Trei scenarii pentru aderararea României la Schengen, până la finalul anului. Victor Negrescu: Șansele au crescut simțitor

Europarlamentarul Victor Negrescu a precizat duminică, într-o postare pe Facebook, că există trei variante posibile pentru obţinerea unei decizii favorabile aderării României la Schengen până la finalul anului. 

El apreciază că, în contextul discuţiilor purtate în ultima vreme la Viena şi cu reprezentanţi ai instituţiilor europene, şansele aderării ţării noastre la zona de liberă circulaţie au crescut simţitor.

Surse guvernamentale de la Bucureşti au anunţat săptămâna trecută că la Consiliul JAI de pe 4-5 decembrie nu va exista un vot privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, deşi posibilitatea unui astfel de vot era prevăzută în agenda provizorie a reuniunii.

Sursele citate au mai precizat că există discuţii privind organizarea unui Consiliu JAI extraordinar spre finalul lunii decembrie.

Acolo ar urma să se analizeze aderarea României la Schengen în două etape, prima fiind cu intrarea frontierelor aeriene în spaţiul european de liberă circulaţie, din martie 2024, potrivit Agerpres.

Între timp, un document public al Consiliului de vineri referitor la reuniunea dedicată afacerilor interne de marţi nu mai menţionează un posibil vot referitor la o „decizie a Consiliului privind aplicarea deplină a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria”, ci doar o discuţie despre stadiul în care se află dosarul („state of play”).

„Varianta 1, pe care personal o propun şi am susţinut-o în discuţiile mele de la Viena şi cu oficialii europeni, presupune o aprobare tacită a intrării României în spaţiul Schengen printr-un vot în cadrul reuniunii ambasadorilor statelor membre UE şi validarea sa în orice Consiliu UE care ar avea loc până la finalul anului.

Această formă ar evita ca tema să fie intens discutată, iar guvernul de dreapta din Austria să aibă ocazia de a politiza din nou subiectul”, a scris Negrescu în postarea sa pe Facebook.

O a 2-a variantă, pe care Victor Negrescu o consideră mult prea riscantă pentru că presupune o politizare a subiectului, implică o discuţie şi un vot fie în Consiliul de Afaceri Externe din 11 decembrie, fie în Consiliul European.

„Există riscul ca în această variantă executivul din Austria să simtă nevoia de a-şi apăra insistent punctul de vedere transformând tematica într-o miză electorală în raport cu ambiţiile sale europene”, avertizează Negrescu în privinţa acestei posibilităţi.

A 3-a variantă, evaluată de instituţiile europene – potrivit eurodeputatului PSD- ar presupune organizarea unui Consiliu UE extraordinar „care să aibă pe ordinea de zi inclusiv acest subiect”.

El consideră varianta posibilă „dacă executivul din Austria va insista cu revendicări adiţionale, precum menţinerea unor controale suplimentare la frontieră, garanţii privind securizarea frontierelor sau un mecanism de aderare specific pentru Bulgaria şi România”.

Victor Negrescu atrage atenţia că toate aceste variante depind de evoluţiile politice din Olanda, respectiv de decizia noului Parlament care se constituie săptămâna viitoare şi de rezultatul negocierilor pentru obţinerea unui acord guvernamental.

„În contextul impasului existent în formarea unei noi majorităţi guvernamentale în Ţările de Jos, dar şi a raportului preponderent pozitiv privind statul de drept din Bulgaria întocmit de experţii olandezi, ne putem aşteptam ca premierul în exerciţiu, Mark Rutte, candidat la şefia NATO, unde are nevoie de sprijinul ţărilor noastre, să susţină ridicarea veto-ului aplicat Bulgariei”, consideră Negrescu.

El adaugă că „în acest context general, dar şi în raport cu discuţiile pe care le-am avut recent în Austria şi cu reprezentanţii instituţiilor europene la cel mai înalt nivel, şansele României de a adera la spaţiul Schengen, mai ales în formula accederii etapizate, au crescut simţitor”.