VIDEO: PNL cere PSD să oprească orice negociere cu UDMR pentru adoptarea proiectului de lege ce micşorează pragul pentru asigurarea limbii materne

Vicepreședintele PNL, Florin Roman, a declarat joi, în conferință de presă că PSD a făcut “troc” cu UDMR pe marginea proiectului de lege care impune pragul de 10% pentru folosirea limbii maghiare în administrația publică. În variantele anterioare, procentul în compoziţia etnică pentru asigurarea limbii materne în localităţi era de 20%, astfel că, în noua variantă aprobată în Comisia de Muncă, acesta a scăzut. Deputatul de Alba spune că PNL solicită ferm PSD să oprească orice negociere cu UDMR pentru adoptarea modificărilor la această lege şi să nu “vândă România la bucată”.

“Liderul UDMR din Camera Deputaţilor, Attila Korodi, a anunţat prelungirea acordului de colaborare parlamentară cu majoritatea guvernamentală PSD-ALDE pentru încă 6 luni. La 20 minute după această declaraţie, în cadrul Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, majoritatea PSD-ALDE-UDMR plus minorităţi a votat un proiect de lege extrem de important şi anume modificările la Legea 215, a administraţiei publice locale, propuse de un grup de 30 de parlamentari UDMR.

PNL solicită ferm PSD să oprească orice negociere cu UDMR pentru adoptarea modificărilor la această lege, ce înseamnă obligatoriu limbă oficială maghiară în toate instituţiile publice centrale si locale din România, posibilitatea de a arbora steaguri secuieşti, inscripţii biligve în peste 400 de localităţi. PNL solicită ferm majorităţii PSD să respingă în comisii şi în plen aceste amendamente, care sunt antinaţionale.

Noul troc PSD-UDMR înseamnă ceva mult mai nociv faţă de ce s-a discutat iniţial. Dacă pragul în care urmau să se aplice aceste lucruri era de 20 la sută, ca urmare a scandalului din vară pragul a ajuns la 15 la sută, în noul troc din această săptămână pragul scade la 10 la sută.

Asta înseamnă că mai bine de 400 de localităţi din zona Ardealului, dar şi Bucureşti practic sunt puse pe tavă de PSD în mâna UDMR”, a declarat Florin Roman.

Potrivit politicianului, există un aviz favorabil al Consiliului Legislativ pentru acest proiect, însă “Consiliul spune că acest prag de 10 la sută este posibil să fie neconstituţional, fiind ales arbitrar, fără o fundamentare precisă” şi “spune că nu se pronunţă pe oportunitate, adică de ce acum”.

Florin Roman explică şi contextul, care în opinia sa este: “De ce acum? Pentru că trocul dintre PSD şi UDMR este ca aceste modificări la Legea administraţiei publice locale să treacă în această sesiune parlamentară, astfel încât la intrarea României în anul Centenar acestes solicitări din partea UDMR să devină lege, iar Guvernul să aplice normele metodologice şi să stabilească lista anexă cu  şi să fie stabilită lista cu localităţile în care urmează să fie implentată această lege, până la 1 decembrie 2017”.

Deputatul de Alba a precizat că „deşi liderii UDMR au spus nu o dată, ci de mai multe ori că pentru UDMR anul Centenarului este de doliu naţional, nu am văzut niciun lider al PSD sau ALDE să se delimiteze de aceste declaraţii extremiste care inflamează starea de spirit a populaţiei cu puţin înainte de intrarea în anul Centenar”.

“În timp ce românii din Harghita si Covasna sunt dezrădăcinaţi, umiliţi în propria lor ţară, Dragnea şi PSD votează cu ochii închişi cererile UDMR. PNL solicită PSD să nu vândă România la bucată, să nu permită această federalizare paşnică pentru voturile UDMR. Ne pregătim totuşi de sărbătoarea Centenarului. Ce s-ar întâmpla dacă şi etnicii romi ar avea aceleasi pretenţii? PNL solicită PSD să pună capăt acestor cerinţe extremiste, revizioniste ale UDMR.

PNL susţine drepturile tuturor minorităţilor şi este apărătorul drepturilor cetăţeneşti şi invită la dialog toate forţele politice responsabile.

PNL cere PSD să voteze alături de ALDE, UDMR şi celelalte minorităţi legea de finanţare a Monumentului Unirii, să susţină achiziţia vilei de la Florica şi a casei lui Iuliu Maniu, aflată în stare avansată de degradare. Să pună deasupra interesul naţional”, a mai spus Roman.

Florin Roman a menţionat că se doreşte ca această lege să fie trecută prin vot final până la finalul lunii septembrie, ca să aibă timp Guvernul să publice normele metodologice şi lista anexă cu cele peste 400 de localităţi din România care intră sub incidenţa acestui proiect. Potrivit politicianului, prin acest act normativ vor deveni obligatorii: limbă oficială maghiară în toate instituţiile publice locale şi centrale, inscripţionarea bilingvă a denumirilor străzilor, spaţiilor publice, indicatoarelor rutiere, drumurilor publice, naţionale, judeţene, comunale, dar şi o bază de date distinctă la nivelul ANFP cu funcţionari publici care cunosc limba maghiară. “Vor fi redistribuiţi cu prioritate cei care cunosc limba maternă. În caz contrar, dacă nu infracţiune, se pedepseşte cu amendă până la 50.000 lei”, a completat Florin Roman.

„Discutăm foarte serios despre posibilitatea de a ieşi în stradă pentru a apăra drepturile românilor, cu puţin timp înainte de anul Centenarului. Aşa ceva nu se poate. Domnule Dragnea, pentru acest troc – ‘nem tudom’,” a încheiat Roman.

Ce prevede proiectul (AICI, integral):

Se modifică articolul 19 alineatul (1) din Legea administraţiei locale, astfel:

(1) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure, în raporturile cu aceştia, folosirea limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

Prin număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale se înţelege:

a) 10.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este mai mare de 100.000;
b) 2.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 50.000 – 100.000;
c) 1.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 25.000 – 50.000;
d) 500 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 10.000 si 25.000;
e) 300 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este sub 10.000.

Proiectul de lege a fost depus în luna iunie de către parlamenarii UDMR şi a fost subiect de intense negocieri cu PSD în contextul moţiunii de cenzură a PSD împotriva lui Sorin Grindeanu, negocieri care au picat, iar proiectul de lege nu a mai ajuns la votul final, potrivit hotnews.ro.