VIDEO: Premierul României, Ilie Bolojan: Greva din spitale se bazează pe minciuni și dezinformare

Premierul României, Ilie Bolojan, a ținut marți 28 iulie o declarație de presă în care a vorbit despre greva din sistemul medical de sănătate. 

Acesta a spus că greva începută de sindicaliștii din sănătate se bazează pe ”minciuni și dezinformare”. Mai exact, premierul Bolojan a susținut că protestul s-ar fi bazat pe informații false privind efectele legii salarizării și afirmă că adoptarea acesteia nu ar duce la scăderea salariilor din sectorul public.

Acesta a spus că unele salarii ar urma să crească prin corectarea inechităților, însă majorările trebuie făcute în limita posibilităților economiei, fără a dezechilibra bugetul.

De asemenea premierul Ilie Bolojan a mai precizat că finanțarea spitalelor ar trebui să se bazeze mai mult pe serviciile medicale efectiv oferite pacienților, nu pe alocări directe. Spitalele cu activitate intensă și grad ridicat de ocupare ar trebui susținute, în timp ce unitățile cu secții slab utilizate ar trebui reorganizate.

”Legat de grevă, în primul rând, îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care l-au avut astăzi ca urmare a acesteia.

Greva bazată pe minciună și dezinformare

Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmieri și pe toți cei care lucrează din greu în sectorul sănătății. În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, în primul rând în ceea ce privește efectele pe care le-ar avea adoptarea legii salarizării.

Precizez încă o dată că, dacă această lege ar fi adoptată, niciun salariu și niciun venit din sectorul public nu ar scădea, așa cum au dat asigurări atât miniștrii de resort, cât și ministrul Muncii.

Dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o bună parte dintre salarii ar trebui să crească. În mod evident, aceste creșteri salariale nu pot fi realizate pe baza unor împrumuturi, ci numai în limita capacității de plată a economiei românești. Trebuie să evităm să ne întoarcem în punctul din care am plecat și să ne asigurăm că, în anii următori, vom avea salarii predictibile și echitabile atât în sectorul public, cât și în cel privat, precum și un echilibru bugetar absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase.

Despre legea salarizării unitare

Legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată, ar aduce în sectorul sănătății și o serie de provocări pe care nu trebuie să le ocolim.

Astăzi avem un sistem de finanțare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le oferă pacienților, așa cum ar fi normal, pacientul trebuind să se afle în centrul sistemului. Cea mai mare parte a cheltuielilor spitalelor este acoperită prin alocări directe de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar două treimi din salariile plătite în sectorul public de sănătate provin din astfel de alocări, nu din plata serviciilor prestate pacienților.

Managerii spitalelor

În aceste condiții, managerii spitalelor nu sunt suficient stimulați să adapteze oferta unităților medicale, dimensiunea și tipul secțiilor la nevoile pacienților, deoarece au asigurată cea mai mare parte a fondurilor. Acest lucru produce distorsiuni majore în sectorul sănătății și determină cheltuirea ineficientă a resurselor disponibile, fără a rezolva nici problemele pacienților și nici nevoia unor condiții mai bune pentru angajații din sistem.

Odată adoptată legea salarizării, ar trebui recalculate tarifele pentru cazurile rezolvate de spitale. Aceste tarife ar trebui stabilite la un nivel mult mai ridicat decât în prezent, deoarece, în forma actuală, nu acoperă costul real al serviciilor medicale.

În anii următori, funcționarea spitalelor ar trebui să se bazeze pe serviciile prestate pacienților. Pentru fiecare caz rezolvat, spitalul ar trebui să primească o sumă din care să poată acoperi salariile și celelalte cheltuieli.

Spitalele care au adresabilitate și răspund nevoilor cetățenilor din zonele în care funcționează vor avea cazuri și pacienți și vor putea funcționa în condiții bune. În schimb, spitalele care se bazează în prezent aproape exclusiv pe transferuri directe vor trebui să își regândească oferta, să își reorganizeze secțiile și să adapteze numărul de angajați și specializările oferite.

