VIDEO DOCUMENT: Târgul de Fete la Găina era, acum două secole, „petrecerea de despărțenie” a ciobanilor din Apuseni

De mai bine de două secole, în fiecare an de Ziua Sfântului Ilie sau în prima duminică de după sărbătoare, locuitorii munților Apuseni și cei care traversează aceste meleaguri urcă pe muntele Găina, pentru a lua parte la Târgul de Fete. Pentru că, în ziua de azi, evenimentul are o altă „atmosferă” decât în trecut, haideți să ne amintim de unde a pornit, cine i-a pus bazele și ce se întâmpla acolo, la origine.

Fondatoarea grupului de tulnicărese din Avram Iancu, prof. Elena Pogan (n. 20 iunie 1925 – d. 13 decembrie 2010) din Vidra, își amintește că a urcat pentru prima dată în „Târgul Găinii” la vârsta de 6 ani.

„Acolo, pe muntele Găina, se adunau păstorii din trei comune, Vidra, Bolzești și Almaș și stăteau acolo cu oi, cu vaci, cu cai, cu ce aveau. Când venea vremea să coboare acasă, era vremea strânsului fânului. Atunci au vrut să facă o petrecere de despărțenie. Și așa a început Târgul de la Găina”, își amintește Elena Pogan.

Trocul: Ce mărfuri aduceau moții pe munte?

„Petrecerea de despărțenie” a ciobanilor era și un prilej pentru schimb de produse. Cei de la Vidra duceau greble, donițe, pieptare, pungi, obiecte vestimentare din piele de oaie. Ceilalți aduceau țuică de cireșe întoarsă „cum îi trăznetu’ ”, miere cu fagure sau „rozole”, adică sirop de fructe de pădure.

După ce trocul lua sfârșit, toți se așezau la masă și se ospătau cu plăcinte, fripturi de găină, slănină și brânză. Sătui, aceștia începeau jocul.

„Seara, cât era marginea pădurii, erau numai focuri”

„La Târgul Găinii se suiau de sâmbătă seara, și cât era marginea pădurii, de jur împrejur, erau numai focuri. Le plăcea să urce de sâmbăta seara pentru ca să fie în munte la răsăritul soarelui. Atâta era de frumos. La răsăritul soarelui, toți se ridicau din culcușul lor și se rugau lui Dumnezeu”, mai spune Elena Pogan.

În 1924, a fost ridicată Crucea Iancului. De atunci și până în ziua de azi, preotul din Avram Iancu urcă la cruce, unde oficiază Sfânta Liturghie, în dimineața zilei de duminică.

„Târgul de Fete era, la început, Târg de la revedere până anul viitor”

Pe muntele Găina, cei care urcau pentru a face schimb de prodese, îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători. „Înțelesul” se făcea pe loc între părinții fetei și ai băiatului, iar de multe ori, cununia avea loc chiar pe munte, oficiată de preoți veniți la eveniment cu această misiune.

„Târgul de Fete” este, potrivit Elenei Pogan, o denumire pe care evenimentul a primit-o recent: „Tare aș vrea să nu se mai spună Târg de Fete, să-i spună Târgul Găinii, așa cum a fost de când s-a înființat”, încheie ea.

Astăzi, sărbătoare câmpenească pe muntele Găina

În ziua de azi, Târgul de Fete de pe muntele Găina s-a transformat într-o sărbătoare câmpenească, prilej de petrecere și voie bună, cu spectacole de muzică și dansuri populare, obiceiuri vechi și gastronomie tradițională. Cei care ajung în comuna Avram Iancu în aceste zile, pot asista și la finala concursului „Cultură pentru Cultură”, în care câștigătorii celor patru etape anterioare se confruntă încă odată pentru marele premiu, de 50.000 lei, dar și pentru celelalte premii în bani, acordate de Consiliul Județean pentru reabilitarea Căminelor Culturale.

Târgul de fete de la Găina se desfășoară în comuna Avram Iancu din județul Alba, într-o poiană de pe platoul muntelui, situat la altitudinea de 1.486 m.

FOTO-VIDEO: Vali CIONTEA