Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: O aeronavă NATO cu 45 de tone de echipament medical din Coreea de Sud a aterizat pe Aeroportul Otopeni


Publicat

45 de tone de echipament medical au ajuns joi dimineață pe Aeroportul Otopeni. Transportul a fost asigurat cu o aeronavă C-17 Globemaster III, în cadrul cotei de ore de zbor alocate României, ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic. 

„Aproximativ 45 de tone de echipament medical au ajuns în România, de la Seul, Coreea de Sud, cu o aeronavă NATO, după ce MApN a solicitat Capabilităţii de Transport Aerian Strategic a NATO, care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfăşurarea unei misiuni aeriene de urgenţă”, a precizat MApN.

Echipamentele, 100.000 de combinezoane de protecţie, au fost achiziţionate de statul român prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în ţara noastră, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de Ministerul Apărării Naţionale.

Zborul a fost efectuat cu o aeronavă C-17 Globe Master III, în cadrul cotei de ore de zbor alocate României, ca stat membru al Capabilităţii de Transport Aerian Strategic.

Unul dintre comandanţii echipajelor care operează aeronava pe timpul acestei misiuni este locotenent-comandorul George Crăciun, pilot din Forţele Aeriene Române, detaşat în cadrul Capabilităţii de Transport Aerian Strategic.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ABRUD

Mocănița Abrud-Câmpeni repornește în această vară. Ce program are și cât costă biletele

Publicat

Mocăniţa Abrud – Câmpeni pleacă din nou la drum în această vară. Traseul cuprinde localităţile Abrud, Gura Roşiei, Cărpiniş şi Câmpeni. Amatorii pot călătorii cu trenul Apusenilor exact ca altă dată.

Această porţiune de drum este doar o mică parte din fostul traseu al Mocăniţei – unul foarte spectaculos de-a lungul văii Arieşului – care se întindea pe o distanţă de aproximativ 94 de kilometri, între Turda şi Abrud, inaugurat în anul 1912 şi care a funcţionat 85 de ani, până în 1997.

Trenul de epocă va circula în fiecare duminică şi luni până în 13 septembrie, pe ruta Abrud – Câmpeni cu condiția să se adune cel puţin 20 de persoane.

Acesta porneşte din gara Abrud la orele 10.00, 13.00 şi 16.00. Preţul pentru o cursă este de 30 de lei (dus/întors), pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii (dus/întors).

Capacitatea maximă este de 54 de locuri, iar călătoria durează 2,5 ore.

Alte detalii se pot obține de pe pagina de Facebook a Mocăniței.

În România, termenul “Mocăniţă” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri.

Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil.

Astfel de atracţii turistice sunt şi la Alba Iulia, unde este expusă o locomotivă restaurată a Mocăniţei, trenul care circula pe linia îngustă înainte de 90, dar şi la intrarea în Cîmpeni.

În Apuseni, linia ferată cu ecartament îngust a fost construită la începutul anilor 1900, Mocăniţa circulând între Turda şi Abrud. Viteza acesteia ajungea până la 40 de km pe oră şi avea 21 de staţii.

Inaugurată în 1912, Mocăniţa Turda-Abrud avea să fie cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm. De la începutul secolului XX. s-a angajat în a transporta lemne, persoane şi alte bunuri pe Valea Arieşului, legând oraşul Turda de Câmpeni şi mai apoi de Abrud.

Circulând timp de 85 de ani, această Mocăniţă a avut roluri multiple, ajungând în scurt timp să fie un ”simbol” al văii, ”sufletul moţilor”, ceva ce reprezenta localnicii.

În anul 1997 a urmat închiderea ei pe motive de nerentabilitate, urmând ca toată linia să fie lăsată în paragină şi a fost descompusă pe tronsoane de hoţii care au vândut-o la fier vechi.

Segmentul de linie care nu a fost distrus în totalitate şi a putut fi repus în funcţiune a fost cel dintre Câmpeni şi Abrud.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA. Variații mari de temperatură și câteva ploi și furtuni. Prognoza meteo pe zile și localități, 6-12 iulie

Publicat

Vor fi variații mari de temperatură, săptămâna viitoare, în județul Alba. Dacă luni sunt anunțate maxime de 29 de grade Celsius, miercuri vor fi doar 20 de grade la Alba Iulia.

