Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

(VIDEO) Consilierii PNL: „STP cheltuieşte pe an circa 24 de milioane de lei, din care Primăria Alba Iulia subvenţionează 18 milioane”


Publicat

Consilierii liberali Simone Albani şi Gabriel Pleşa au realizat o trecere în revistă a implicaţiilor şi efectelor negative pe care le are contractul încheiat între municipalitate şi Societatea de Transport Public Alba Iulia.  Deşi considerat un contract păgubos, care sărăceşte bugetul municipiului Alba Iulia, acesta nu poate fi reziliat, deoarece este legal şi în vigoare. Potrivit consilierilor, începând din luna mai a acestui an, administraţia locală nu va mai avea bani pentru a suporta cheltuielile cu STP, intrând astfel în imposibilitate de plată.

„Suma pe care ne-a cerut-o STP anul acesta este de circa 18 milioane de lei. Noi într-adevăr în buget am aprobat mult mai puţin, adică 12 milioane de lei, din care 5 milioane deja i-am plătit pentru că au fost datoria pe care o avem de anul trecut şi mai avem 7 milioane pentru anul acesta. Asta ar însemna că mai putem acoperi cheltuielile până în luna mai. După această lună, nu mai avem resurse financiare pentru susţinerea cheltuielilor cu transportul public”, a explicat Albani.

Consilierul a prezentat şi lista cu cele patru amendamente ce vor face obiectul unui proiect de hotărâre ce va fi depus zilele acestea la sediul Primăriei şi care va fi supus la vot într-o altă şedinţă extraordinară, ce va avea loc până la sfârşitul lunii. Este vorba despre desemnarea unui supervizor din partea Primăriei care să verifice ce face STP-ul şi de unde provin acele cheltuieli enorme cu achiziţiile, verificarea traseelor, lungimea lor şi eficienţa, modificarea perioadei de amortizare de la 5 la 8 ani, dar şi modificarea caietului de sarcini care ar sta la baza tuturor problemelor.

Afirmaţiile consilierului au fost sprijinite de cele ale colegului său, Gabriel Pleşa:

„Ne vom lupta în continuare pentru alocarea banilor acolo unde este nevoie şi reducerea cheltuielilor, iar categoric cea mai mare cheltuială din bugetul local este această subvenţie la transportul local. Am încercat până acum să aflu ce se întâmplă cu transportul la ora asta în alte oraşe şi m-am oprit la oraşele din judeţul Alba. Cu stupoare am constatat că la Sebeş nu este nici un leu subvenţie şi la fel la Blaj, Aiud şi Cugir. Vă dau exemple de patru oraşe din Alba, sigur, mai mici, dar în care municipalitatea nu cheltuieşte nici un leu cu subvenţia. Trebuie să încercăm să facem un raport performanţă – cost, iar, exact cum spunea colegul meu, de ce atunci să nu se bucure toţi cetăţenii de transport gratuit în aceste condiţii de cheltuială hazardată pentru că tot am ieşi mai ieftin cu autobuze închiriate”.

Potrivit consilierilor, cheltuielile totale ale STP se ridică pe an la suma totală de aproape 24 de milioane de lei, din care administraţia locală subvenţionează 18 milioane lei: „În momentul de faţă, un bilet costă 2 lei, iar, pentru a fi rentabil transportul public, să nu mai plătim noi nici un fel de subvenţie, ar trebui să coste 7 lei biletul. Adică vorbim de o sumă uriaşă, circa 1,6 euro, mai scump decât cursa la Roma, la Milano şi la acelaşi nivel cu cursa la Paris”, a completat Simone Albani.

Aflaţi din declaraţiile consilierilor ce părere au despre AIDA-TL, salariile colosale de acolo, dar şi despre colegii lor PSD-işti, care au votat cotizaţia municipiului pentru transportul local:



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA, 21-27 septembrie: Temperaturi în creștere, dar și câteva furtuni. Prognoza meteo pe zile și localități

Publicat

meteo

Vremea se mai încălzește în următoarele zile în județul Alba și se anunță a fi frumoasă.

Vor fi temperaturi maxime de 26-29 de grade, în zonele mai joase.

De la mijlocul săptămânii este posibil să fie ploi și furtuni, iar, în weekend, temperaturile să scadă brusc.

La munte, maximele vor varia între 10 și 17 grade Celsius la Oașa și  12-20 grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în săptămâna 21-27 septembrie, în localități din județul Alba:

Luni, 21 septembrie

Alba Iulia: minime de 9 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; însorit

Sebeș: minime de 9 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; însorit

Șugag: minime de 7 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; soare

Oaşa: minime de 7 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; soare

Aiud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; însorit

Blaj: minime de 8 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; însorit

Ocna Mureş: minime de 7 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; însorit

Zlatna: minime de 9 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; însorit

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; soare

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; soare

Arieşeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; soare

Cugir: minime de 9 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; însorit

Marți, 22 septembrie

Alba Iulia: minime de 9 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 8 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 8 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de 7 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 8 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 8 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 9 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Arieşeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 8 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Miercuri, 23 septembrie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 10 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de 9 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 13 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; parțial însorit

Joi, 24 septembrie

Alba Iulia: minime de 13 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; o furtună, izolat

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; o furtună, izolat

Șugag: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; o furtună, izolat

Oaşa: minime de 9 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; o furtună, izolat

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; o furtună, izolat

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; o furtună, izolat

Ocna Mureş: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; o furtună, izolat

Zlatna: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; o furtună, izolat

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; o furtună, izolat

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; o furtună, izolat

Arieşeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; o furtună, izolat

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; nori și soare

Vineri, 25 septembrie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 11 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; nori și soare

Oaşa: minime de 8 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; o furtună, izolat

Aiud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 13 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 12 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 12 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; o furtună, izolat

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; o furtună, izolat

Arieşeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; o furtună, izolat

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; nori și soare

Sâmbătă, 26 septembrie

Alba Iulia: minime de 6 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva furtuni

Sebeș: minime de 6 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; o furtună

Șugag: minime de 1 grad Celsius, maxime de 14 grade Celsius; mai răcoros

Oaşa: minime de -1 grad Celsius, maxime de 10 grade Celsius; mai frig

Aiud: minime 6 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; o furtună

Blaj: minime de 6 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; o furtună

Ocna Mureş: minime de 6 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; mai răcoros

Zlatna: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; mai răcoros

Abrud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; mai răcoros

Cîmpeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; mai răcoros

Arieşeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; mai răcoros

Cugir: minime de 6 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; o furtună

Duminică, 27 septembrie

Alba Iulia: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; predominant însorit

Sebeș: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; predominant însorit

Șugag: minime de 7 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; mai cald

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; predominant însorit

Blaj: minime de 10 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; predominant însorit

Ocna Mureş: minime de 8 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; predominant însorit

Zlatna: minime de 6 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; mai cald

Abrud: minime de 5 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 5 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 7 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; mai cald

Cugir: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; predominant însorit

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

GRAFICE Evoluția pandemiei de coronavirus în România: În ultimele 7 zile au fost depistate cele mai multe cazuri de COVID-19

Publicat

Duminică, 20 septembrie se încheie săptămâna 38 de epidemie de coronavirus în România. În ultimele șapte zile s-au înregistrat mai multe recorduri negative: cele mai multe cazuri confirmate într-o singură zi – 1713, dar și rata de pozitivare a testelor prelucrate care a ajuns la 6,55%, fiind cea mai mare de până acum.

Platforma independentă graphs.ro folosește surse oficiale și înregistrează date despre evoluția pandemiei de COVID-19. În țară, prima persoană pozitivă pentru coronavirus a fost anunțată pe 26 februarie 2020. 

În această săptămână au fost prelucrate 141.818 de teste și au fost confirmate 9286 de cazuri noi de infectare cu Sars-CoV-2, fiind și cele mai multe de până acum.  Miercuri s-a înregistrat recordul absolut de infectări zilnice – 1713. De asemenea tot miercuri s-au realizat și cele mai multe teste din săptămână: 26520 la nivel național.

 

În graficul de mai jos se pot observa toate cazurile înregistrate la nivel național de la începutul și până în prezent. Zilele de miercuri, joi și vineri fiind și perioadele cu cele mai multe cazuri confirmate.

De peste două luni, odată cu posibilitatea testării la cerere a celor care au plecat în concediu în alte țări, numărul de teste efectuate săptămânal este de peste 135.000, însă și rata de pozitivare a crescut.

