Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

TITULARIZARE 2019: ASTĂZI, proba scrisă. Peste 400 de candidați din Alba, așteptați la examen. Reguli și calendar


Publicat

examen

Peste 400 de profesori din Alba sunt așteptați miercuri, 17 iulie, să susțină proba scrisă în cadrul concursului de Titularizare 2019. Primele rezultate vor fi cunoscute în 23 iulie, iar cele finale, după contestații, în 30 iulie.

Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis în intervalul 8.00-9.00.

Potrivit datelor IȘJ Alba, sunt așteptați să participe la proba scrisă 487 de profesori. Cei care nu și-au validat fișele de participare la concurs, mai pot face acest lucru în ziua examenului, între orele 8.00 și 9.00. Profesorii au la dispoziție 4 ore pentru a rezolva subiectele la titularizare.

Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.

În județul Alba sunt 746 de posturi, din care 251 complete și doar 78 titularizabile. La nivel național, sunt peste 30.000 de profesori care candidează pe 4000 de posturi.

Vezi și Examen de titularizare 2019. Regulile de examen: Care sunt greșelile care duc la anularea lucrărilor și alte detalii

Reamintim că, pentru a fi angajaţi pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 7 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică şi inspecţia specială la clasă.

Examenul de miercuri se desfăşoară, la Alba Iulia, în două centre de examen:

1. Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia (29 de discipline, 252 candidați): Arte Vizuale (Educatie Plastică / Educație Vizuală), Biologie, Biologie – în limba maghiară, Chimie, Chimie – în limba maghiară, Consiliere Psihopedagogică, Cultură Civică, Educație Fizică și Sport, Educație Fizică și Sport – în limba maghiară, Educație Fizică și Sport – Antrenori, Educație Muzicală, Educație Muzicală Specializată: Artă Vocală, Educație Muzicală Specializată: Muzică Instrumentală, Filosofie și Logică, Argumentare și Comunicare, Fizică, Geografie, Kinetoterapie, Limba Germană Modernă, Limba și Literatura Engleză, Limba și Literatura Engleză – în limba maghiară, Limba și Literatura Franceză, Limba și Literatura Română, Elemente de Pedagogie Școlară și Elemente de Didactică Generală aplicate disciplinelor din învățământul primar, Limba și literatura română, Metodologia Predării Limbii și Literaturii Române, Limba și Literatura Germană Maternă și Metodologia Predării Limbii și Literaturii Germane Materne – Institutori/învățători, Limba și Literatura Română, Metodologia Predării Limbii și Literaturii Române, Limba și literature Maghiară Maternă și Metodologia Limbii și Literaturii Maghiare Materne – Institutori/Invățători, Matematică, Profesori documentariști, Psihopedagogie Specială, Sociologie, Terapia Educationala Complexă și Integrată

2. Colegul Tehnic „Apulum” Alba Iulia (28 discipline, 235 candidați): Agricultură-Horticultură; Alimentație Publică – în limba maghiară; Alimentație Publică (maiștri instructor; Arta actorului; Comerț; Comerț (Maiștri instructori); Confecții textile – tricotaje – finisaj textile; Economic, Administrativ, Poștă; Economie și Educatie Antreprenorială; Electrotehnică, Electromecanică; Electrotehnică, Electromecanică, Energetică (maiștri instructori); Filatură – Țesătorie – Finisaj textil (maiștri instructori); Industrie alimentară; Industrie alimentară (maiștri instructori); Informatică și Tehnologia Informației; Istorie; Istorie – În limba maghiară; Limba și Literatura Maghiară Maternă; Limba și Literatura Română; Limba și Literatura Română; Limba și Literatura Maghiară Maternă și Metodica Predării Activităților Instructiv-Educative în grădinița de copii; Limba și Literatura Română, Pedagogia Preșcolară și Metodica Desfășurării Activităților Instructiv-Educative în grădinița de copii; Mecanică; Mecanică (maiștri instructori); Protectia Mediului; Religie Ortodoxă; Silvicultură; Transporturi (maiștri instructori); Zootehnie.

