
  • se vor asigura dispozitive şi substanţe virulicide necesare dezinfectării mâinilor clienţilor şi informarea acestora cu privire la modul de utilizare;
  • informarea clienţilor asupra regulilor de igienă şi distanţare fizică precum şi a necesităţii limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul
  • curăţarea şi dezinfectarea cu substanţe bactericide şi virulicide a spaţiilor/suprafeţelor unde au acces clienţii şi a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;
  • eliminarea obligativităţii purtării mănuşilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, considerăm că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor;
  • iniţializarea unei campanii de încurajare a publicului pentru a respecta regulile de distanţare fizică, purtare a măştii de protecţie, spălarea frecventă şi corectă a mâinilor;
  • eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 milioane euro anual, conform studiului comandat de HORA; reglementarea bacşişului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS.

Alte propuneri prevăd: ”clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiţii de întreprinderi mari; focusarea controalelor făcute de către instituţiile statului pe respectarea reglementărilor privind raspândirea virusului SARS COV 2”.

Sursa: spotmedia.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Guvernul aprobă măsuri de sprijin pentru angajaţi, angajatori și persoane cu venituri realizate independent

Publicat

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de vineri, un pachet de măsuri de sprijin pentru angajaţii şi angajatorii care se confruntă cu situaţii de diminuare a contractelor, respectiv a cifrei de afaceri, dar și pentru unele categorii de persoane care realizează venituri în regim independent.

Măsurile urmează fie adoptate prin proiectul de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

„Proiectul de act normativ reglementează o măsură de sprijin pentru revenirea în activitate, sub forma unei scheme de finanţare temporară a angajaţilor care vor avea program redus de muncă.

Având în vedere apariţia unor situaţii cu caracter imprevizibil şi excepţionale care determină stabilirea de reguli specifice pentru anumite domenii de activitate privind asigurarea continuităţii activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, astfel încât activitatea să fie menţinută la un flux continuu şi operată sub anumiţi parametri de eficienţă economică, prin prezentul act normativ se stabileşte posibilitatea acordată angajatorului de reducere a timpului de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi reducerea corespunzătoare a salariului.

Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului, dezbătut în şedinţa de Gguvern de săptămâna trecută.

Tot acolo se precizează că pe perioada reducerii temporare a activităţii cauzată de existenţa stării de urgenţă/alertă/asediu, salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi aferente timpului normal de muncă prevăzut în contractul individual de muncă anterior reducerii unilaterale a timpului de muncă corespunzător timpului de muncă efectiv lucrat.

„În reglementarea cuprinsă în proiectul de act normativ, această măsură se propune a fi aplicată ori de către ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii”, conform notei de fundamentare.

În document se menţionează că prin proiectul de OUG se are în vedere şi sprijinirea altor categorii de persoane care realizează venituri în regim independent, respectiv „alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de articolul 3 alineat (2) din Legea 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a căror activitate este redusă ca urmare a instituirii stării de urgenţă/alertă/asediu”.

„Pentru aceştia, prin proiectul de act normativ se propune ca pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu să se acorde o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, pe baza cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere”, se spune în nota de fundamentare.

Totodată, se instituie măsuri de stimulare a ocupării, acordate pentru o perioadă de trei luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, care vizează, în principal, domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2.

Măsurile au în vedere zilierii şi persoanele care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată pentru activităţi sezoniere.

Astfel, pentru zilieri se propune acordarea unei sume de „35% din remuneraţia cuvenită/ zi de muncă”, iar pentru sezonieri, acordarea unei indemnizaţii, reprezentând „41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe economie, aferent perioadei lucrate”.

Totodată, prin proiectul de OUG, în vederea impulsionării angajatorilor de a utiliza telemunca, se propune „acordarea o singură dată a unei sume de 2.500 lei pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau de alertă pentru cel puţin 15 zile, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă”.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a precizat la finalul şedinţei de guvern de săptămâna trecută că impactul bugetar pentru toate măsurile din pachet este estimat la 2,5 miliarde de lei.

„Estimăm un impact bugetar pentru toate aceste măsuri de 2,5 miliarde de lei şi estimarea noastră, urmând să fim constant atenţi la ceea ce se va întâmpla în piaţă, este că un număr de aproximativ 700.000 de persoane şi profesionişti ar putea beneficia de această nouă măsură. Suntem receptivi la toate semnalele pe care le-am primit. Această măsură privind munca flexibilă – ca şi toate celelalte – a fost gândită împreună cu partenerii sociali, a fost o măsură care ţine cont de toate evoluţiile care au loc pe piaţa muncii şi de toate semnalele pe care le avem de la angajatori”, a afirmat ministrul.

Pe agenda şedinţei de guvern mai figurează un proiect de ordonanţă de urgenţă privind „reglementarea unor măsuri” referitoare la acordarea de sporuri pentru comitetul director şi altor categorii de angajaţi ai DSP-urilor.

În nota de fundamentare se arată că: prin proiectul de act normativ „se creează cadrul legal astfel încât până la data încetării stării de alertă, instituită în condiţiile legii, comitetul director beneficiază de un spor pentru condiţii epidemiologice deosebite de 40% la salariul de bază, iar funcţionarii publici care desfăşoară activităţi în domeniul controlului în sănătatea publică, din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, beneficiază de un spor de 30% la salariul de bază, cu scopul ajustării diferenţelor salariale dintre categoriile de personal din cadrul direcţiilor de sănătate publică implicate în aplicarea măsurilor impuse pe perioada stării alertă, în vederea atragerii de personal calificat pe de o parte, cât şi menţinerii celui existent pe de altă parte, în condiţiile în care numărul angajaţilor din aceste instituţii este unul redus”.

Sursa: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate