Tot mai mulți români cer insolvența personală. Jocul la păcănele, printre motivele supraîndatorării

România înregistrează o creștere accentuată a numărului de cereri de insolvență personală. Printre motivele pentru care oamenii s-au supraîndatorat se numără și datoriile la păcănele. 

Datele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) arată că, în primele patru luni ale acestui an, au fost depuse 124 de solicitări, cu 117,5% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut, când erau înregistrate doar 57 de cazuri. 

Directorul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, Mihai Silviu Stejar, a declarat marţi, la Antena 3 CNN, că principalele cauze invocate de solicitanți sunt reducerea veniturilor, unele justificate, însă există și cazuri greu de crezut, iar explicațiile surprind autoritățile.

Un alt motiv pentru care mulți români se supraîndatorează este dependența de jocurile de noroc.

Jocul la păcănele, printre motivele supraîndatorării

„Cele mai frecvente cauze le reprezintă reducerea veniturilor – aceasta este cauza principală.  În majoritatea motivărilor pe care debitorii le realizează invocă acest fapt; unele sunt într-adevăr justificate şi justificabile, adică pot proba acest lucru, în alte cazuri nu este real şi constatăm din analiza documentelor care se depun la dosar, în special adeverinţele de venit, emise de emise de administraţiile fiscale, faptul că aceştia s-au supraîndatorat din cu totul alte motive decât cele pe care le declară. Cum ar fi jocurile de noroc, dar acestea nu reprezintă o cotă parte semnificativă din cererile din dosarele deschise de insolvenţă”, a explicat acesta.

Potrivit lui Mihai Silviu Stejar, în cele mai multe cazuri, debitorii ajung în incapacitate de plată din cauza pierderii serviciului, din cauza diminuării veniturilor, din cauza unor boli sau a unor afecţiuni medicale, care au survenit în mod neprevăzut, din cauza unor accidente: s-a-ntâmplat să-i fie inundată casa.

Tot mai mulți români cer insolvența personală

Numărul cererilor de insolvență personală a crescut semnificativ în primele patru luni din 2026 și ar putea ajunge de trei ori mai mare decât în 2025, a precizat directorul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), citat de Agerpres.

„Legea insolvenței persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. În fiecare an, numărul de cereri a crescut cu aproximativ 50 de unități. Anul acesta a depășit toate așteptările. De exemplu, în raport cu primele luni ale anului trecut, 2025, când au fost înregistrate 57 de cereri, anul acesta s-au înregistrat 124 de cereri. Practic, în primele patru luni ale anului s-a depășit jumătate din numărul cererilor din 2025, când au fost 226.

La nivel național au fost înregistrate până în prezent 848 de cereri. Dintre acestea, 387 sunt dosare active aflate în diverse stadii de instrumentare; 354 privesc procedura pe bază de plan de rambursare, 30 procedura simplificată de insolvență și 3 post-procedura judiciară de insolvență”, a menționat Stejar, la o dezbatere organizată de Financial Intelligence.

El a menționat că profilul celor care apelează la această procedură este extraordinar de variat, însă procedurile de insolvență se adresează doar debitorilor de bună-credință.

Mihai Silviu Stejar a precizat că, în marea majoritate a cazurilor, debitorii nu se încadrează în aceste prevederi, ajungând în stare de insolvență din culpă proprie, deoarece și-au asumat obligații excesive raportate la situația patrimonială.

Exemple de cereri de insolvență personală

Mihai Silviu Stejar a dat două exemple de cazuri de cereri de insolvență personală.

„În anul curent au fost depuse două cereri la Comisia de Insolvență București.

O doamnă împrumutase peste 100.000 de lei, motivând că apartamentul în care locuia s-a infestat cu ploșnițe și a trebuit să facă dezinsecție, să arunce tot mobilierul și să renoveze apartamentul. Un motiv foarte plauzibil. Comisia de Insolvență a solicitat documente, însă a fost depus doar un proces-verbal de dezinsecție în valoare de 380 de lei, astfel că nu și-a dovedit motivele invocate.

Un alt exemplu este al unui bărbat care a împrumutat aproape 300.000 de lei pentru investiții la bursă, susținând că are experiență, lucrând pe bursa din New York. Investițiile au avut succes și a realizat profit, însă nu a putut să plătească creditorii deoarece pierduse cheia portofoliului electronic în care erau banii.

I s-au solicitat documente, dar nu a putut depune dovezi pentru nimic. Este foarte important ca debitorii să poată proba scopul pentru care au luat creditele și motivele pentru care au ajuns în incapacitate de plată”, a spus Mihai Silviu Stejar.

Potrivit acestuia, debitorii care se prezintă la direcția de insolvență au, în medie, aproximativ 20 de credite.

De asemenea, el a declarat că anul acesta este posibil să fie înregistrat de trei ori numărul de dosare din 2025.