UE pregătește interzicerea a zece practici online: reduceri false, notificări-capcană și abonamente greu de anulat

Uniunea Europeană pregătește noi reguli pentru magazinele online, aplicații, platformele digitale și serviciile pe bază de abonament. Comisia Europeană intenționează să interzică zece practici prin care utilizatorii sunt manipulați să cumpere produse, să accepte servicii suplimentare sau să cheltuiască bani.

Printre acestea se numără reducerile înșelătoare, notificările false, avertismentele fictive privind epuizarea stocurilor și abonamentele dificil de anulat. Noi măsuri sunt propuse și pentru protejarea copiilor în jocurile video.

Măsurile sunt incluse într-un proiect al Actului privind echitatea digitală (Digital Fairness Act), potrivit Mediafax. Comisia Europeană ar urma să prezinte propunerea miercuri, 11 noiembrie 2026.

Actul urmărește să limiteze tehnicile comerciale prin care site-urile și aplicațiile influențează deciziile consumatorilor, uneori fără ca aceștia să își dea seama.

Astfel de practici sunt cunoscute sub denumirea de dark patterns – modele de design manipulator, care folosesc formulări confuze, presiunea timpului sau obstacole artificiale pentru a determina utilizatorii să facă anumite alegeri.

Publicitate

Comisia Europeană confirmă că noua inițiativă legislativă urmărește combaterea practicilor manipulative, a mecanismelor digitale care încurajează utilizarea compulsivă și a personalizării comerciale neloiale, cu accent pe protecția minorilor.

Cele 10 practici online pe care Uniunea Europeană vrea să le interzică

Potrivit proiectului, Comisia Europeană propune o listă de zece practici comerciale digitale care ar urma să fie considerate neloiale în orice situație.

Acestea sunt:

• anularea dificilă a abonamentelor – introducerea unor proceduri complicate pentru rezilierea unui abonament, în timp ce activarea serviciului se poate face în câteva secunde
• ascunderea condițiilor de plată – omiterea sau prezentarea neclară a informațiilor privind prețurile și reînnoirea automată a abonamentelor
• falsa lipsă a alternativelor – sugerarea în mod înșelător că utilizatorul nu poate alege o altă variantă sau nu poate refuza o ofertă
• informații false despre popularitatea și disponibilitatea produselor – afișarea unor mesaje care sugerează în mod nejustificat că un produs este foarte căutat sau aproape epuizat
• avertismente repetate privind stocurile limitate – exercitarea unei presiuni asupra cumpărătorului prin mesaje insistente, în timpul finalizării comenzii, despre presupusa epuizare a produselor
• opțiuni bifate automat – adăugarea unor produse, servicii sau cantități suplimentare fără o alegere explicită din partea utilizatorului.
• formulări care culpabilizează consumatorul – prezentarea refuzului unei oferte ca fiind o alegere greșită, rușinoasă sau dezavantajoasă
• solicitări repetate de schimbare a unei decizii – afișarea insistentă a unor ferestre sau mesaje prin care utilizatorul este presat să revină asupra unei opțiuni deja exprimate
• întrebări formulate confuz, cu negații duble – folosirea unor exprimări complicate pentru a determina acceptarea involuntară a unor condiții
• notificări false – mesaje care sugerează în mod neadevărat că utilizatorul a primit un mesaj sau că o altă persoană încearcă să îl contacteze.

Potrivit formei preliminare prezentate de Euronews și citate de Mediafax, includerea acestor practici pe o listă de interdicții explicite ar permite autorităților să constate încălcarea regulilor fără să mai fie necesară demonstrarea, de la caz la caz, a caracterului neloial al practicii.

Textul ar permite și completarea ulterioară a listei, în anumite condiții, prin acte adoptate de Comisia Europeană.

Reducerile false și taxele ascunse, vizate de noile reguli

Actul privind echitatea digitală ar urma să introducă și măsuri împotriva afișării înșelătoare a prețurilor.

Una dintre practicile vizate este drip pricing, prin care comerciantul prezintă inițial un preț atractiv, dar adaugă treptat costuri obligatorii, astfel încât suma finală devine cunoscută abia înaintea plății.

De asemenea, proiectul urmărește combaterea reducerilor calculate prin raportare la prețuri de referință artificiale sau înșelătoare, inclusiv la prețuri recomandate de producători, prezentate într-un mod care induce consumatorul în eroare.

Sunt vizate și afirmațiile înșelătoare ale unor comercianți care vând produse prin sistemul dropshipping, fără să dețină efectiv marfa în stoc.

În prezent, Uniunea Europeană are deja reguli privind reducerile de preț. Directiva 98/6/CE, modificată prin Directiva (UE) 2019/2161, stabilește că prețul anterior folosit pentru anunțarea unei reduceri trebuie să fie, ca regulă generală, cel mai mic preț practicat de comerciant în ultimele cel puțin 30 de zile.

Sunt prevăzute anumite excepții, inclusiv pentru produse perisabile sau nou-introduse pe piață.

