Un american a interpretat plăcuțele de la Tărtăria

Keith Massey, un cercetător american, a postat pe Youtube un film în care își prezintă teoria cu privire la celebrele și totodată controversatele tăblițe de la Tărtăria, care păstrează, potrivit unor specialiști, una dintre cele mai vechi scrieri ale omenirii. Keith Massey a lucrat timp de patru ani, ca lingvist, la Agenția Națională de Securitate a SUA, unde a studiat tehnici de criptare și decriptare a mesajelor. El a analizat una dintre cele trei plăcuțe și a descoperit că trei dintre quadranți cuprind o serie de numere care, analizate împreună, au sens din punct de vedere matematic. Mai mult, Massey face analogia mesajului cu un cec modern. Directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, nu a dorit să comenteze corectitudinea interpretării americanului.[media id=166 width=320 height=240]

Tăblițele de la Tărtăria au fost descoperite în anul 1961 de către arheologul Nicolae Vlassa. Două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci și diferite obiecte. Cea de-a treia (analizată de Massey) cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii. Tăblițele de la Tărtăria ar putea reprezenta cea mai veche scriere din lume, fiind cu o mie de ani mai veche decât scrierile sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr. Datarea lor reprezintă însă motivul pentru care sunt atât de controversate.

”Descoperirea tăblițelor, după încheierea șantierului arheologic, la Cluj, printre materialele recoltate ridică un semn de întrebare asupra contextului descoperirii și corelației stratigrafice cu celelalte niveluri de locuire aflate în situl de la Tărtăria. Tăblițele au fost confecționate din lut nears, iar, pentru conservarea lor, au fost arse în cuptor. Pe atunci nu se știa despre analize de carbon. De aici și controversele privind datarea. După stilul pictogramelor, acestea au similitudini cu cele de la Uruk și Djemdet Nasr”, a declarat directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu. Acesta a adăugat că nici analiza obiectelor din complexul în cauză, dacă de acolo provin tăblițele, nu mai pot fi exacte, deoarece recoltarea probelor se face după un anumit tipic, pentru a nu fi contaminate.

Gabriel Rustoiu a mai spus că Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, împreună cu Muzeul Național „Brukenthal”, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia au redeschis cercetările de la Tărtăria începând cu anul 2010, tocmai pentru a lămuri aceste controverse și a cerceta situl în discuție după metode moderne.

De altfel, Consiliul Județean Alba intenționează achiziționarea sitului și a virat, de trei ani, o sumă de bani Primăriei Săliște, de care aparține Tărtăria. Achiziția terenului trenează din cauză că sunt 10 proprietari care, deși sunt de acord să vândă, așteaptă ca Primăria să pună lucrurile în mişcare.