Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: PNL cere PSD să oprească orice negociere cu UDMR pentru adoptarea proiectului de lege ce micşorează pragul pentru asigurarea limbii materne


Publicat

camera deputatilor, parlamentVicepreședintele PNL, Florin Roman, a declarat joi, în conferință de presă că PSD a făcut “troc” cu UDMR pe marginea proiectului de lege care impune pragul de 10% pentru folosirea limbii maghiare în administrația publică. În variantele anterioare, procentul în compoziţia etnică pentru asigurarea limbii materne în localităţi era de 20%, astfel că, în noua variantă aprobată în Comisia de Muncă, acesta a scăzut. Deputatul de Alba spune că PNL solicită ferm PSD să oprească orice negociere cu UDMR pentru adoptarea modificărilor la această lege şi să nu “vândă România la bucată”.

“Liderul UDMR din Camera Deputaţilor, Attila Korodi, a anunţat prelungirea acordului de colaborare parlamentară cu majoritatea guvernamentală PSD-ALDE pentru încă 6 luni. La 20 minute după această declaraţie, în cadrul Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, majoritatea PSD-ALDE-UDMR plus minorităţi a votat un proiect de lege extrem de important şi anume modificările la Legea 215, a administraţiei publice locale, propuse de un grup de 30 de parlamentari UDMR.

PNL solicită ferm PSD să oprească orice negociere cu UDMR pentru adoptarea modificărilor la această lege, ce înseamnă obligatoriu limbă oficială maghiară în toate instituţiile publice centrale si locale din România, posibilitatea de a arbora steaguri secuieşti, inscripţii biligve în peste 400 de localităţi. PNL solicită ferm majorităţii PSD să respingă în comisii şi în plen aceste amendamente, care sunt antinaţionale.

Noul troc PSD-UDMR înseamnă ceva mult mai nociv faţă de ce s-a discutat iniţial. Dacă pragul în care urmau să se aplice aceste lucruri era de 20 la sută, ca urmare a scandalului din vară pragul a ajuns la 15 la sută, în noul troc din această săptămână pragul scade la 10 la sută.

Asta înseamnă că mai bine de 400 de localităţi din zona Ardealului, dar şi Bucureşti practic sunt puse pe tavă de PSD în mâna UDMR”, a declarat Florin Roman.

Potrivit politicianului, există un aviz favorabil al Consiliului Legislativ pentru acest proiect, însă “Consiliul spune că acest prag de 10 la sută este posibil să fie neconstituţional, fiind ales arbitrar, fără o fundamentare precisă” şi “spune că nu se pronunţă pe oportunitate, adică de ce acum”.

Florin Roman explică şi contextul, care în opinia sa este: “De ce acum? Pentru că trocul dintre PSD şi UDMR este ca aceste modificări la Legea administraţiei publice locale să treacă în această sesiune parlamentară, astfel încât la intrarea României în anul Centenar acestes solicitări din partea UDMR să devină lege, iar Guvernul să aplice normele metodologice şi să stabilească lista anexă cu  şi să fie stabilită lista cu localităţile în care urmează să fie implentată această lege, până la 1 decembrie 2017”.

Deputatul de Alba a precizat că „deşi liderii UDMR au spus nu o dată, ci de mai multe ori că pentru UDMR anul Centenarului este de doliu naţional, nu am văzut niciun lider al PSD sau ALDE să se delimiteze de aceste declaraţii extremiste care inflamează starea de spirit a populaţiei cu puţin înainte de intrarea în anul Centenar”.

“În timp ce românii din Harghita si Covasna sunt dezrădăcinaţi, umiliţi în propria lor ţară, Dragnea şi PSD votează cu ochii închişi cererile UDMR. PNL solicită PSD să nu vândă România la bucată, să nu permită această federalizare paşnică pentru voturile UDMR. Ne pregătim totuşi de sărbătoarea Centenarului. Ce s-ar întâmpla dacă şi etnicii romi ar avea aceleasi pretenţii? PNL solicită PSD să pună capăt acestor cerinţe extremiste, revizioniste ale UDMR.

PNL susţine drepturile tuturor minorităţilor şi este apărătorul drepturilor cetăţeneşti şi invită la dialog toate forţele politice responsabile.

PNL cere PSD să voteze alături de ALDE, UDMR şi celelalte minorităţi legea de finanţare a Monumentului Unirii, să susţină achiziţia vilei de la Florica şi a casei lui Iuliu Maniu, aflată în stare avansată de degradare. Să pună deasupra interesul naţional”, a mai spus Roman.