Vezi integral: TITULARIZARE 2019: Modele de SUBIECTE, publicate de Ministerul Educaţiei

Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică şi inspecţia specială.

Vezi Lista posturilor pe perioadă nedeterminată în ALBA

Vezi Lista posturilor pe perioadă determinată în ALBA

Vezi Lista posturilor incomplete din ALBA

Vezi Lista posturilor ocupate în ALBA

Concursul constă în probă practică şi/ sau inspecţie specială la clasă şi proba scrisă. Candidaţii care solicită ocuparea, prin concurs, de posturi didactice/ catedre vacante/ rezervate în unităţi de învăţământ având clase speciale de limbi străine cu program intensiv şi/sau bilingv, clase cu profil sportiv sau artistic (corepetiţie, muzică, arta actorului, coregrafie, arte plastice, arte decorative, arte ambientale, arhitectură şi design), clase/grupe de hipoacuzici şi surzi, clase/grupe cu deficienţi de vedere, precum şi ocuparea de catedre vacante/rezervate de informatică, de tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, de instruire practică sau de activităţi de pre-profesionalizare, posturi didactice/catedre vacante/rezervate din cluburi şcolare sportive sau din palatele şi cluburile copiilor, susţin o probă practică în profilul postului didactic/catedrei solicitat(e).

Proba scrisă se susţine pe baza subiectelor elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în concordanţă cu programele pentru concurs, în specialitatea postului didactic, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Proba scrisă se evaluează prin note de la 1 la 10. Nota obţinută la proba scrisă are o pondere de 75% în media de repartizare, potrivit Metodologiei 2018-2019.

Dacă obţin nota 7 la examenul de titularizare, candidaţii se vor putea angaja în învăţământ pe perioadă nedeterminată, în funcţie de locurile libere pe care le găsesc în şcoli. Dar înainte de susţinerea examenului propriu-zis de titularizare, profesorii trebuie să treacă de mai multe probe la clasă.

Astfel, potrivit metodologiei de examen, candidaţii care nu obţin la inspecţia specială la clasă sau la proba practică minimum nota 5 nu pot participa la proba scrisă a titularizării. Candidaţii care nu obţin la inspecţia specială în profilul postului la clasă sau la proba practică în profilul postului minimum nota 7 nu pot ocupa posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată.

De asemenea, profesorul care a obținut cel puțin media 8 la inspecțiile la clasă în profilul postului, dar nu mai puţin de 7 la fiecare dintre acestea, în cadrul examenului național de definitivare în învățământ, sesiunea 2019, pe parcursul anului şcolar 2018-2019, poate folosi acest rezultat și în cadrul concursului naţional de titularizare sesiunea 2019, pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată.

Reamintim, de asemenea, că în mai 2018 a fost adoptată legea prin care termenul în care un examen de titularizare este valabil se extinde de la şase la zece ani.

CALENDAR Titularizare 2019-2020:

10 – 12 iulie – pentru absolvenții promoției 2019/absolvenții 2019 ai programelor de pregătire psihopedagogică oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic/departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic

Validarea înscrierii, prin semnătură, de către candidați sau împuterniciții acestora prin procură notarială în original, conform graficului stabilit de comisia de organizare și desfășurare a concursului; neprezentarea la validare a absolvenţilor din promoțiile anterioare atrage după sine anularea înscrierii la concurs

În mod excepţional, absolvenții promoției 2019 (studiilor medii/postliceale/universitare de licență/universitare de masterat/departamentelor pentru pregătirea personalului didactic/departamentelor de specialitate cu profil psihopedagogic) pot să prezinte adeverința de absolvire a studiilor/programului de pregătire psihopedagogică şi să valideze fişa de înscriere în data de 17 iulie 2019. Absolvenții promoției 2019 pot participa la proba scrisă în cadrul concursului național pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate, numai după prezentarea adeverinței de absolvire a studiilor/programului de pregătire psihopedagogică.

17 iulie: proba scrisă – examenul de titularizare

23 iulie: afișarea rezultatelor la titularizare 2019

23 – 24 iulie: depunerea contestațiilor la inspectoratele școlare și transmiterea acestora la centrele de evaluare

30 iulie: afișarea rezultatelor finale la titularizare

31 iulie: repartizarea candidaţilor cu media de repartizare minimum 7, pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată

1 august: ședință de repartizare, în ordine, a:

– cadrelor didactice titulare rămase cu reducerea de activitate nesoluţionată prin completarea normei didactice pe perioadă determinată sau prin detașare în interesul învățământului pentru restrângere nesoluționată;

– candidaţilor cu statut de cadre didactice titulare în învăţământul preuniversitar anterior înscrierii la concurs, care au obţinut media de repartizare minimum 7 (şapte), sau cadre didactice debutante din învățământul preuniversitar de stat și particular prevăzute la art. 21 alin. (4) şi (6), care au promovat examenul național pentru obținerea definitivării în învățământ, sesiunea 2019, conform art. 62 alin. (8) din Metodologie, pe posturi didactice/catedre vacante complete indiferent de viabilitatea acestora, la nivelul judeţului în care au susţinut proba practică sau inspecţia specială la clasă în profilul postului, indiferent de judeţul în care au susţinut proba scrisă, ierarhizați pe o listă unică, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare, cu păstrarea statutului de cadru didactic titular;

1 august: reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor;

2-19 august: emiterea și comunicarea deciziilorde repartizare pe post/catedră.

Începând cu data de 22 august 2019, prioritate la ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, în toate ședințele de repartizare, precum şi după începerea cursurilor, au în ordine:cadrele didactice titulare cu reducerea de activitate nesoluționatăşi cadrele didactice care beneficiază de prelungirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată conform prevederilor art. 61 din Metodologie.

22 august: Repartizarea candidaţilor care au obţinut cel puţin media de repartizare 7 (şapte) la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2019:

– repartizarea candidaţilor care au obţinut cel puţin media de repartizare 7 (şapte) la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2019, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare, având prioritate candidaţii care beneficiază şi de prelungirea duratei contractelor individuale de muncă în anul şcolar 2019-2020 în baza mediei de repartizare minimum 7 (şapte) la concursurile naţionale de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunile 2018 şi/sau 2017, respectiv 2018, 2017, 2015 şi/sau 2014 pentru învăţători/institutori/profesori pentru învăţământ primar, în condiţiile art. 61 şi 85 din Metodologie;

23-29 august: emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.

23 august: Reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate ca urmare a soluționării, în ordine, a:

– soluționării detașărilor la cerere;

– repartizării candidaţilor care au obţinut cel puţin media de repartizare 7 (şapte) la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2019, conform punctului 14.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Minor aflat pe bicicletă, lovit de o mașină, pe Bulevardul Republicii din Alba Iulia. Băiatul nu a acordat prioritate

Publicat

Un accident rutier s-a produs sâmbătă după-amiaza, în jurul orei 18:00, la intersecția dintre Bulevardul Republicii și strada Vasile Alecsandri din Alba Iulia. Un copil în vârstă de 12 ani, aflat pe bicicletă, a fost acroșat de un autoturism căruia nu i-a acordat prioritate. 

Potrivit unui cititor Alba24, în urma accidentului băiatul s-ar fi lovit ușor la mână.

Reprezentanții IPJ Alba au transmis pentru Alba24 că evenimentul rutier a fost soluționat ca tamponare.

Biciclistul în vârstă de 12 ani a fost sancționat de polițiști conform Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DUMINICĂ: Concerte de fanfară în aer liber, la Sebeș, în Parcul Tineretului și în cartierul Mihail Kogălniceanu

Publicat

Fanfara din Petrești continuă duminică, 9 august, seria concertelor de promenadă, menite să însuflețească, prin accentele vechilor șlagăre cu influențe săsești, atmosfera serilor de vară.

Primul concert de promenadă va avea loc în cartierul M. Kogălniceanu și se va derula sub forma unei parade muzicale, începând cu ora 18:30, iar cel de-al doilea concert se va desfășura în Parcul Tineretului din Sebeș, de la ora 20:00.

În condiții excepționale, cele două concerte de fanfară se vor derula în limitele stabilite de normele legale privind prevenirea răspândirii contaminărilor cu virusul Covid-19 (coronavirus).

