Transporturile de lemne ar putea fi verificate printr-un sistem național de monitorizare video. Propunerile Ministerului Mediului

Ministerul Mediului vrea dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase. De asemenea, se propune şi implementarea unui sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, ce va avea ca scop îmbunătăţirea capacităţii în gestionarea exploatării vegetaţiei forestiere.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, Hotărârea de guvern pentru aprobarea notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii aferente proiectului „Capacitatea sporită de supraveghere, control şi monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat”.

Proiectul aferent Componentei 7 – Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului – sprijin financiar nerambursabil, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu o valoare de 46 milioane euro, presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluţii digitale pentru păduri şi monitorizarea transportului de masă lemnoasă.

„Scopul principal al investiţiei este de a avea un sistem digital inovator pentru combaterea exploatărilor forestiere ilegale, integrat cu SUMAL 2.0. Acest sistem, asemănător celui pentru verificarea valabilităţii rovinietei, va cuprinde şi o reţea de camere video amplasate pe întreg teritoriul naţional şi va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0.

Pe baza imaginilor satelitare vor putea fi identificate periodic zonele cu goluri în vegetaţia forestieră, iar prin analiza şi compararea cu datele referitoare la tăierile legal aprobate, extrase din SUMAL 2.0 şi cu zonele în care au avut loc calamităţi naturale, se pot semnala alerte zonale în care dispariţia vegetaţiei nu este justificată (tăieri ilegale), inclusiv cu identificarea zonelor de risc”, a declarat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Suprafaţa vegetaţiei forestiere care va face obiectul monitorizării este de aproximativ 70.000 kmp. Prin monitorizarea video a transporturilor de material lemnos pe toate categoriile de drumuri se urmăreşte reducerea timpului de reacţie şi intervenţie, optimizând astfel resursele de control existente, precizează ministerul de resort.

Prin implementarea unei platforme de analiză geospaţială avansată a imaginilor satelitare, dezvoltarea unei aplicaţii mobile de verificare pe teren a alertelor şi a unui portal webGIS, se urmăreşte:

• automatizarea detectării modificărilor în coronamentul arboretelor din România;
• achiziţia de imagini satelitare (cu diverse rezoluţii), cu frecvenţă lunară, care vor permite realizarea unei analize comparative în aplicaţia informatică şi generarea de alerte aferente zonelor în care există diferenţe în coronamentul vegetaţiei forestiere;
• furnizarea unor instrumente avansate de analiză şi procesare a datelor provenite de la senzori optici sau radar, care să deţină funcţii şi algoritmi de analiză de tip Machine learning/Deep learning, în scopul localizării şi caracterizării pierderilor de vegetaţie forestieră;
• exploatarea imaginilor satelitare pentru a genera date de referinţă şi informaţii esenţiale pentru monitorizarea vegetaţiei forestiere de pe întreg teritoriul ţării, precum şi exploatarea unor imagini provenite din alte surse: scanări cu tehnologie LiDAR, aerofotograme etc.;
• implementarea unor mecanisme automate de schimb de date cu sisteme şi instituţii externe;
• generarea automată a unor hărţi cu modificările identificate în arboret, actualizate lunar, pe baza imaginilor satelitare gratuite cu rezoluţie spaţială de minimum 10 m;
• generarea, la cerere, a unor hărţi cu modificările identificate în arboret, în zonele indicate de beneficiar, pe baza unor imagini satelitare de rezoluţie spaţială foarte înaltă, dar care însumate nu vor depăşi 500 kmp/an;

În urma aprobării actului normativ, MMAP poate demara, în cel mai scurt timp, procedurile de achiziţie pentru fiecare dintre subcomponentele sistemului, termenul de implementare fiind sfârşitul anului 2024.

sursa: agerpres.ro

foto: arhivă