Tot în săptămâna 38, care se încheie duminică 20 septembrie au fost înregistrate 272 de decese la nivel național, cauzate de COVID-19.

sursă: graphs.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba. Idei pentru excursii de neuitat, recomandate de cititorii Alba24

Publicat

Râpa Roşie, Gheţarul de la Scărişoara, şoseaua Transalpina, satul Rimetea, Cetatea Câlnic, Cetatea Alba Carolina, Cascada de la Vidra, Cheile Râmeţului, Vânătarele Ponorului şi Dealul cu melci sau Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă?

Acestea sunt 10 dintre cele mai frumoase locuri din judeţul Alba pe care orice turist care ajunge aici ar trebui să le viziteze, alese de cititorii Alba24. 

Pentru că toate aceste locuri sunt speciale şi pentru că o ierarhizare este greu de realizat, am apelat la ajutorul dumneavoastră, dragi cititori ai ziarului Alba24.ro, pentru a realiza un top al celor mai frumoase locuri din județul Alba.

Citește și HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Vezi ce a mai rămas din monumentele arhitecturii de altădată

Citește și ȘAPTE MOTIVE să îți petreci timpul liber în județul Alba: „Traseul Cetăților”, de la ruine dacice la fortificații medievale

Vedeți în continuare câteva detalii despre fiecare dintre aceste locuri, iar mai jos sondajul prin care puteți să îl votați pe cel mai frumos dintre acestea.

Top 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba. Votează

Loading ... Loading ...

Rapa Rosie, Sebes. foto: Ovidiu Lazăr

Râpa Roşie este cu siguranţă una din frumuseţile judeţului Alba, un loc despre care se ştiu puţine lucruri.

Aflată la doar 3 kilometri de Sebeş, Râpa Roşie are milioane de “riduri” roşii, care se pot vedea din satelit. Acesta este locul ideal pentru iubitorii de aventuri cu parapanta.

Râpa s-a format prin eroziunea apei asupra solului, care a provocat, în timp, alunecări de teren masive.

Rezervaţia geologică uimeşte prin decorul de statui şi frontoane rozalii. Unicitatea este dată de alternanţa argilelor roşii cu gresii cenuşii, alcătuite în formaţiuni slab cimentate. Pe lângă decorul special pe care îl oferă râpa, poate fi admirat şi peisajul floral, cu specii protejate de lege şi fauna.

S-au spus multe legende depre Gaura Hoţilor de la Râpa Roşie, însă ce mai credibilă este despre Lică „a lu Brânză”, al cărui singur talent era să se strecoare în spaţii înguste, ca o pisică. Muncea ca păstor la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască forte bine.

Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă. Hoţul, spunea un poliţist de atunci, ar fi trecut printr-o ferestruică prin care doar un copil putea să treacă.

Fireşte, autorităţile l-au întemniţat pe Lică-Pisică, deşi nici un ban n-a fost găsit în timpul anchetelor. Între timp, iubita lui Lică era văzută urcând mereu la Râpa Roşie. Astfel, lumea credea că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o anchetă, dar tot nimic…

După eliberare, Lică a plecat cu iubita lui în America, de unde, la scurt timp, a început să trimită familiei sume mari de bani. Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult într-un timp atât de scurt, nu se ştie.

Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi ascunşi în Gaura Hoţilor sau, cine ştie, în crăpăturile Râpei Roşii.

Gaura Hoţilor este, de fapt, o groapă săpată în roca nisipoasă a râpei. Aici se găsesc nume scrijelite încă din secolul al XIX-lea şi ascunde numeroase legende cu hoţi, haiduci şi aventurieri.

Lângă Râpa Roşie, în terenul mlăştinos al albiei Secaşului, a fost descoperit scheletul fosilozat al unui dinozaur carnivor numit „Velociraptor” sau „Balaurul bondoc”, după forma sa ca a unui curcan. Tot lângă Sebeş, au fost găsite urmele unui alt dinozaur, lung de 10 metri, Maghiarosaurus.

Râpa Roşie se găseşte la ieşire din Sebeş spre Daia Română, unde se face stânga pe lângă unitatea militară. Deşi drumul este accidentat, este accesibil pentru orice maşină. De la Râpă în sus, însă, accesul este mai dificil.

Pestera Scarisoara foto Nicolae Pacurar

Gheţarul de la Scărişoara este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar.

Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri. Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară.

Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru. Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează.

Cifrele arată că portalul peşterii este înalt de 24 m şi lat de 17 m. De asemenea, blocul de gheaţă are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri şi ajung chiar până la 7 metri.

Declarată ca prima peşteră monument al naturii din România în 1938, peştera are ca atracţii Sala Mare dar şi Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheţă. Ambele sunt accesibile publicului.

Peştera gheţar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se porneşte din centrul Gârdei de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat, apoi la prima intersecţie la stânga, pe un drum pietruit şi, după maxim 2 km de mers, înainte de a intra în sat se desprinde un drum asfaltat la dreapta, care urcă în serpentine spre Ghețar.

După aproximativ 8 kilometri, ajungeţi pe platoul Gheţar, unde puteţi lăsa maşina în parcare şi mai mergeţi aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric.

Cetatea Alba Carolina situată chiar în reşedinţa de judeţ este o cetate cu bastioane de tip Vauban construită în formă de stea la începutul secolului al XVIII-lea, şi care se află în prezent într-un amplu proces de restaurare fiind tot mai valorificată din punct de vedere turistic.

Cetatea este împărţită în mai multe trasee turistice şi astfel, cei interesaşi pot să parcurgă Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Porţilor, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic, Traseul Estic sau Traseul Nordic.

În plimbarea pe aceste trasee, turiştii se vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece care asigură securitatea pe parcursul traseelor. De asemenea, cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii care are loc în fiecare zi.

Cu puţin noroc, turiştii pot să facă cunoştinţă cu spectaculoasa Gardă Romană de la Apulum şi cu războinicii daci, prezenţi la festivaluri şi evenimente cu specific istoric, dar nu numai.

Cetatea Alba Carolina este cetatea care a „văzut” atât Unirea cât şi moartea lui Horea iar de peste 300 de ani, cetatea a rămas un simbol al Ardealului.

Cetatea Câlnic oferă o experienţă nouă celor care vor să petreacă mai multe zile acolo deoarece cu doar 50 lei pe noapte turiştii pot beneficia de o cameră locuibilă chiar între zidurile cetății.

Construcţie de tip romanic care a intrat în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO datorită faptului că s-a păstrat până astăzi în condiţii foarte bune, Cetatea Câlnic este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania.

Cetatea are o formă rectangulară şi a fost construită ca resedinţă a contelui Chyl de Kelling la jumătatea secolului al XIII-lea. În interiorul Cetăţii pot fi vizitate cele 3 turnuri (Turnul Porții, Turnul Donjon și Turnul Slăninii). Întreg complexul medieval mai cuprinde, pe lângă cetate, şi Biserica Evanghelica dar şi casa parohială.

La Cetatea Câlnic se ajunge pornind din Sebeş spre Sibiu pe DN1, iar după 10 km de mers se face dreapta pe DJ 106F şi nu departe se zăresc turnurile cetății.

Programul de vizită este permanent, iar doritorii pot să facă un tur al cetăţii plătind preţul de 5 lei pentru adulţi, 2,5 pentru elevi, studenţi şi pensionari iar taxa foto este de 7 lei.

Transalpina sau Drumul Regelui este o șosea pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă fiind cea mai înaltă şosea din România. Transalpina străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Peisajele de poveste care se întâlnesc în cei aproximativ 140 de kilometri parcurşi pe Transalpina şi istoria acestui drum sunt o dovadă a potenţialului turistic pe care îl deţine judeţul Alba şi implicit România.

În jurul subiectului legat de primii constructori ai acestui drum sunt încă discuţii. Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman.

Există şi o legendă locală care spune că, la sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile sale fizice şi financiare.

Alte surse afirmă că Transalpina a fost construită de germani, din rațiuni militare, în timpul primului război mondial.

În anul 1938, Regele Carol al II-lea a inaugurat Transalpina la Poiana Sibiului, de unde vine și numele de „Drumul Regelui”.

În acea vreme, traseul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspătă în minte perioada în care li se impusese religia catolică şi când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-şi păstra tradiţia.

Deşi oficial este închis traficului rutier, din cauza lucrărilor de amenajare în desfăşurare, drumul a devenit o atracţie pentru turiştii din toate colţurile ţării, dar şi pentru străinii care vizitează România.

Tot în această zonă, iubitorii de natură îşi pot petrece cateva ore în aer liber pe Valea Frumoasei din Sebeş unde vor găsi apă rece de izvor, aerul curat bine oxigenat și aceleași păduri verzi care încântă fiecare om care vizitează acest colț de lume.

Acest loc cu totul şi cu totul aparte începe imediat după ieşirea din localitatea Petrești și urcă spre Munții Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poienițele retrase și traseele secrete printre munții întortochiați.

Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa.

Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.

Satul Rimetea este un loc unde se poate vedea un peisaj unic în lume, cu case albe şi ferestre verzi care fiind neschimbate de sute de ani atrag foarte mulţi turişti în fiecare an. Special la acest sat care are o populaţie majoritară de origine maghiară este faptul că din cele 300 de case mai mult de jumătate dintre acestea îşi păstrează culoarea albă specifică secolului XIX.

În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru a intra in Patrimoniul Mondial. Deja un sector din Budapesta dă în fiecare an familiilor de aici câte 300 de lei ca să-şi reîmprospăteze faţadele, şi să le păstreze stilul autentic.

Localitatea Rîmetea este unică în România din punct de vedere arhitectural. În anul 1870, un incendiu puternic a distrus toate casele, dar minerii de aici au reuşit în câţiva ani să le reconstruiască.

În 1999 comuna a fost distinsă cu premiul „Europa Nostra“ al Comisiei Euopene pentru conservarea patrimoniului cultural material. Totodată, în 2012 Rîmetea a fost inclusă pe lista celor mai frumoase sate din România.

Peştera Vânătarele Ponorului oferă probabil cel mai impunător peisaj din județ deoarece vizitatorii care ajung la această peșteră pot vedea o cascadă lungă de 100 m, ape repezi care se pierd sub stânci și zeci de metri de pereți vineți care compun în totalitate peisajul de la Vânătarele Ponorului.

Cascada se recunoaște după vuietul puternic al celor 92 m de apă în cădere.

Rezervația propriu-zisă, aflată la marginea sud-vestică a culmii Bedeleu, conține uriașul aven oval Vânătarea.

Dimensiunile avenului sunt extrem de mari, de peste 150 m lungime, 100 m lățime și 80 m adâncime. Și aici, ca și la Huda lui Papară s-au produs tot feluri de prăbușiri care au dus la formarea pereților abrupți.

Drumul spre Peștera Vânătarele Ponorului începe din centrul satului Sălciua de Jos, cum se trece de al doilea pod și continuă la dreapta cu un drum îngust cât pentru o singură mașină.

Apoi urcă tot mai abrupt până ce iese din pădure și drumul se continuă pe un platou montan cu priveliști rare.

Drumul este asfaltat până sus, astfel că urcarea nu este foarte dificilă. Pe ultimii 800 m însă traseul continuă cu mers pe jos până la rezervație.

Şi dacă tot se află în zonă, turiştii pot vedea Dealul cu melci, din apropierea cascadei.

Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.

Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.

Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu.

Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze.

Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor.

De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare. Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

În prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădirii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului.

Pentru renovarea castelului, Claudiu Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro.

Castelul nu este deschis vizitatorilor dar se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Pentru cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă pentru a vedea acest castel trebuie precizat faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

foto: alba24.ro

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită „la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Tot în această zonă se află şi un lăcaş plin de spiritualitate în mijlocul naturii, Mănăstirea de la Râmeţ.

Aceasta este unul dintre cele mai vechi aşezăminte ortodoxe din Transilvania, fiind construită undeva înainte de anul 1377. Este un monument arhitectural unic, având doar două intrări în altar, una ţinând loc de uşi împărăteşti, iar cealaltă de uşi diaconeşti.

Situată în Muţii Trascăului, pe lângă râul Geoagiului, într-un loc numit „Valea Mănăstirii”, străjuită de stânci impresionante, bisericuţa cu hramul “Izvorul Tămăduirii” ţine ascunse în ziduri destul de multe taine.

Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crişul Alb, în 1377.

Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII.

În anul 1982 a fost sfinţită piatra de temelie a unei noi biserici. Noul lăcaş uimeşte prin migala execuţiei ornamentale, de la capitelurile corintice ale coloanelor şi ancadramentele uşilor cu motive neobrâncoveneşti, la faţadele împodobite cu brâuri sculptate sub forma unei funii, de jur-împrejurul bisericii.

Dacă exteriorul este uimitor, interiorul este scăldat în luminozitatea sobră a picturii.

Puteți Recomanda mai jos 5 din cele 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba prezentate de Alba24:

Top 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba. Votează

Loading ... Loading ...

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat de presă PNL Alba, Gheorghe Valentin Rotar: Astăzi, despre Sănătate!

Publicat

Investițiile în domeniul sanitar la Blaj vor continua și în perioada următoare, pentru că sănătatea blăjenilor reprezintă o prioritate pentru administrația locală. Spitalul Municipal Blaj se află, datorită dotărilor și serviciilor medicale oferite, printre cele mai bune trei spitale municipale și orășenești din țară!

Modernizarea secțiilor medicale din spital, extinderea spitalului, prin construirea noului ambulatoriu și mansardarea clădirii spitalului nou, achiziționarea de aparatură performantă și atragerea de medici tineri, dornici de performanță, sunt câteva dintre cele mai importante obiective pe care ni le-am propus pentru perioada 2021-2027.

Ne dorim ca blăjenii și pacienții din zona Târnavelor să beneficieze de servicii medicale cât mai complete, astfel încât să nu mai fie puși în situația de a apela la alte clinici specializate pentru investigațiile de specialitate esențiale. Creșterea calității actului medical trebuie să fie corelată cu existența dotărilor la cele mai înalte standarde, astfel încât capacitatea de diagnosticare și de intervenție să fie cât mai rapidă.

Iată care sunt cele mai importante investiții pe care ni le propunem pentru perioada 2021-2027, perioada în care comunitățile locale vor putea obține finanțări din politica de coeziune a Uniunii Europene:

– DOTAREA SPITALULUI MUNICIPAL BLAJ CU ECHIPAMENT R.M.N. (Rezonanță Magnetică Nucleară)

Aparatul R.M.N a fost deja achiziționat și va fi pus în funcțiune până la finalul acestui an. Pentru punerea în funcțiune a R.M.N.-ului se va construi o clădire separată în curtea interioară a spitalului nou din Blaj, clădire necesară în vederea obținerii tuturor avizelor legale pentru funcționare.

– EXTINDEREA AMBULATORIULUI LA SPITALUL MUNICIPAL BLAJ

Este o investiție din fonduri europene în valoare de 10.700.750 de lei care va fi finalizată în anul 2021, ce constă în construirea unui imobil nou pe mai multe nivele, unde își vor desfășura activitatea secțiile de ambulatoriu. La fiecare nivel – subsol, parter și la etajele 1, 2 și 3 – va exista o circulație orizontală, pentru a se lega clădirea veche a spitalului de cea nouă a ambulatoriului integrat, iar pe lângă lucrările de construcții și instalații pentru extinderea pe orizontală a clădirii, vor fi achiziționate utilaje și echipamente tehnologice, noi echipamente medicale pentru dotarea specifică a cabinetelor medicale, iar la exterior vor fi reabilitate aleile pietonale, care, împreună cu căile de acces către ambulatoriu, precum și cu cele de la ambulatoriu către spital, vor fi iluminate. Tot în incinta spitalului se vor realiza spații verzi și se va amenaja o parcare pentru ambulanțe sau pentru autosanitarele destinate consultațiilor la domiciliu.

– MANSARDAREA CLĂDIRII SPITALULUI NOU

Este un proiect investițional asumat de municipalitate, care are în vedere extinderea capacității Spitalului Municipal Blaj, astfel încât actul medical la Blaj să se desfășoare în condiții moderne, cu o gamă cât mai largă de servicii medicale.

– MODERNIZAREA SECȚIILOR ÎN SPITALUL MUNICIPAL BLAJ

Lucrările de reparații și reabilitare la Spitalul Municipal Blaj vor continua prin executarea de lucrări de modernizare la toate secțiile spitalului și modernizarea sălilor de operație, asemănătoare lucrărilor deja finalizate la secțiile urgențe, terapie intensivă, neurologie, ortopedie, ginecologie, executate până în prezent.

– HELIPORT

Acest obiectiv de investitii, în valoare de 600.000 de euro, necesar Blajului și zonei Târnavelor, va fi realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Alba. Este un aerodrom utilizat exclusiv de elicoptere, prima investiție modernă de acest gen din Alba, care va deservi, pe timp de zi și pe timp de noapte, atât Spitalul Municipal Blaj, cât și urgențele din zona Târnavelor și din județ.

Vă îndemn să mergeți cu Rotar și Blajul va fi bine!

Comandat de Partidul Național Liberal, distribuit de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro, cod unic mandatar financiar coordonator 21200012

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate