Tradiții, obiceiuri și superstiții în ajunul Crăciunului: Află ce trebuie să mănânci pentru a-ți merge bine tot anul

Ajunul Crăciunului, în tradiția populară, este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de Moș Ajun.Se spune că ar fi fost frate geamăn cu Moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă. Totodată, se știe despre Moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți.

Conform tradiției, Maica Domnului, înainte de a naște, a cerut ajutor lui Moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – Moș Crăciun. Astfel, Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era Moș Crăciun.

Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui, pentru că ne va zbura norocul din casă.

Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca, în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.

Alte obiceiuri în seara dinaintea Crăciunului:

Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun.

În ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele, pe care mai apoi să le împrăștie prin casă; aceste surcele se numesc “pui”.

Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit.

Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor.

La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți.

În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan, pentru a fi sănătoși tot anul.

În unele locuri, există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.

Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe.

Masa de Crăciun este o adevărată provocare pentru gospodinele care se respectă, astfel că vă reamintim unele dintre produsele tradiţionale care nu trebuie să lipsească din meniul sărbătorii. De la Ignat, după „tăiatul porcului”, preparatele din carne de porc ar trebui să se regăsească în orice gospodărie: cârnaţi, maioş, tobă, piftie, slănină fiartă, sângerete, dar şi şniţele ori chiftele, toate acestea pot fi servite pe platouri de aperitive frumos aranjate în culorile Crăciunului, asortate cu zacuscă, de vinete şi alte legume. Mâncarea tradiţională românească, sarmalele, sunt pregătite din timp şi reprezintă felul principal. Friptura de porc, cu diferite garnituri, mai mult sau mai puţin autohtone şi murături completează meniul unei mese mult aşteptate după perioada postului. Chiar dacă în unele zone se obişnuieşte ca pe masa de Crăciun să fie şi salată de boef, preparatele din această zi se bazează mai degrabă pe carnea de porc. La desert, nu trebuie să lipsească plăcintele de casă şi cozonacii, iar, la categoria băuturi, în funcţie de preferinţe, ţuica şi vinul.

Sursa: tradiții-superstiții.ro, wikipedia