Activitățile și concertele în aer liber ale Fanfarei din Petrești sunt susținute de Primăria Municipiului Sebeș și Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

SONDAJ ALBA24: Cine doriți să fie viitorul primar al orașului CÂMPENI? Lista candidaților la alegerile locale 2020

Publicat

Lupta pentru locul de primar al orașului CÂMPENI a început.

Candidații care și-au anunțat până acum intenția de a ocupa această funcție sunt: Ioan Călin Andreş – PSD, Gigi Haiduc – USR – PLUS, Cristian Dan Pașca – PNL, Dragomir Morcan – PRO România, Maria Oprea – ALDE.

Pe care dintre următorii candidați l-ați vota pentru funcția de primar al orașului CÂMPENI?

Loading ... Loading ...

Vezi și SONDAJ Alba24: Cine doriți să fie viitorul primar al municipiului Alba Iulia? Lista candidaților la alegerile locale 2020

Vezi și SONDAJ Alba24: Cine doriți să fie viitorul președinte al Consiliului Județean Alba. Lista candidaților anunțați

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tezaurele dacilor care locuiau pe actualul teritoriu al județului Alba. Ce nume ciudate aveau triburile din vremuri apuse

Publicat

foto Mihai Bugneru

Peste 30 de triburi au fost identificate de istorici pe vechile teritorii ale Daciei. Unul din aceste triburi a trăit în zona Mureşului mijlociu, cu centrul la Apoulon, aşezare cunoscută azi sub numele de Piatra Craivii, aflată în apropiere de Alba Iulia. Tribul de la Apoulon era unul dintre cel mai bogat.

Cetatea Apoulon – Piatra Craivii se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, aflată la 1083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

pc

Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetările arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii. Au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.

Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.

Apulii au fost un trib dacic stabilit zona Mureşului mijlociu, cu centrul la Apulon. Au fost asemănaţi cu Apulia, un trib vechi situat în sud-estul Italiei. Numele tribului a fost menţionat în textul antic cunoscut sub numele de Consolatio ad Liviam. În timpul lui Augustus, la o dată greu de stabilit cu precizie, apulii au năvălit la sud de Dunăre, în Dobrogea. Biephii (biefii) au fost un trib dacic localizat în nord – estul Banatului, amintit de Ptolemeu, în Geografia.

Urmele prezenței dacilor pe teritoriul actualului județ Alba sunt numeroase. Printre acestea, cele mai spectaculoase sunt tezaurele dacice. Nu, nu este vorba despre cantități mari de aur, ci despre diferite piese din vremea respectivă, de o foarte mare importanță pentru istorici.

Tezaurul dacic de la Lupu a fost descoperit absolut întâmplător în 1978, în cimitirul noii localităţi Lupu (comuna Cergău, judeţul Alba). Constă într-un vas de bronz şi un număr de zece piese de argint. Tezaurul conţine două fibule, şapte plăci cu reprezentări zoomorfe şi antropomorfe (figuri cu zeiţe) şi un vas semisferic din argint. E posibil ca obiectele să fi făcut parte din componenţa unui costum ceremonial aparţinând unui preot. Ceea ce este de o importanţă excepţională în problema cunoaşterii unor aspecte ale religiei dacice. În plus, plăcile redau motive iconografice, din care se desprind scene reprezentând „Marea Zeiţă”, „Cavalerul trac” şi altele. Datat în secolul I, înainte de Hristos, tezaurul de care vorbim a fost ascuns într-un vas de bronz, în condiţii nefavorabile. Din fericire, însă, tezaurul a fost donat Muzeului Naţional al Unirii, unde poate fi oricând admirat.

Tezaurul de la Sărăcsău (comuna Şibot, judeţul Alba) a fost descoperit, de asemenea, accidental, în 1950. Fiind format din douăzeci şi unu de obiecte de podoabă, toate din argint (fibule, brăţări, colane şi inele), tezaurul se remarcă prin acurateţea execuţiei manuale, prin anumite valenţe artistice, cât şi prin raritatea (în ansamblul descoperirilor din Dacia) a unor piese precum colanele sau brăţările. El datează din veacurile II-I înainte de Hristos, constituind o indiscutabilă dovadă a măiestriei meşterilor orfevrari din lumea dacică.

Merită amintit și tezaurul compus din brățările dacice furate de traficanți din situl de la Sarmizegetusa.

bratari dacice

Alte triburi getice care au locuit pe actualul teritoriu al României în Antichitate:

Albocensii au fost localizaţi în zona Banatului, iar numele localităţii Alboca provine de la numele ei. Au fost menţionaţi de Ptolomeu, în lucrarea sa Geografia, printre geţii care locuiau în părţile de sud-est ale Daciei.

Ansamensii erau un trib dacic aşezat pe râul Someş. Numele lor este menţionat într-o inscripţie latină, referitoare la un sat purtând numele acestui trib: vicus Ansamensium, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Biesii au locuit pe malurile Mureşului. Sunt amintiţi de Ptolemeu. Ei se învecinau la nord cu piengeţii, la nord-vest cu burii, iar spre sud-vest cu sarmaţii.

Burii au luptat în războaiele daco-romane Burii (buridavensii) au fost locuitori ai cetăţii Buridava, din zona Oltenia. Sunt menţionaţi de Ptolemeu, dar şi de Dio Cassius. Potrivit lui Dio Cassius, pe timpul primului război dintre Decebal şi Traian, după ce împăratul Traian a trecut Dunărea şi a cucerit cetatea Tibisco, a primit o solie de la buri. Aceştia i-au înmânat o ciupercă uriaşă pe care au înscris în limba latină, un binevoitor sfat, în fond o ameninţare mascată, cum că marele Cezar face rău dacă va rupe pacea şi mai cuminte lucru ar face de s-ar întoarce de unde a venit şi ar reinstaura relaţiile de pace. Scena este înfăţişată pe Columna lui Traian, care prezintă un bărbat căzut de pe un catâr ce se agaţă de ceea ce apare a fi o ciuperca uriaşă ataşată de şaua sa.

Carpii (carpodacii) au fost unul din cele mai mari şi importante triburi dacice. Carpii au locuit teritoriul de la la est de Carpaţi până la Nistru. „Organizaţi într-o puternică uniune tribală, carpii au dominat, din punct de vedere economic, politic şi militar, atât unele triburi de origine dacică (dacii liberi din Muntenia), cât şi populaţiile „barbare” pătrunse în zona extracarpatică a României, din rândul cărora amintim pe sarmaţi. După înfrângerea costobocilor de către romani şi asdingi (anii 170-172) carpii au fost nu numai cei mai puternici dintre dacii liberi, ci şi cei mai periculoşi duşmani ai Imperiului roman la Dunărea de Jos. Ei au atacat în repetate rânduri imperiul fie singuri, fie în alianţă cu sarmaţii, goţii şi alte seminţii”, informează enciclopedia-dacica.ro.

Caucoensii au fost un trib dacic, localizat de academicianul Vasile Pârvan în „regiunea de munte din Neamţ şi Bacău şi ţinutul spre apus din ţara secuilor”.

Caucoensii au fost vecinii de sud ai costobocilor, locuind Nordul Moldovei, inclusiv în partea carpatică şi dincolo de Siret până la Nistru. Şi ei sunt menţionaţi de Ptolemeu, în Geografia. Ceiagisii este numele unui trib stabilit în sud – vestul Munteniei şi sud -estul Olteniei, pe cursul inferior al Oltului). Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Costobocii au fost un trib de daci liberi care au populat nordul şi nord-estul Daciei. Au rămas independenţi până la sfârşitul secolului II d.Ch., ca şi alte triburi geto-dacice. Potrivit istoricilor, în anii 170 – 171, pe vremea lui Marcus Aurelius, costobocii aliaţi cu bastarnii şi sarmaţii traversează Dunărea, pustiind Moesia, Tracia, Macedonia, ajungând până în Attica şi distrugând templul Eleusis. Trecerea costobocilor prin Dobrogea este menţionată în două epitafe descoperite la Adamclisi. După respingerea lor din imperiu, romanii i-au îndemnat pe asdingi (trib germanic al vandalilor) să îi atace pe costoboci. În urma loviturilor suferite în anii 170-172, o parte dintre costoboci s-au refugiat pe teritoriul carpic, iar o parte au rămas să convieţuiască cu noii veniţi de neam germanic şi cu sarmaţii. Nordul Moldovei a fost dominat de costoboci până în anul 170 când acest control a fost preluat de carpi.

