Contacteaza-ne si pe

EVENIMENT

Film cu Regele Mihai în vizită la Alba Iulia, la vârsta de 8 ani. Imagini vechi de 88 de ani

Publicat

În primăvara anului 1929, la aproape 11 ani de la Marea Unire, Regele Mihai, alături de mama sa, Regina Elena și o mulțime de personalități ale vremii, au fost prezenți la Alba Iulia pentru a asista la Serbările Unirii. Evenimentul s-a desfășurat în locul actualului Parc al Unirii, între Catedrala Ortodoxă și clădirea Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan”. La acea vreme, Mihai avea vârsta de 8 ani și era deja rege de doi ani, după ce bunicul său, Regele Ferdinand, murise, iar tatăl său, Carol al II-lea, renunțase la Coroană și plecase în Franța cu iubita sa, Elena Lupescu.

VEZI:  REGELE MIHAI I al României a MURIT. S-a stins din viață la 96 de ani la domiciliul din Elveția

Cu toate că era deja rege de doi ani, pentru că Mihai era doar un copil, atribuțiile regale erau îndeplinite de către o Regență formată din trei persoane. