Un sfert din populația României are peste 60 de ani. Presiune tot mai mare pe pensii și piața muncii. Situația în Alba

România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, care ar putea avea consecințe importante asupra sistemului de pensii, pieței muncii și serviciilor de sănătate. Aproape 4,9 milioane de locuitori au peste 60 de ani, reprezentând 25,7% din populația rezidentă a țării, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică (INS). Fenomenul este vizibil și în județul Alba. Unul din cinci locuitori ai județului avea peste 65 de ani, conform celor mai recente date. 

Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, avertizează că numărul tot mai mare al persoanelor vârstnice, în raport cu generațiile tinere, înseamnă o bază potențial mai restrânsă de contribuabili și cheltuieli mai mari pentru pensii, sănătate și asistență socială.

Declarațiile au fost făcute în contextul conferinței „România după 60” și au fost prezentate de Agerpres.

Publicitate

Aproape 4,9 milioane de români au peste 60 de ani. Femeile sunt majoritare

Potrivit datelor provizorii ale INS, populația rezidentă a României era de aproximativ 19 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, continuând tendința de scădere.

Dintre acestea, 4,89 milioane aveau peste 60 de ani, ceea ce reprezintă 25,7% din totalul populației.

Femeile reprezentau 58,7% din categoria persoanelor de peste 60 de ani.

Reprezentantul INS explică această evoluție printr-un proces demografic de durată, determinat inclusiv de scăderea natalității și de sporul natural negativ, situație în care numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor.

Un indicator al îmbătrânirii demografice este raportul dintre persoanele de cel puțin 65 de ani și copiii sub 15 ani.

În 2016, România avea 112 persoane vârstnice la 100 de tineri. În 2026, raportul a ajuns la 135,9 persoane vârstnice la 100 de tineri.

Creșterea indică o schimbare semnificativă a structurii populației în ultimul deceniu.

Ce efecte poate avea îmbătrânirea populației asupra pensiilor

Silviu Vîrva avertizează că îmbătrânirea populației are implicații directe asupra sustenabilității sistemului de pensii.

Pe măsură ce generațiile numeroase ajung la vârsta pensionării, iar cele care intră pe piața muncii sunt mai reduse, poate apărea un dezechilibru între numărul persoanelor care contribuie și cel al beneficiarilor de pensii.

Sistemul public de pensii din România este finanțat în principal din contribuțiile sociale ale persoanelor care lucrează, completate, atunci când este necesar, din alte resurse bugetare.

Prin urmare, reducerea bazei de contribuabili și creșterea cheltuielilor asociate îmbătrânirii pot pune presiune asupra finanțării sistemului.

Avertismentul INS privește evoluțiile demografice și economice pe termen lung. Nu reprezintă un anunț privind reducerea pensiilor, majorarea vârstei de pensionare sau modificarea contribuțiilor sociale.

Tot mai puține persoane active. Probleme pentru angajatorii care caută personal

Îmbătrânirea populației poate afecta și piața muncii, în condițiile în care numărul persoanelor disponibile pentru angajare ar putea scădea.

Potrivit vicepreședintelui INS, această evoluție poate genera dificultăți de recrutare, lipsă de personal în anumite domenii și presiuni asupra costurilor salariale.

Datele pentru anul 2025 arată că participarea pe piața muncii scade puternic după vârsta de 60 de ani.

Astfel, dintre persoanele cu vârste între 60 și 64 de ani, 38,5% erau ocupate în anul 2025.

Ponderea scădea la 5,2% pentru grupa de vârstă 65-69 de ani și la 1,1% pentru persoanele între 70 și 74 de ani.

Aceste procente reprezintă rate de ocupare, nu proporția pensionarilor care lucrează.

România are nevoie de mai multe servicii pentru persoanele vârstnice

Îmbătrânirea populației nu influențează doar piața muncii și sistemul de pensii, ci și cererea pentru servicii medicale și sociale.

Potrivit vicepreședintelui INS, România trebuie să dezvolte un sistem de îngrijire pe termen lung, adaptat nevoilor persoanelor în vârstă care își pierd parțial sau total autonomia.

Acesta ar trebui să includă servicii la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi și unități rezidențiale.

Silviu Vîrva a subliniat că nevoile persoanelor vârstnice diferă în funcție de starea de sănătate, situația economică și sprijinul disponibil în familie.

Reprezentantul INS consideră că politicile publice nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra îngrijirii persoanelor care au devenit dependente de ajutorul altora, ci și asupra prevenirii sau întârzierii pierderii autonomiei.

Printre direcțiile menționate se află susținerea îmbătrânirii active, prevenția medicală, menținerea participării sociale și dezvoltarea serviciilor de sprijin.

Îmbătrânirea populației, o problemă și pentru județul Alba

Fenomenul este vizibil și în județul Alba. Potrivit datelor incluse în Profilul județului Alba 2024, realizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 21% din populația județului în 2022, față de 15,1% în 2005.

Estimările demografice incluse în document indică posibilitatea ca această pondere să ajungă la 30,2% până în 2060.

Creșterea ponderii populației vârstnice poate influența necesarul de servicii medicale, sociale și de îngrijire în localitățile județului Alba.