Cotensii au fost consideraţi de istorici unul din principalele neamuri geto-dacice. Potrivit lui Vasile Pârvan, tribul putea fi localizat în estul Daciei, iar teritoriul pe care îl stăpâneau era învecinat cu cel al triburilor ratacensilor, caucoensilor şi biefilor.

Crobizii au fost un trib getic din Dobrogea. Sunt menţionanţi de Herodot şi Ptolemeu, ca fiind conduşi de Isanthes.

Dacii liberi este numele dat triburilor geto-dace care nu au fost înglobate în provincia romană Dacia şi care au continuat să trăiască pe teritoriul lor de baştină (sec. II – IV). Atât izvoarele literare cât şi descoperirile arheologice arată că dacii liberi au convieţuit în anumite regiuni cu sarmaţii şi cu unele neamuri germanice, cultura lor fiind continuu influenţată de civilizaţia romană. „Izvoarele scrise antice consemnează că în repetate rânduri au avut loc conflicte armate între romani şi diverse grupuri de daci liberi, în urma cărora, unora dintre împăraţi li s-a conferit titlul onorific de Carpicus Maximus (Filip Arabul, Aurelian, Diocletian, Maximian, Constantius Chlorus, Galerius, Constantin cel Mare) sau cel de Dacicus Maximus (Maximinus, Decius, Gallien, Aurelian)”, informează enciclopedia-dacică.ro, citând documente istorice.

Dacii mari (dahai) a fost denumirea unui trib sau uniuni tribale dacice din nordul hotarelor provinciei romane Dacia, probabil pacificaţi de guvernatorul Daciei, Vettius Sabinianus Iulius Hospes.

Harpii au locuit, spun istoricii, la nord de gurile Dunării, între Prut şi Nistru, în sudul Basarabiei. Au fost menţionaţi de Ptolemeu, care amintea de aşezarea Harpis.

Obulensii au fost un trib getic localizat în estul Dobrogei. Tribul obulensilor este menţionat de Ptolemeu. Oinensii au fost un trib traco-getic, localizat în Estul Moesiei inferioare, adică partea de Vest a Dobrogei Centrale. Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Ordyssii (ordenssos) au locuit în aşezăriile de pe malurile Argeşului.

Pelii au fost un trib geto-dac, ale căror principale ocupaţii erau agricultura, pescuitul si creşterea animalelor. Teritoriul lor avea capitala Pelendava, actuala Craiova.

Piengeţii au locuit în zona de nord a Carpaţilor şi au pătruns deseori în Dacia romană. „Prezenţa piengeţilor în aceste părţi s-ar datora, potrivit istoricului Vasile Pârvan, unei mişcări mai vechi de populaţii, care ar fi migrat de la sud-est spre nord-vest, adică din Dacia spre munţii Slovaciei şi Moraviei. Piengeţii, spune Pârvan, par să fi luat parte la războaiele marcomanice, în timpul împăratului Marcus Aurelius”, informează enciclopedia-dacica.ro.

Piefigii au fost localizaţi de istoricul Vasile Pârvan ca locuitori din Câmpia munteană. Neamul piefigilor, susţin istoricii, este unul şi acelaşi cu marea uniune de triburi getice din secolele III – I î.e.n.. Începuturile ei pot fi urcate în timp până în vremea regelui Dromichete, când geţii se afirmă prin victoriile repurtate în două rânduri asupra armatei lui Lisimah. În perioada imediat premergătoare lui Burebista, uniunea de triburi getice din mijlocul Munteniei – foarte probabil acel neam al piefigilor – reprezintă cel mai important centru economic şi politic din toată Dacia, informează enciclopedia-dacica.ro, fiind unul din principalele puncte de sprijin ale lui Burebista în opera sa de unificare a tuturor geto-dacilor.

Potulatensii au populat, susţin istoricii, nordul Olteniei şi dealurile din vestul Munteniei. Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Predavensii au fost un trib dacic, localizat la nord de Mureşul inferior, până aproape de Crişuri.

Racataii (racatriaii) au locuit pe teritoriul actual al Ungariei, fiind un trib dacic.

Sacii au fost un trib dacic, localizat de Vasile Pârvan în jurul oraşului Sacidava, la sud de de actualul oraş Cernavodă.

Sargeţii au fost localizaţi în vestul Mureşului şi pe Siret, într-un teritoriu care cuprinde actuala zonă a Hunedoarei. Dio Cassius a relatat că regele Decebal a abătut apele râului Sargeţia şi, săpând o groapă, a ascuns o mare comoară cu obiecte de aur şi argint. După asigurarea tezaurului, apele au fost readuse în vechea albie. Odată cu înfrângerea şi cucerirea Daciei, romanii au reuşit, prin trădarea lui Bicilis, să afle locul unde fusese ascuns tezaurul lui Decebal şi să intre astfel în posesia lui. Regiunile Hunedoara şi Ţara Haţegului, unde sunt plasaţi sargeţii au reprezentat unul din cele mai importante centre culturale, politice şi economice ale dacilor din ultimele două secole până la cucerirea romană.

Siensii este numele tribului dacic localizat de-a lungul râurilor Ialomiţa şi Buzău, în secolul II al erei noastre.

Sucii au fost un alt trib getic care a locuit la nord de Dunăre Unii dintre suci s-au aşezat la răsărit de Durostorum (Silistra) si au creat acolo un important centru politico-militar denumit Sucidava, ce se va identifica azi cu satul Izvoarele (fost Pârjoală), din judeţul Constanţa, Sucidava dobrogeană este menţionată de Tabula Pentigeriana, de Itinerarium Antonini, de către o inscripţie din vremea lui Aurelian şi a alte izvoare antice.

Al doilea grup de suci a trecut la nord de Dunăre şi s-a aşezat la apus de gura Oltului, în câmpia românească. Acolo au fondat cetatea Sucidava, localizată precis după inscripţii şi după Procopius, la Celei-Corabia în jud. Olt.

Tyrageţii au fost localizaţi pe malurile Nistrului (Tyras). Potrivit enciclopedia-dacica.ro, cele mai vechi ştiri despre această populaţie se păstrează în opera geografică a lui Strabon, din care reţinem următoarele: „Locuitorii de pe malurile de dincolo ale Istrului sunt geţii, tyrageţii şi bastarnii; Istrul lasă în stânga toate meleagurile geţilor, ţinuturile tyrageţilor, bastarnilor şi sarmaţilor, până la Fluviul Tanais (Don); prima parte a întregii regiuni ce se întinde la nord, între Istru şi Borysthenes (Nipru) este pustiul (stepa) geţilor. Apoi vin tyrageţii, iar după ei sarmaţii iazygi”. Tyrageţii trăiau în condiţii vitrege, potrivit autorilor antici. „Între geţi şi Marea Pontică, de la Istru până la Tyras, se întinde pustiul geţilor, care e în întregime şes şi fără ape. Când Darius, fiul lui Histape, a trecut Istrul împotriva sciţilor, a fost în primejdie să piară de sete împreună cu toată oştirea sa. Într-un târziu a înţeles cum stau lucrurile şi s-a retras. Mai târziu, pornind la război împăotriva geţilor şi a regelui lor Dromichaites, Lisimah a trecut prin mari primejdii şi, mai mult încă, a fost luat în captivitate. Dar a scăpat, deoarece a întâlnit un barbar bun la suflet”, scrie Strabon, citat în volumul „Izvoare privind istoria României” (Editura Academiei RPR – 1964).

surse: Agerpres, enciclopedia-dacica.ro

sursa foto recomandată: Mihai Bugneru (Centrul de cultură ”Augustin Bena” Alba/Facebook)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate