Unul din trei români stă în chirie la oraș sau împarte locuința cu părinții. De câte salarii are nevoie ca să-și cumpere locuință

Unul din trei români din mediul urban locuieşte cu chirie sau împarte o locuinţă cu părinţii, rudele sau prietenii. Este concluzia unui studiu în domeniu.

„România rămâne ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de case şi apartamente, potrivit statisticilor oficiale. Cu toate că interesul pentru achiziţionarea unei proprietăţi rămâne ridicat, o parte importantă continuă să locuiască cu chirie.

• 13% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani din mediul urban sunt chiriaşi.
• aproximativ 18% împart o locuinţă pe care nu o deţin în proprietate cu părinţii, rudele sau prietenii”,

relevă un studiu recent realizat de Unlock Market Research pentru Colliers, citat de Agerpres.

Tendinţa de achiziţie a unei proprietăţi a accelerat în ultimele luni din 2023. Aceasta este în contextul propunerilor de modificare a legislaţiei fiscale

• în special creşterea cotei minime de TVA pentru locuinţe de la 5% la 9% pentru proprietăţile de până la aproximativ 120.000 de euro
• împreună cu majorările taxelor notariale, potrivit sursei citate.

Câți români au case pe numele lor

Mulţi cumpărători s-au grăbit să încheie tranzacţiile până la finalul anului. Cel puţin în Bucureşti, decembrie a fost o lună record. S-a înregistrat cel mai mare număr de vânzări de apartamente din ultimii 15 ani.

„Statisticile Eurostat spun că circa 95% la sută dintre români au case pe numele lor. Acest procent ne face să fim ţara cu cei mai mulţi proprietari din toată Europa. Cu toate acestea, multe apartamente sunt de fapt închiriate, în special în marile oraşe.

Această realitate este mai evidentă în cazul blocurilor noi, mai ales în zonele apropiate de centrele de afaceri, unde procentul chiriaşilor este semnificativ mai mare. Mulţi dintre cei care, conform statisticilor oficiale, sunt înregistraţi ca proprietari, de fapt locuiesc în locuinţe închiriate în alte localităţi”, a declarat Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Cine închiriază

Rezultatele studiului arată că 69% dintre rezidenţii cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani din mediul urban din România locuiesc într-o locuinţă deţinută în proprietate personală.

În general, cei mai mulţi dintre cei care închiriază sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani (25%)

• care au locuri de muncă flexibile sau studiază
• şi nu îşi permit să investească încă într-o locuinţă.

Chiria este practic singura opţiune.

Aproximativ 40% dintre aceşti tineri locuiesc împreună cu familia sau cu prietenii.

Evoluția închirierilor

Potrivit studiului, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov sunt principalele beneficiare ale migraţiei interne. Au devenit centrele urbane şi zonele metropolitane cu cea mai rapidă creştere economică din Europa în ultimii 20 de ani.

În paralel, a crescut şi numărul străinilor care aleg România în căutarea unui viitor mai bun. Astfel, anul 2022 a marcat două premiere:

• populaţia rezidentă a crescut pentru prima dată după 1989
• numărul celor care au sosit în România a depăşit numărul celor care au plecat (cu 85.000 de persoane în plus).

„În urmă cu câţiva ani, piaţa locuinţelor era favorabilă mai degrabă cumpărătorilor, deoarece, odată ce reuşeau să strângă suma necesară pentru avans, rata creditului era considerabil mai mică decât chiria pentru o proprietate similară.

Însă, în prezent, această dinamică s-a schimbat în Bucureşti şi în alte oraşe mari, mai ales în zonele centrale, unde chiriile pentru apartamentele noi sunt chiar cu 30% mai mici decât ratele la credit.

Deşi chiriile au înregistrat o creştere medie de 10% în Bucureşti în ultimul an, închirierea unei locuinţe rămâne o opţiune mai avantajoasă decât achiziţionarea”, potrivit consultanţilor Colliers.

Pentru comparaţie, în Varşovia şi Praga, de exemplu, chiriile au înregistrat creşteri între 25% şi 40%. Altfel spus, în toate capitalele regionale importante, cu excepţia Sofiei, chiria este acum mai avantajoasă decât rata la creditele bancare, se mai arată în studiul citat.

De câte salarii are nevoie un român, să-și cumpere locuință

Datele Colliers arată că, în Bucureşti, un român are nevoie în medie de echivalentul a 8 salarii anuale nete pentru a cumpăra o locuinţă de 60 metri pătraţi.

Cifra nu s-a schimbat prea mult de mai bine de un deceniu, deşi este uşor mai mare decât înainte de pandemie, când se situa în jurul a 7 ani de salarii.

În 2008, la apogeul bulei imobiliare din România, aceeaşi locuinţă ar fi costat aproximativ echivalentul a 25 de ani de salariu mediu anual.

Anul 2022 a stabilit un nivel record în ceea ce priveşte livrările rezidenţiale, depăşind uşor recordurile anterioare din ultimii 3 ani.

Anul 2023 a înregistrat un uşor recul. În primele trei trimestre ale anului, volumul de livrări de locuinţe a scăzut cu peste 5%. În trimestrul al treilea, declinul de la un an la altul a fost de peste 11%, conform celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică.

Mai puține vânzări de locuințe la sate

Un alt factor important remarcat de consultanţii Colliers este

• scăderea mare a livrărilor de unităţi rezidenţiale în zonele rurale
• dublată de o uşoară creştere în zonele urbane.

Această tendinţă ar putea fi asociată cu încheierea pandemiei şi reîntoarcerea oamenilor în marile oraşe pentru a-şi relua activităţile zilnice, inclusiv cele educaţionale şi legate de serviciu.

Situația în marile orașe

În ceea ce priveşte cererea, anul 2023 a fost marcat de o creştere semnificativă în sectorul imobiliar din Bucureşti. A fost o intensificare a activităţii în luna decembrie, când s-a înregistrat cel mai mare număr de tranzacţii lunare din 2007-2008 încoace.

Volumul anual de vânzări a fost cu doar 16% mai mic decât cel înregistrat în anul record 2022. Această rezistenţă subliniază soliditatea pieţei imobiliare din capitală şi capacitatea sa de a menţine un ritm constant, chiar şi în condiţii dificile.

Şi în Cluj-Napoca s-au tranzacţionat în 2023 cu 6% mai puţine apartamente comparativ cu 2022. În Iaşi scăderea a fost de 4%. În Timişoara s-au vândut cu 10% mai puţine apartamente, comparativ cu anul anterior.

Previziuni pe piața imobiliară

„Există în continuare premisele unei creşteri pe termen lung. Oraşele din România sunt deja supraaglomerate în comparaţie cu cele din regiune. Tendinţa de migraţie dinspre zonele rurale şi oraşele mai mici către marile zone metropolitane persistă.

În plus, şi perspectivele pe termen scurt şi mediu sunt promiţătoare,

• având în vedere că salariile cresc din nou suficient de mult pentru a depăşi creşterea preţurilor de consum
• şi ne aşteptăm ca şi ratele dobânzilor să scadă în acest an (…).

În ceea ce priveşte creşterea preţurilor, este probabil să vedem o continuare a trendului din 2023, cu o creştere uşoară de o singură cifră, sub nivelul creşterii salariale, indicând totodată o îmbunătăţire a accesibilităţii (…)”, a mai spus Gabriel Blăniţă.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de circa 1.000 de respondenţi din mediul urban.