Prin urmare, noua inițiativă ar urmări extinderea și clarificarea protecției existente, nu introducerea pentru prima dată a unei interdicții împotriva reducerilor false.

Abonamente online mai ușor de anulat. Ce se schimbă pentru perioadele gratuite de probă

O altă modificare importantă propusă privește serviciile digitale cu plată recurentă, de la aplicații și platforme de streaming până la alte servicii pe bază de abonament.

Potrivit proiectului, companiile ar trebui să introducă o opțiune clară pentru rezilierea contractului, astfel încât utilizatorii să poată renunța la abonament fără să parcurgă proceduri complicate.

De asemenea, perioadele gratuite de probă nu ar mai putea fi transformate automat în abonamente plătite fără acordul activ al utilizatorului.

Consumatorii ar trebui avertizați înainte de reînnoirea automată a abonamentelor.

O altă prevedere ar urma să le ofere dreptul de a comunica cu o persoană reală în cadrul serviciului de relații cu clienții, nu exclusiv cu sisteme automate.

Aceste măsuri sunt menite să prevină situațiile în care utilizatorii ajung să plătească pentru servicii pe care nu au intenționat să le contracteze sau la care nu mai doresc să aibă acces.

Jocurile video pentru copii: restricții pentru recompensele aleatorii și funcțiile „pay-to-win”

O componentă importantă a proiectului este protejarea minorilor împotriva mecanismelor din jocurile video care îi pot determina să cheltuiască bani.

Comisia Europeană ar urma să propună interzicerea pentru minori a două mecanisme:

• loot boxes – cutii virtuale cu recompense aleatorii, care pot fi cumpărate cu bani reali, fără ca utilizatorul să știe exact ce va primi
• pay-to-win – mecanisme prin care jucătorii pot cumpăra avantaje în joc, în loc să le obțină exclusiv prin progresul realizat.

De asemenea, monedele virtuale utilizate în jocuri ar trebui să aibă afișată valoarea echivalentă în bani reali.

Pentru minori, aceste funcții ar urma să fie dezactivate în mod implicit și să poată fi activate doar cu acordul părinților.

O altă măsură propusă este interzicerea publicității bazate pe profilarea minorilor pentru toți comercianții, nu doar pentru platformele online foarte mari vizate deja de anumite obligații din Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA).

Utilizatorii ar putea dezactiva notificările insistente și redarea automată

Noile reguli ar urma să vizeze și funcțiile prin care aplicațiile încearcă să mențină utilizatorii conectați cât mai mult timp.

Printre măsurile propuse se numără dreptul utilizatorilor de a dezactiva:

• redarea automată a videoclipurilor și a altor materiale;
• notificările care nu au legătură cu activitatea proprie;
• recompensele acordate pentru utilizarea consecutivă a aplicației, cunoscute sub denumirea de streaks;
• funcțiile chatbot care simulează relații personale pentru a încuraja interacțiunea continuă.

Aceste mecanisme sunt analizate în contextul riscului de utilizare excesivă a serviciilor digitale, în special de către copii și adolescenți.

Comisia Europeană a identificat deja designul care încurajează comportamente repetitive sau compulsive drept una dintre problemele ce necesită o reglementare suplimentară.

Reguli noi și pentru cumpărăturile făcute cu ajutorul inteligenței artificiale

Proiectul ar introduce și obligații pentru agenții de cumpărături bazați pe inteligență artificială, adică sistemele care pot identifica produse, compara oferte și efectua achiziții în numele utilizatorilor.

Potrivit proiectului, consumatorii ar putea stabili ce tipuri de cumpărături necesită aprobarea lor explicită.

Totodată, agenții AI ar trebui să indice clar când recomandările de produse sunt sponsorizate.

Obiectivul este evitarea situațiilor în care utilizatorii sunt direcționați către anumite produse prin recomandări comerciale a căror natură publicitară nu este evidentă.

Amenzi de până la 6% din cifra de afaceri mondială a companiilor

Proiectul prevede și mecanisme de sancționare a companiilor care nu respectă noile obligații.

Comisia Europeană ar putea primi competențe pentru aplicarea unor amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală mondială a companiilor.

Aceasta este una dintre prevederile importante ale proiectului, însă nivelul sancțiunilor și modalitatea de aplicare trebuie confirmate în forma oficială a propunerii legislative.

Pierderi de miliarde de euro provocate de practicile comerciale neloiale

În evaluarea realizată în 2024, Comisia Europeană a estimat că problemele întâmpinate de consumatori în mediul digital generează pierderi de aproximativ 7,9 miliarde de euro anual, la nivelul Uniunii Europene.

Evaluarea a identificat dificultăți legate de practicile comerciale manipulative, contractele digitale și protecția consumatorilor vulnerabili.

Noile reglementări ar putea preveni pierderi financiare de 88,4 miliarde de euro în perioada 2025–2035.

Dacă este luat în calcul și timpul pierdut de consumatori din cauza practicilor neloiale, beneficiile ar putea ajunge la 13,7 miliarde de euro anual.

Costurile recurente pentru companii sunt estimate la 678 de milioane de euro anual.