Florin Roman a menţionat că se doreşte ca această lege să fie trecută prin vot final până la finalul lunii septembrie, ca să aibă timp Guvernul să publice normele metodologice şi lista anexă cu cele peste 400 de localităţi din România care intră sub incidenţa acestui proiect. Potrivit politicianului, prin acest act normativ vor deveni obligatorii: limbă oficială maghiară în toate instituţiile publice locale şi centrale, inscripţionarea bilingvă a denumirilor străzilor, spaţiilor publice, indicatoarelor rutiere, drumurilor publice, naţionale, judeţene, comunale, dar şi o bază de date distinctă la nivelul ANFP cu funcţionari publici care cunosc limba maghiară. “Vor fi redistribuiţi cu prioritate cei care cunosc limba maternă. În caz contrar, dacă nu infracţiune, se pedepseşte cu amendă până la 50.000 lei”, a completat Florin Roman.

Discutăm foarte serios despre posibilitatea de a ieşi în stradă pentru a apăra drepturile românilor, cu puţin timp înainte de anul Centenarului. Aşa ceva nu se poate. Domnule Dragnea, pentru acest troc – ‘nem tudom’,” a încheiat Roman.

Ce prevede proiectul (AICI, integral):

Se modifică articolul 19 alineatul (1) din Legea administraţiei locale, astfel:

(1) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure, în raporturile cu aceştia, folosirea limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

Prin număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale se înţelege:

a) 10.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este mai mare de 100.000;
b) 2.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 50.000 – 100.000;
c) 1.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 25.000 – 50.000;
d) 500 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 10.000 si 25.000;
e) 300 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este sub 10.000.

Proiectul de lege a fost depus în luna iunie de către parlamenarii UDMR şi a fost subiect de intense negocieri cu PSD în contextul moţiunii de cenzură a PSD împotriva lui Sorin Grindeanu, negocieri care au picat, iar proiectul de lege nu a mai ajuns la votul final, potrivit hotnews.ro.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Conştiinţa vie.

    joi, 07.09.2017 at 17:14

    ROMÂNIA TREBUIE SĂ INTERZICĂ PARTIDELE CONSTITUITE PE CRITERII ETNICE (gen U.D.M.R.). ASTFEL DE PARTIDE SUNT O RUŞINE PENTRU DEMOCRAŢIE!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ABRUD

Cum și-a schimbat culoarea iazul de la Valea Șesii-Geamăna. Directorul SGA Alba, despre poluarea istorică din zona Roșia Montană

Publicat

Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Alba, ing. Sorin Vlad a vorbit recent, într-un interviu, despre poluarea istorică a solului şi a apelor de suprafaţă din zona Roșia Montană.

Acesta a explicat și cum s-a schimbat culoarea apei din iazul de decantare de la Valea Șesii – Geamăna, din roșu-cărămiziu în albastru-turcoaz, în urma unor măsuri luate pentru îmbunătățirea calității apelor. 

Vezi și VIDEO REPORTAJ: Geamăna, povestea satului fericit din Apuseni, devorat de un gigant de steril. Amintirile unui localnic

Poluare istorică a zonei, în urma metodei de exploatare a minereului

„Activitatea desfășurată în principal în decursul anilor în Roșia Montană a fost exploatarea auriferă. Aceasta a început încă din secolul II d. Hr., ceea ce înseamnă că de 2.000 de ani la Roșia Montană se face minerit.

Metoda de exploatare a minereului care a fost în decursul anilor a dus din păcate la o poluare istorică a zonei”, a precizat directorul SGA Alba, ing. Sorin Vlad, într-un interviu acordat pentru postul Agro TV.

Cum s-a schimbat culoarea apei în iazul de decantare de la Valea Șesii, din roșu-cărămiziu în albastru-turcoaz

„Un exemplu de minerit este la Valea Șesii. Aici administrează Cupru Min Abrud, este exploatarea de zăcământ de la Roșia Poieni, cel mai mare zăcământ de cupru din țară. Unitatea administrează trei iazuri de decantare, cel mai mare fiind cel de la Valea Șesii.

Execuția lui a început în 1977, când s-a luat decizia de a evacua cei 1.000 de locuitori, respectiv 400 de familii din satul Geamăna și s-a început decantarea sterilului, în momentul de față satul fiind acoperit de steril. În prezent se mai vede doar o parte din turnul bisericii.

În 2017 iazul de decantare avea o culoare roșu-cărămizie. În prezent iazul are o culoare albastră, apa are o culoare albastru – turcoaz.

Asta se datorează faptului că unitatea a executat un hidro-transport a substanței de var în proporție de 10%, de neutralizare a apelor acide la ieșirea lor, ceea ce a dus la o îmbunătățire substanțială. Aici pot să fac o paralelă între anul 2009, când pH-ul apelor a fost de 4, iar anul trecut a avut un pH de 7.

Unitățile, obiectivele industriale aflate în funcțiune, autorizate din punct de vedere al gospodăririi apelor, au ajuns la o îmbunătățire a calității apelor evacuate, prin întreprinderea anumitor măsuri. Au fost multe imagini, în mass-media și în social media, devastatoare. Acum apa din iaz are o culoare albastru-turcoaz. Zăcământul duce înspre o culoare cenușie, ceea ce e normal și e înspre bine”, a mai explicat directorul SGA Alba, Sorin Vlad.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Certificatul european de vaccinare a intrat în faza testărilor tehnice. Va putea fi utilizat din iunie

Publicat

Certificatul sanitar european, menit să faciliteze călătoriile în interiorul blocului comunitar în condiţiile pandemiei şi care încă face obiectul negocierilor politice în cadrul UE, a intrat luni într-o fază de teste care ar trebui să-i permită să fie operaţional din punct de vedere tehnic în luna iunie, înaintea începerii sezonului estival, a anunţat luni Comisia Europeană, relatează AFP.

Franţa şi Malta sunt primele două ţări care testează interoperabilitatea acestui sistem. Este vorba despre capacitatea statelor membre de a se conecta la ”pasarela” europeană creată. Această etapă pilot, care se va desfăşura timp de două săptămâni, priveşte în total 18 state din UE plus Islanda, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Bahrke.

Această etapă nu implică folosirea datelor reale şi nici participarea cetăţenilor. Dar, începând cu 1 iunie, statele membre vor putea începe să folosească acest sistem în condiţii reale dacă sunt pregătite, a precizat purtătorul de cuvânt.

Acest certificat sanitar, denumit ”certificat verde digital” european, are rolul de a oferi un cadru armonizat care să faciliteze libera circulaţie în interiorul UE în vara aceasta.

El va cuprinde un cod QR care să arate că titularul său a fost vaccinat împotriva COVID-19, că fost testat negativ în urma unei probe PCR recente sau că este imunizat în urma unei infectări de care s-a vindecat. Certificatul (în format fizic sau digital) va fi prevăzut şi cu o semnătură electronică pentru atestarea autenticităţii. La controlul efectuat de o autoritate competentă, cum ar fi poliţia de frontieră, codul QR este scanat şi este verificată semnătura electronică.

Sistemul este dezvoltat de companiile germane T-Systems şi SAP.

Statele membre pot folosi pe plan intern aplicaţii distincte dacă doresc acest lucru, unele având deja în dezvoltare astfel de aplicaţii.

În paralel cu pregătirile tehnice, regulamentul privind ”certificatul verde digital” european încă face obiectul negocierilor între Parlamentul European şi Consiliul UE, ce reuneşte reprezentanţii statelor membre.

Unul dintre subiectele de divergenţă este legat de solicitarea Parlamentului European privind plafonarea preţurilor testelor sau suportarea costurilor acestora de către statele membre.

Eurodeputaţii mai cer ca guvernele să nu poată impune restricţii suplimentare deţinătorilor certificatului, cum ar fi carantina. Însă statele membre doresc să-şi rezerve această posibilitate.

O nouă sesiune de negocieri va avea loc marţi. Eventualul compromis va trebui apoi aprobat de Consiliul UE şi votat de Parlamentul European. Comisia Europeană speră ca regulamentul să fie gata până la sfârşitul lunii iunie.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că ţara sa va încheia cu alte state din UE acorduri bilaterale de mobilitate dacă la summitul european din 25 mai nu se va ajunge la un acord cu privire la acest certificat. Multe locuri de muncă depind de libertatea de mişcare şi călătoriile sunt un pilon esenţial al economiei, a explicat el.AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Instanța trebuie să pronunțe decizia în cel mult 120 de zile, odată cu motivarea. Codul de Procedură Penală, modificat

Publicat

tribunal-justitie-decizie-instanta-e

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, luni, propunerea de modificare a Codului de procedură penală (Cpp) în acord cu decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării.

Au votat „pentru” 244 de deputaţi, trei au fost „împotrivă”, iar 40 s-au abţinut.

„Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor.

În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut, instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”, prevede proiectul adoptat de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Prin propunerea legislativă au fost reglementate şi situaţiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicaţi – de exemplu, prin pensionare – să semneze motivarea hotărârii.

„Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei”, menţionează propunerea legislativă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Radare în mașini inscripționate și parcate la vedere. Proiect pentru modificarea Codului Rutier, la Senat

Publicat

politia radar amenzi

Polițiștii ar putea fi obligați să folosească aparatele radar doar din mașini inscripționate și „poziționate vizibil”, potrivit unui proiect de lege pentru modificarea Codului Rutier, depus recent la Senat. De asemenea, autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar vor putea fi utilizate staționar sau în mișcare.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, a fost înregistrată pentru dezbatere la Senat în data de 6 mai. Printre inițiatori se numără mai mulți parlamentari de la PNL, UDMR, PSD și AUR, între care și deputatul PNL de Alba, Florin Roman. Acesta din urmă a inițiat în urmă cu trei ani un proiect similar, ce a fost adoptat de Parlament, însă ulterior o parte din prevederi au fost declarate neconstituționale de către CCR, proiectul fiind respins de către Senat.

Mașinile de poliție cu radar vor fi poziționate vizibil și vor avea înscrisurile și însemnele distinctive

Potrivit noului proiect de lege, autovehiculele destinate controlului traficului, care utilizează dispozitive destinate măsurării vitezei vor fi poziționate vizibil și vor prezenta înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere.

Se interzice astfel utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către politiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive.

De asemenea, autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar vor putea fi utilizate staționar sau în mișcare.

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă actul normativ cadru care stabilește reglementările cu privire la circulația pe drumurile publice, inclusiv reglementările referitoare la limitele de viteză pentru circulația autovehiculelor pe teritoriul României, precum și cadrul contravențional pentru nerespectarea acestora. Scopul principal al legii trebuie să rămână respectarea regulilor și conformarea conducătorilor la normele dorite de legiuitor, fapt ce nu se reflectă în comportamentul autorităților abilitate să vegheze respectarea acestor norme.

Lucrătorii de poliție rutieră acordă o importanță mai mare constatării contravențiilor și aplicării de sancțiuni, astfel că de cele mai multe ori, utilizează aparate fixe sau mobile instalate pe autovhehicule fără însemnele politiei rutiere și nu poartă, așa cum îi obligă legislația specifică, uniforma de polițist, cu înscrisuri și însemne.

Modificările propuse urmăresc să readucă în prim plan caracterul de prevenție al legii și să îndrume spre un comportament responsabil și adecvat din partea conducătorilor auto, corectând practica actuală de vânătoare de amenzi, din mașini neinscripționate, poziționate în zone cu vizibilitate redusă”, explică inițiatorii, în expunerea de motive.

Proiectul de lege care prevedea presemnalizarea radarelor rutiere, declarat neconstituțional de CCR

Reamintim faptul că în urmă cu trei ani, Parlamentul a adoptat un proiect de lege inițiat de către deputatul Florin Roman care, prevedea printre altele, presemnalizarea radarelor instalate pe autovehicule staționare, pe suporții amenajărilor rutiere sau a dispozitivelor radar tip pistol. Presemnalizarea urma să se facă în zona drumului public prin panouri de atenţionare, postate mai înainte pe sensul de mers, „cu minimum 500 m în localitate şi cu minimum 2.000 m în afara localităţii, dar nu mai mult de 1.000 m în localitate şi 4.000 m în afara localităţii faţă de radar”.

De asemenea, potrivit legii, utilizarea dispozitivelor mobile de tip pistol nu se putea face la o distanță mai mare de 10 metri de vehiculul din dotarea poliției rutierei.

Legea a fost adoptată în iulie 2018. În aceeași lună președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României, reclamând neconstituționalitatea actului normativ în integralitatea sa, pe considerente de conținut cât și de tehnică legislativă. Președintele reclama atunci că „activitățile poliției rutiere de aplicare a normelor privind respectarea vitezei legale de circulație nu trebuie să se rezume la acțiuni vizibile și presemnalizate, în caz contrar polițiștii rutieri, respectiv polițiștii de frontieră, aflându-se în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile și atribuțiile prevăzute de lege”.

Judecătorii CCR i-au dreptate lui Klaus Iohannis în mai multe privințe, inclusiv în ce privește presemnalizarea radarelor. Astfel, Parlamentul a trebuit să reexamineze legea, însă și nouă formă a legii a fost contestată la CCR de președinte, care a reclamat că la reexaminare au fost făcute și alte modificări ale legislației, pe lângă cele declarate neconstituționale.

Șeful statului a avut din nou câștig de cauză astfel că legea a ajuns a treia în procedură legislativă. În iunie 2020, Senatul a respins legea cu totul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate