Trei procurori din Alba au cerut în instanță banii pe care AR FI PUTUT să îi câștige dacă erau numiți în birourile electorale

Mai mulți procurori din Alba și din țară au dat în judecată statul român. Ei au reclamat că „au pierdut șansa de câștiguri materiale”, după ce nu au mai fost numiți în birourile electorale de circumscripție la alegerile din 2024 și 2025, în urma unor decizii ale Biroului Electoral Central.

La nivel național sunt pe rol 37 de procese, conform unor documente analizate de G4Media. Situația a fost readusă în discuție cu prilejul informațiilor apărute în spațiul public, potrivit cărora magistrați din toată țara cer despăgubiri care totalizează 5,5 milioane de lei, după ce nu au mai fost numiți în birouri electorale de circumscripție înaintea alegerilor din 2024 și 2025.

Publicitate

La Alba, trei procurori – Rareș Titilincu, Dan Ciornei și Andra Maria Papp-Todea – au cerut instanței de la Curtea de Apel banii pentru ceva ce nu au făcut. Adică vor despăgubiri pentru că nu au mai fost numiți în birourile electorale.

Concret, ei au considerat că „au pierdut șansa câștigurilor materiale” după ce nu au mai fost nominalizați în birouri electorale de circumscripție, și au cerut despăgubiri de 21.700 de lei fiecare, reprezentând indemnizația electorală, diurna de 2% pe zi, dobânzi, actualizarea cu inflația și cheltuieli de judecată.

Andra Maria Papp-Todea este prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeș.

Dan Ciornei este prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. Rareș Titilincu este adjunctul său, la același Parchet de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.

Președintele Autorității Electorale Permanente(AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat de unde a plecat problema respectivă.

”Reclamanții (…) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe – vorbim aici de campaniile din 2024-2025 – și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate. Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român”, a spus Țuțuianu.

Curtea a decis că Biroul Electoral Central nu mai avea capacitate procesuală, deoarece își încetase activitatea după validarea rezultatelor alegerilor, Guvernul, MAI, Instituția Prefectului și AEP nu aveau calitate procesuală pasivă deoarece nu au emis actele administrative considerate nelegale iar Statul Român prin Ministerul Finanțelor nu poate răspunde într-un litigiu de contencios administrativ doar pentru că reprezintă statul.

Prin urmare, judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au respins acțiunea procurorilor.

De menționat însă că în alte părți ale țării, alți magistrați au obținut banii respectivi.

De exemplu, Curtea de Apel Ploiești i-a acordat unei judecătoare 14.553 de lei despăgubiri, plus diurnă, inflație, dobândă și 300 lei cheltuieli de judecată, în contul banilor pe care i-ar fi câștigat dacă și-ar fi exercitat mandatul în biroul electoral.

Curtea de Apel Alba Iulia. Soluția pe scurt: 

”Respinge excepția lipsei calitătii procesuale active a reclamantilor invocată de către pârâtii Ministerul Afacerilor Interne si Guvernul României.

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central, invocată de instanţă din oficiu. Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Titilincu Rares, Ciornei Dan – Constantin si Todea Andra-Maria ... în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ... ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Guvernul României invocată de către acest pârât. Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Titilincu Rares, Ciornei Dan – Constantin si Todea Andra-Maria ... în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului ..., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Instituţia Prefectului - Judeţul Alba invocată de către aceast pârâtă.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Titilincu Rares, Ciornei Dan – Constantin si Todea Andra-Maria ... în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului - Judeţul Alba ..., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne invocată de către acest pârât.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Titilincu Rares, Ciornei Dan – Constantin si Todea Andra-Maria... în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne... ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă invocată de către aceast pârâtă.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Titilincu Rares, Ciornei Dan – Constantin si Todea Andra-Maria... în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, ... ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor invocată de către acest pârât.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Titilincu Rares, Ciornei Dan – Constantin si Todea Andra-Maria... în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor, ... ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă”.