Vor fi și ploi și furtuni, în următoarele două zile, apoi se mai înseninează. În weekend, vremea se va încălzi din nou.

La munte, maximele vor fi între 11 și 19 grade la Oașa și 15-24 grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în săptămâna 6-12 iulie, în localități din județul Alba:

Luni, 6 iulie

Alba Iulia: minime de 18 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Sebeș: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtuni

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; averse/ furtuni

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/ furtuni

Aiud: minime de 17 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Blaj: minime de 17 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Ocna Mureş: minime de 18 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Abrud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; furtuni

Cîmpeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; furtuni

Cugir: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtuni

Marți, 7 iulie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Șugag: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; ploi

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; ploi

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Ocna Mureş: minime de 13 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Zlatna: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Abrud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; ploi

Cîmpeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; ploi

Arieşeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; ploi

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Miercuri, 8 iulie

Alba Iulia: minime de 13 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 9 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 11 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 12 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 6 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Joi, 9 iulie

Alba Iulia: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; predominant însorit

Sebeș: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Șugag: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; predominant însorit

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Blaj: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Ocna Mureş: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Vineri, 10 iulie

Alba Iulia: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; posibil aversă

Oaşa: minime de 14 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă

Aiud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; însorit

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; însorit

Ocna Mureş: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; însorit

Zlatna: minime de 15 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Sâmbătă, 11 iulie

Alba Iulia: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploaie scurtă

Oaşa: minime de 14 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Aiud: minime 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Abrud: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; soare

Cîmpeni: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; soare

Arieşeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; aversă/furtună

Cugir: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Duminică, 12 iulie

Alba Iulia: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; ploaie/furtună

Sebeș: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtună

Șugag: minime de 7 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/furtuni

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; aversă/furtună

Aiud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Blaj: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Ocna Mureş: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; ploaie/furtună

Zlatna: minime de 8 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; averse/furtuni

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; perioade de ploaie

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; perioade de ploaie

Arieşeni: minime de 7 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtună

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Statuia lui Liber Pater, însoțit de Pan: Povestea uneia dintre cele mai frumoase vestigii ale antichității romane la Alba Iulia

Publicat

Una dintre cele mai frumoase piese din perioada antichității romane, aflate în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, este o statuetă reprezentându-l pe Liber Pater, însoțit de Pan și de o panteră.

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Unirii, grupul statuar a fost descoperit în anii 1989 şi 1990 de către arheologul Alexandru Diaconescu, în partea de nord-vest a coloniei Aurelia Apulensis (actualmente cartierul Partoş), în cursul unor săpături sistematice, care au dus la dezvelirea a unui complex de cult dedicat zeului vegetaţiei şi viţei de vie.

În antichitate statueta fusese spartă în 34 de bucăţi. Specialiștii muzeului spun cp alături de ea mai zăceau alte trei statuete ale aceluiaşi Liber Pater, două reliefuri, precum şi o placă cu o inscripţie pentru acelaşi zeu.

Toate fuseseră sparte intenţionat, probabil de către primii creştini, care după „retragerea aureliană” şi prăbuşirea autorităţii publice, au profitat pentru a se război cu „idolii păgâni”.

În următorii doi ani laboratorul zonal din Cluj a efectuat restaurarea pro bono a grupului statuar. Fragmentele au fost treptat curăţite de depunerile calcaroase, care afectaseră cam jumătate din suprafaţa sculpturală.

În urma tratamentului de specialitate s-a constatat că unele zone fuseseră lăsate intenţionat uşor rugoase, pe când altele (cum ar fi chipul şi corpul lui Liber Pater) au fost atent lustruite.

În plus, la microscop s-au descoperit urme de vopsea pe buze, la păr şi la frunzele bastonului. Obiceiul lustruirii şi vopsirii este bine documentat şi în epoca romană.

De altfel grupul a fost realizat ex uno lapide, dintr-un singur bloc de piatră, ceea ce era o dovadă de maximă virtuozitate din partea sculptorului, mai ales dată fiind complexitatea pozei.

Zeul vegetaţiei este aproape nud, purtând doar o piele de ţap, nebris, înnodată pe umărul drept. Pe cap el are o cunună de iederă cu fructele sale (korymboi), care completează o coafură cu coc la spate, de unde se preling pe umeri două meşe răsucite şi ondulate.

