Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Marș cu peste 1.500 de persoane la Alba Iulia. Oamenii au ieșit în stradă pentru susţinerea familiei Bodnariu din Norvegia, rămasă fără copii


Publicat

UntitledPeste 1.500 de persoane au participat, sâmbătă, la Alba Iulia la un marş şi un miting organizat pentru susţinerea familiei Bodnariu din Norvegia, rămasă fără copii după ce aceştia au fost luaţi, în urmă cu cinci luni, de Serviciul pentru Protecţia Copilului din Norvegia (Barnevernet).

Evenimentul a fost organizat la iniţiativa bisericilor evanghelice neoprotestante din Alba şi Sibiu. Manifestanţii s-au adunat, sâmbătă după-amiază, în parcarea din faţa stadionului din municipiul Alba Iulia, de unde au pornit pe jos într-un marş al solidarităţii parcurgând un traseu de câţiva kilometri pe Bulevardul Victoriei, Bulevardul Transilvaniei, Parcul Cetate, Catedrala Romano Catolică şi Piaţa Cetăţii.

În punctual final al manifestării, în Parcul Cetăţii, unii dintre participanţi au susţinut cuvântări prin care şi-au exprimat solidaritatea cu familia Bodnariu, dar şi cu familiile Nan şi Rădulescu, aflate într-o situaţie similară. Unii dintre participanţi şi-au adus chiar şi copiii la miting şi au mărşăluit împreună cu ei, în timp ce alţii au afişat mesaje prin care cereau autorităţilor norvegiene să permită reunirea familiilor.

Acţiunea organizată, sâmbătă, la Alba Iulia, în semn de solidaritate cu familia Bodnariu s-a încheiat în jurul orei 18.00 şi pe parcursul acesteia nu au fost înregistrate incidente. Manifestări similare de solidaritate şi susţinere a familiei Bodnariu, dar şi a altor familii cărora statul norvegian le-a luat copiii au fost organizate, sâmbătă, în zeci de oraşe din România şi din străinătate.

Potrivit unui apropiat al familiei Bodnariu, Timotei Dinică, manifestările de solidaritate au început în Australia şi Noua Zeelandă şi se vor termina în Hawaii. Ziua de 16 aprile este una de protest global, de solidaritate cu familia Bodnariu, dar şi cu norvegienii cărora până acum le-a fost frică să vorbească, a declarat pentru News.ro Timotei Dinică.

Cazul familiei Bodnariu, căreia autorităţile norvegiene i-au luat copiii, a ajuns şi în atenţia presei internaţionale, iar BBC i-a consacrat un amplu material, în care a prezentat povestea românului, soţiei şi copiilor săi, dar şi opiniile experţilor, care afirmă că statul desparte prea uşor familiile, mai ales în cazul imigranţilor.

VIDEO: Cristi JELER



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comments

  1. Mister G

    duminică, 17.04.2016 at 13:58

    Frumos, pacat ca ii cam doare-n *** de familia Bodnariu si ca au folosit asta ca o scuza pentru a-si impinge propria agenda, ce legatura au casatoriile homosexuale si crestinatatea cu familia Bodnariu? Pancarte date la comanda, niste gunoaie de oameni care au stat in spatele evenimentului si s-au folosit de el sa-si deserveasca propriile interese.

  2. Mister GG

    duminică, 17.04.2016 at 17:42

    Esti destept. Familia Bodnariu si celalelte familii de romani sunt familii traditionale. Organizatorii si sustinatorii protestelor sustin familia traditionala si principiile ei. Nu e greu de dedus, dar ce sa ii faci, nu suntem toti la fel.

  3. cineva

    luni, 18.04.2016 at 11:15

    Daca familia respectiva nu aveau conditii de intretinere a copilului? De unde stiti voi cum or trait copii acea acolo, un stat strain nu-ti ia copii ca asa vor ei…de o familie din romania nu-i doare pe nimeni cum traieste da de una din norvegia iesiti in strada…exact cum o fost si cu javrele de caini…or fost cozi la adoptii de potai da la casele de copii bate vantu…cai mai bn sa adopti o javra decat un copil fara mama si tata. Bn ar fi biserica sa mai scoata bani sa ajute cetateni si copii ce nici macar lumina in casa nu au, mai iesti in strada si pt ei nu numai pentru caini si ce mai stiu eu ce porcarii. Si lasati faza cu romania normala ca suntem forte prosti vazuti pe unde mergem. Bn ar fi ca sa se puna mana sa repare tara ca numai mergand la biserica si rungandune nu se va face nimic in tara.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Hărțuirea morală la locul de muncă, sancționată prin lege. Ce amenzi riscă angajatorii sau salariații. Proiect adoptat

Publicat

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decisional, propunerea legislativă referitoare la interzicerea hărţuirii morale la locul de muncă. Angajatorii și salariații care nu vor respecta noile reguli vor risca amenzi.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, precum şi a Legii nr. 202/2002, în sensul instituirii unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea hărţuirii morale la locul de muncă.

Potrivit textelor adoptate, „constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi”.

Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauza că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.

Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.

Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. În caz contrar, sancţiunea este amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei.

De asemenea, este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei.

Angajatul victimă a hărţuirii morale la locul de muncă trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condiţiile legii. Intenţia de a prejudicia prin acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită, mai prevede proiectul.

Potrivit proiectului, constituie contravenţie hărţuirea morală la locul de muncă săvârşită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnităţii unui alt angajat, şi se pedepseşte cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.

„Ori de câte ori va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, instanţa de judecată poate, în condiţiile legii: a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză; b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză; c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit; d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale; e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii; f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului”, mai stabileşte proiectul.

Hărţuirea morală la locul de muncă, pe criteriul de sex, este interzisă. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare se aplica în mod corespunzător, mai prevede textul adoptat.

sursă: Agerpres

sursă foto: pixabay.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Certificate false pentru test negativ de COVID-19, vândute turiștilor la granița cu Grecia. Cât costau ”documentele”

Publicat

Certificate false, în care era trecut că deținătorul a fost testat negativ pentru COVID-19 erau vândute la punctul de trecerea frontierei Kulata-Promachonas, către Grecia, cu sume cuprinse între 30 și 40 de euro. ”Afacerea” a fost scoasă la suprafață de reporterii postului de televiziune ”Mega TV”.

Presa din Grecia scrie că certificatele erau vândute turiștilor, marți, la granița cu Bulgaria, cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a măsurii care prevede obligativitatea acestor documente la intrarea în țară.

Potrivit postului, unii turişti ar fi cumpărat certificate false şi le-ar fi prezentat autorităţilor elene, pentru a evita testarea la Kulata-Promachonasa, o plasare în izolare pe o perioadă de 24-36 de ore sau o plasare în carantină pe o perioadă de 14 zile, într-un hotel special, în cazul în care testul se dovedeşte pozitiv.

Aceste certificate false atestă că deţinătorul ar fi fost testat ”negativ” la COVID-19. Un certificat fals costă între 30 şi 40 de euro.

Conform televiziunii, persoane care deţin astfel de certificate – ce nu au fost emise de către laboratoare acreditate – schimbă numele şi alte date esenţiale şi le vând celor care vor să intre în Grecia.

Începând de miercuri, 15 iulie, ora 6.00, pe lângă formularul electronic, respectiv codul QR, cetățenii români trebuie să prezinte la intrarea în Grecia și testul molecular negativ pentru infecția cu COVID-19, emis cu maximum 72 ore înainte de momentul intrării în această țară.

Testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate, iar certificatele trebuie să fie emise în limba engleză și să conțină numele și prenumele persoanei testate, precum și seria și numărul cărții de identitate sau ale pașaportului persoanei respective.

sursă: hotnews.ro.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Șofer din Alba prin băut la volan, la Miercurea Sibiului. S-a ales cu dosar penal

Publicat

etilotest

Un șofer în vârstă de 24 de ani din județul Alba a fost prins băut la volan, în județul Sibiu. 

„La data de 13 iulie a.c., în jurul orei 23:30, pe raza localității Miercurea Sibiului, polițiștii rutieri din cadrul Poliției Orașului Miercurea Sibiului au depistat un tânăr în vârstă de 24 de ani, din județul Alba, în timp ce conducea un autoturism și se afla sub influența alcoolului”, spune Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

Testarea alcoolscopică a șoferului a rezultat într-o concentrație de 0,44 mg/l alcool pur în aerul expirat, în cauză fiind întocmit un dosar de cercetare penală privind săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Absolvenții fără loc de muncă pot primi indemnizație de șomaj. Ce trebuie să facă și care sunt actele necesare

Publicat

birou

Absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de minimum 16 ani din Alba pot beneficia de indemnizaţie de şomaj, pentru o perioadă de 6 luni, dacă se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă.

Indemnizația este în cuantum de 250 lei/ lună, iar înregistrarea la AJOFM trebuie făcută în termen de 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, ca persoană în căutarea unui loc de muncă, potrivit ANOFM.

În cazul absolvenţilor de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu au promovat examenul de Bacalaureat, termenul pentru înscrierea la agenţiile teritoriale ANOFM este de 60 de zile de la încheierea cursurilor claselor terminale din învăţământul liceal. Elevii care nu au situația școlară încheiată la toate materiile, se pot înregistra în evidentele agenției în termen de 60 de zile de la data promovării examenului de corigenţă, dată înscrisă în adeverința eliberată de instituția de învățământ.

În cazul absolvenţilor de studii superioare, termenul de 60 de zile în interiorul căruia trebuie să se înregistreze la agenţiile de ocupare începe de la finalizarea studiilor anului terminal sau de la data promovării examenului de licenţă (dacă persoana promovează examenul de licenţă în termen de 12 luni de la finalizarea studiilor).

Actele necesare pentru înregistrarea absolvenților în evidenţele agenţiilor teritoriale ale ANOFM ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, sunt:
– carte de identitate;
– actele de studii / adeverință eliberată de la secretariatul institituției școlare care atestă absolvirea;
– declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații, că persoana nu are restricţii medicale care o împiedică să presteze muncă sau că are eventuale restricţii medicale care o împiedică să presteze o anumită muncă.

Vezi Declaratie_pe_proprie_raspundere_-_restrictii_medicale

În vederea acordării serviciilor de mediere, persoanele înregistrate în evidenţele ANOFM vor completa o Cerere mediere loc munca

Prin absolvent al unei instituţii de învăţământ se înţelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una dintre instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.

Absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenții școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care în termen de 60 de zile de la absolvire se înregistrează la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și în acest termen se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază de o primă de inserție egală cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării (1.500lei). Plata se efectuează în doua tranșe: prima după încadrare și a doua după cele 12 luni.

sursă: anofm.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate