Tulnicăresele din Apuseni, parada portului popular și concursul „Cultură pentru Cultură” au dat startul Târgului de Fete de pe Muntele Găina

Târgul de Fete, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, a fost deschis oficial, sâmbătă, la Avram Iancu, localitate din apropierea Muntelui Găina, cu o paradă a portului popular. Startul sărbătorii a fost însă dat de tulnicăresele din Apuseni şi de cântecul unic al tulnicelor, instrument simbol al Târgului de Fete dar şi al Ţării Moţilor. Costumele populare autentice din Ţara Moţilor dar şi din alte zone ale României au fost purtate cu mândrie de participanţii la paradă.

Timp de două zile manifestările vor cuprinde spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti, concerte susţinute de Ro-Mania şi Direcţia 5, târgul meşterilor populari, focuri de artificii şi petreceri în aer liber. Târgul de Fete cuprinde şi finala celui mai amplu proiect cultural din judeţul Alba – „Cultură pentru cultură”, o competiţie în care comunele din judeţ se întrec în tradiţii, folclor şi gastronomie.

Târgul de Fete a debutat, sâmbătă, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, unde începând cu ora 12,00 a avut loc o paradă a portului popular în cadrul căreia au defilat reprezentanţii comunelor din judeţul Alba dar şi Ansamblul folcloric „Pomnênka” din Cehia.

La ora 13,00 a început finala Festivalului Concurs ,,Cultură pentru Cultură” la care participă câştigătorii locurilor I de la toate secţiunile de concurs din zonele Blaj, Sebeş, Ocna Mureş şi Munţii Apuseni.

La ediţia din acest an juriul concursului este format din: Sergiu Vitalian Vaida – realizator emisiuni folclorice, prof. univ. dr. Ilie Moise – cercetător, prof. Mircea Câmpeanu – etnomuzicolog, Tiberiu Groza – director Ansamblul Dor Transilvan din Cluj Napoca, prof. Adam Romi – sculptor, grafician, pictor, prof. Ramona Cucea – specialist gastronom.

Participanţii la finala Concursului „Cultură pentru cultură”:

Zona Blajului: obicei popular – Roşia de Secaş, dans bărbătesc – Mihalţ, dans mixt – Mihalţ, solist instrumental – Şona, solist vocal – Şona, grup vocal bărbătesc – Sâncel, grup vocal feminin – Şona, grup vocal mixt – Şona, grup instrumental – Sâncel, alte formaţii – Jidvei, meşteşuguri populare – Şona, gastronomie – Sâncel.
Zona Apusenilor: obicei popular – Bistra, dans bărbătesc – Almaşu Mare, dans mixt – Bucium, solist instrumental – Avram Iancu, solist vocal – Bistra, grup vocal bărbătesc – Sohodol, grup vocal feminin – Bistra, grup vocal mixt – Bistra, grup instrumental – Avram Iancu, alte formaţii – Bistra, meşeteşuguri populare – Bistra, gastronomie – Bistra.
Zona Valea Sebeşului: obicei popular – Săliştea, dans bărbătesc – Vinţu de Jos, dans mixt – Vinţu de Jos, solist instrumental – Cut, solist vocal – Cut, grup vocal bărbătesc – Cut, grup vocal feminin – Cut, grup vocal mixt – Cut, grup instrumental – Şugag, alte formaţii – Vinţu de Jos, meşteşuguri populare – Săliştea, gastronomie – Daia Română.
Zona Aiud – Ocna Mureş: obicei popular – Stremţ, dans bărbătesc – Stremţ, dans mixt – Stremţ, solist instrumental – Stremţ, solist vocal – Livezile, grup vocal bărbătesc – Livezile, grup vocal feminin – Livezile, grup vocal mixt – Stremţ, grup instrumental – Stremţ, alte formaţii – Stremţ, meşteşuguri populare – Stremţ, gastronomie – Stremţ.

De la ora 18,00 pe scena din Avram Iancu vor evolua Ansamblul Folcloric „Arieşul” din Câmpeni, dirijat de prof. Gheorghe Bădău, şi Ansamblul Folcloric „Pomnênka” din Cehia.

La ora 19,00 este programat un spectacol folcloric deschis de Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba cu soliştii Roxana Reche, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Cătălin Haşa (dirijor Alexandru Pal). În spectacol sunt incluse şi recitaluri susţinute de Leontina Fărcaş, Cornel Borza, Cornelia Radocea şi Nicolae Furdui Iancu.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este pe drept cuvânt un brand al României, manifestarea fiind cunoscută ca fiind cea mai mare sărbătoare populară în aer liber. Târgul de Fete a stârnit şi numeroase mituri sau curiozităţi, iar una dintre acestea ar fi cea a „vânzării” tinerelor pe munte aşa cum s-ar deduce din numele sărbătorii. Specialiştii în etnografie şi folclor spun însă că pe munte niciodată nu s-au „vândut” fete dar în schimb, în vechime, se puneau bazele unor căsătorii între flăcăii şi fetele din zonă. La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte iar duminica cu noaptea în cap se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.

Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.

În decursul timpului la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalităţi importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi, sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului”.
Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Târgul de Fete se organizează, al fel ca şi în vechime, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seară. Începând din 2006 Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi are ca slogan chemarea: „Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!”