El se sprijină cu mâna stângă de toiagul învelit în iederă, thyrsos, iar în dreapta ţine vasul specific cu două toarte pentru băut vin, kantharos.

Poziţia sa este deosebit de elegantă, având greutatea pe piciorul drept, iar membrul inferior stâng, fiind neangajat, este flexat, astfel încât călcâiul piciorului este ridicat de pe sol, ca şi cum personajul ar fi pe cale de a păşi înainte. În consecinţă linia şoldurilor este oblică, iar cea a umerilor urmează o înclinaţie inversă.

Poziţia membrelor se contrabalansează reciproc, celui inferior drept, tensionat pentru a susţine greutatea corporală, i se opune în cruce membrul superior stâng folosit pentu a se sprijini de thyrsos. Invers, membrul inferior stâng, elegant flexat, este contabalansat de dreapta îndoită din cot.

Această postură era numită în antichitate „chiasma”, căci se înscrie în litera grecească „X” (chi).

Compoziţia este închisă de capul întors spre dreapta şi uşor înclinat în faţă. În consecinţă, linia imaginară care uneşte fruntea cu piciorul stâng are un traicet în formă de „S”.

Această ponderaţie, caracterizată de un echilibru dinamic, a fost introdusă de sculptorul clasic Polyklet (a doua jumătate a sec. V a. Chr.). În schimb modelajul este inspirat de stilul lui Praxitelles (mijlocul sec. IV a. Chr.), cu forme juvenile şi o carnaţie molatecă, specifică acestui zeu adolescentin.

De asemenea chipul zeului este delicat, de o mare seninătate, cu o privire visătoare (vultor umidus).

În mod firesc, urmând privirea zeului, atenţia ţi se mută la dreapta grupului, unde descoperi că Liber Pater se amuză tachinând o panteră, căreia îi toarnă vin din kantharos.

”Acest joc al unor zei uşor plictisiţi de nemurirea lor este iarăşi o trăsătură specifică sculpturii clasice târzii de inspiraţie praxiteliană.

În fine, atenţia privitorului se mută în cealaltă parte, unde el descoperă un alt aspect anecdotic. Zeul vinului este flancat de „generalul” său, Pan, cel care stârneşte „panica” printre duşmani şi care conducea alaiul triumfal, thyassos.

Conform mitului, în acest fel Dionysos a introdus cultura viţei de vie din Africa şi până în India. Acest adaus este o contribuţie a epocii elenistice, ceea ce face din grupul apulens un produs eclectic”, potrivit arheologilor.

În concluzie, acest grup statuar, de o mare valoare artistică, a fost realizat într-un atelier micro-asiatic (probabil Dokimon, din Phrigia) în prima jumătate a sec. II p. Chr., unde tradiţia sculpturală greacă era încă vie.

După unele reparaţii el a ajuns să fie dedicat câteva decenii mai târziu în sanctuarul de sec. III din colonia Aurelia Apulensis.

Arheologul Alexandru Diaconescu, despre Liber Pater

Arheologul conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca este cel care a descoperit statueta pe teritoriul anticului Apulum.

„Statueta a fost cioplită din marmură de Aphion, în centrul Asiei Mici, în Frigia, unde exista un mare atelier de scupltură si unde tradiţia artei clasice era încă vie la începutul secolului al II-lea.

Statuia a fost cioplită probabil în vremea împăratului Hadrian, deci la începutul epocii Antonine. Ulterior a ajuns în Dacia, devenind parte din sanctuarul lui Liber Pater din Apulum, din Colonia Aurelia Apulensis, în Partoş, în cursul secolului al III-lea.

Sanctuarul a funcţionat în secolul al III-lea, iar, după abandonarea sanctuarului, acesta a fost vandalizat de creştini. Acolo a fost probabil o grădină, unde într-o firidă era expusă această statuie, probabil cu inscripţia pertinentă a lui Aurelius Renatus şi un altar de piatră de care au fost zdrobite celelalte 7 statuete din ansamblu”.

Cum a găsit statueta

„Era în 1989, 1 octombrie, ultima zi de săpătură.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate