Unde se formează mucegaiul ascuns în locuință. Zonele de verificat iarna, cu ce se curăță și cum previi reapariția
Unde se formează mucegaiul ascuns în locuință. Mucegaiul din locuință nu apare întotdeauna în locuri vizibile. În sezonul rece, condensul, ventilația insuficientă și umezeala persistentă pot favoriza apariția acestuia.
Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), mucegaiul poate crește pe numeroase materiale din locuință atunci când există suficientă umezeală.
Uneori, primele semne sunt un miros persistent de umezeală, petele de pe pereți sau deteriorarea vopselei.
Lipsa petelor vizibile nu înseamnă însă că mucegaiul nu există. Acesta se poate dezvolta în spații închise, greu accesibile, mai ales în locuințele care au avut infiltrații sau probleme cu condensul.
În spatele dulapurilor și al mobilierului lipit de pereți
Una dintre zonele în care se poate forma mucegaiul ascuns este spațiul dintre mobilier și pereții exteriori.
În sezonul rece, acești pereți pot avea o temperatură mai scăzută decât aerul din cameră.
Atunci când aerul cald și umed intră în contact cu suprafețele reci, poate apărea condensul.
Dacă mobilierul împiedică circulația aerului, umezeala se poate menține mai mult timp.
EPA menționează pereții din spatele mobilierului printre locurile frecvente în care poate apărea mucegaiul ascuns.
Este utilă verificarea periodică a zonelor din spatele dulapurilor, bibliotecilor și paturilor amplasate lângă pereții exteriori.
Sub chiuveta din bucătărie și în spatele electrocasnicelor
În bucătărie, mucegaiul poate apărea în spațiile unde există scurgeri de apă sau condens.
Dulapul de sub chiuvetă trebuie verificat periodic, în special în jurul sifonului, țevilor și racordurilor.
O scurgere mică, neobservată timp îndelungat, poate umezi mobilierul și peretele din spatele acestuia.
Merită controlate și zonele din spatele mașinii de spălat vase, frigiderului sau altor aparate în apropierea cărora se poate acumula umezeală.
Semnele care pot indica o problemă sunt mirosul neplăcut, umflarea mobilierului, petele sau urmele de apă.
În baie, în jurul căzii și în spatele mașinii de spălat
Baia este una dintre încăperile expuse frecvent la umiditate ridicată.
Aburul produs de duș și apa care ajunge în zone greu accesibile pot favoriza dezvoltarea mucegaiului.
Trebuie verificate rosturile dintre plăcile ceramice, siliconul din jurul căzii sau cabinei de duș și spațiile din spatele obiectelor sanitare.
O atenție suplimentară trebuie acordată zonelor din jurul țevilor și mașinii de spălat.
Ventilarea băii după duș și îndepărtarea umezelii de pe suprafețe contribuie la limitarea apariției mucegaiului.
În jurul ferestrelor și pe pereții reci
Condensul care apare frecvent pe geamuri poate indica o umiditate interioară ridicată sau existența unor suprafețe reci.
Apa se poate acumula pe pervazuri, în colțurile ferestrelor sau în zona în care tâmplăria se întâlnește cu peretele.
Dacă umezeala persistă, există riscul dezvoltării mucegaiului.
Trebuie verificate în special colțurile superioare ale camerelor, pereții exteriori și zonele în care tencuiala prezintă pete sau începe să se desprindă.
Nu orice urmă de condens înseamnă automat că există mucegai. Problemele apar mai ales atunci când umezeala se acumulează în mod repetat și suprafețele nu se usucă.
Sub covoare, mochetă și pardoseală
Mucegaiul se poate dezvolta și sub materialele care rețin umezeala.
EPA include partea inferioară a covoarelor și a materialelor de sub acestea printre locurile în care poate exista mucegai ascuns.
Riscul este mai mare după infiltrații, inundații sau scurgeri de apă care nu au fost observate ori remediate la timp.
Un miros persistent, deformarea pardoselii sau apariția unor pete pot indica o problemă care necesită verificare.
Materialele poroase afectate de mucegai pot fi dificil de curățat complet și, în anumite situații, trebuie înlocuite.
În spatele tapetului și în interiorul pereților
Uneori, mucegaiul nu se află pe suprafața peretelui, ci în interiorul acestuia.
Acesta poate apărea în spatele tapetului, al panourilor decorative și al plăcilor de gips-carton, mai ales în zonele afectate de infiltrații sau de condensul format pe conducte.
În asemenea situații, problema poate fi dificil de identificat fără o evaluare specializată.
Nu este recomandată desprinderea tapetului sau desfacerea pereților fără măsuri de protecție, dacă există suspiciunea unui mucegai extins. Intervenția poate elibera în aer cantități mari de spori.
În pod, la tavan și în zonele afectate de infiltrații
Mucegaiul ascuns poate apărea și în apropierea acoperișului, mai ales dacă există infiltrații sau probleme de izolație.
Petele de pe tavan, vopseaua umflată și mirosul de umezeală sunt semne cărora trebuie să le acorzi atenție.
EPA menționează materialele aflate deasupra tavanelor și în structura acoperișului printre posibilele zone de dezvoltare a mucegaiului.
În locuințele situate la ultimul etaj, este important să fie verificate eventualele urme de apă după ploi abundente sau topirea zăpezii.
Cum îți dai seama că ai mucegai ascuns, chiar dacă nu vezi pete
Există câteva semne care pot indica prezența umezelii sau a mucegaiului în locuri greu accesibile.
Printre acestea se numără:
- mirosul persistent de mucegai sau umezeală,
- vopseaua umflată ori desprinsă de pe pereți,
- petele care reapar după curățare,
- mobilierul deteriorat sau umflat în apropierea țevilor,
- condensul frecvent pe suprafețele reci,
- urmele unor infiltrații mai vechi.
Aceste semne nu confirmă singure existența mucegaiului, dar justifică verificarea cauzei.
Expunerea la medii umede și cu mucegai poate provoca, la unele persoane, simptome precum nas înfundat, tuse, iritații ale ochilor sau agravarea astmului.
Efectele diferă de la o persoană la alta, iar simptomele nu sunt suficiente pentru a stabili că există mucegai în locuință.
Ce umiditate trebuie să fie în casă pentru a preveni mucegaiul
Umiditatea relativă din locuință ar trebui menținută, pe cât posibil, sub 60%, ideal între 30% și 50%.
Valoarea poate fi verificată cu ajutorul unui higrometru, un aparat care măsoară umiditatea aerului.
Pentru limitarea riscului de mucegai sunt recomandate aerisirea încăperilor, evacuarea aburului din baie și bucătărie, repararea scurgerilor și uscarea rapidă a suprafețelor umede.
În locuințele în care umiditatea rămâne ridicată, poate fi util un dezumidificator.
EPA recomandă uscarea materialelor afectate de apă în aproximativ 24-48 de ore, pentru a reduce posibilitatea dezvoltării mucegaiului.
Cu ce se curăță mucegaiul de pe pereți și alte suprafețe
Mucegaiul poate fi îndepărtat cu diferite soluții, în funcție de suprafața afectată. Apa și detergentul sunt recomandate pentru curățarea suprafețelor dure, precum faianța, sticla sau plasticul.
După curățare, zona trebuie uscată complet.
Alte soluții care pot fi folosite sunt:
- Produsele speciale antimucegai, potrivite pentru pereți, rosturi și alte suprafețe, conform instrucțiunilor producătorului.
- Soluțiile diluate pe bază de clor, care pot fi utilizate pe anumite suprafețe dure, cu respectarea măsurilor de protecție. Clorul nu este însă necesar în toate cazurile.
- Oțetul și bicarbonatul, remedii populare a căror eficiență nu este suficient demonstrată pentru eliminarea mucegaiului din materialele poroase.
Este important de menționat că NU trebuie amestecat niciodată clorul cu oțet, amoniac sau alte produse de curățenie, deoarece pot rezulta gaze toxice.
Dacă mucegaiul a pătruns în materiale precum gips-cartonul, mocheta sau izolația, acestea pot necesita înlocuire.
Pentru suprafețe afectate mai mari de aproximativ un metru pătrat sau pentru mucegaiul ascuns în pereți, este recomandată intervenția unui specialist.
La curățare trebuie folosite mănuși, ochelari și protecție respiratorie adecvată. Persoanele cu astm, boli pulmonare sau imunitate scăzută nu ar trebui să curețe mucegaiul.
Indiferent de soluția folosită, trebuie eliminată sursa umezelii. Altfel, mucegaiul poate reapărea.
ȘTIREA TA — trimite informații foto/video la Alba24
Cele mai vizionate video
Publică Anunț Gratuit pe Alba24.ro
Publica un anunt gratuit






Comentarii (0)