Despre secții supraaglomerate

Trebuie să evităm situația în care avem secții supraaglomerate în centrele universitare și în municipiile reședință de județ, în timp ce, în multe alte spitale, există secții cu un grad foarte redus de ocupare. Un grad scăzut de ocupare arată că respectivele secții nu răspund nevoilor populației.

Am mai oferit și exemplul paturilor pentru îngrijiri paliative. Am putea avea un număr dublu de astfel de paturi, însă, în loc să dezvoltăm servicii care să rezolve problemele cetățenilor, menținem secții care nu au adresabilitate și care, prin urmare, nu răspund nevoilor acestora.

În ceea ce privește memorandumul adoptat astăzi pentru deblocarea posturilor din sănătate, aceasta este a doua variantă a documentului. În urmă cu câteva săptămâni a existat o primă variantă, care centraliza solicitările venite de la toate spitalele din România și care, prin aplicarea unor procente de reducere, stabilea numărul posturilor propuse spre aprobare.

Solicitare deblocare posturi în spitalele publice

Au existat solicitări pentru deblocarea a 26.000 de posturi în spitalele publice, în condițiile în care, în prezent, în aceste unități lucrează peste 190.000 de angajați.

Față de prima variantă, am solicitat ca propunerile Ministerului Sănătății să se bazeze pe două criterii care să țină cont de realitățile din spitale. Aceste criterii urmăresc, pe de o parte, rezolvarea nevoilor pacienților și reducerea aglomerației din anumite secții, iar pe de altă parte, încadrarea în resursele financiare pe care le putem aloca în această perioadă.

Primul criteriu este ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor spitalului. Cu cât această pondere este mai mică, cu atât spitalul a primit o bonificație mai mare, deoarece înseamnă că are spațiu financiar pentru a-și crește cheltuielile de personal.

În schimb, acolo unde cheltuielile de personal au depășit 85–90% din total, așa cum se întâmplă în unele spitale, unitatea medicală ajunge să existe practic doar pentru angajați, nu și pentru pacienți. Un astfel de spital nu mai dispune de fonduri suficiente pentru medicamente, analize, combaterea infecțiilor nosocomiale și alte cheltuieli esențiale. Din acest motiv, aceste spitale au primit un număr mai mic de posturi aprobate.

Gradul de ocupare al paturilor

Al doilea criteriu important este gradul de ocupare a paturilor. Cu cât un spital a avut un grad de ocupare mai mare, cu atât a primit mai multe posturi. Un grad ridicat de ocupare arată că spitalul răspunde nevoilor cetățenilor și că specializările și calitatea serviciilor medicale oferite corespund cererii existente.

Trebuie avut în vedere că personalul este normat în funcție de numărul de paturi aprobate. Dacă gradul de ocupare este sub 50%, așa cum se întâmplă în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că acele unități sau secții nu răspund suficient nevoilor pacienților din zona respectivă.

În același timp, ele continuă să consume resurse, deoarece numărul de angajați, dimensiunea spațiilor medicale și dotarea cu aparatură sunt stabilite în funcție de numărul de paturi aprobate, nu de gradul lor real de utilizare.

Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat în această seară deblocarea a 6.850 de posturi. Aproximativ 2.000 dintre acestea au fost redistribuite, față de prima propunere de memorandum, către spitalele din municipiile reședință de județ, către cele din centrele universitare și către unitățile care oferă servicii medicale de înaltă calitate și care se confruntă în prezent cu o presiune ridicată.

Ministrul Sănătății va putea prezenta, în zilele următoare, exemple concrete în acest sens.

Consider că formula memorandumului adoptat răspunde nevoilor actuale ale pacienților și realităților din spitale, în limita posibilităților financiare de care dispunem”, a declarat Ilie Bolojan.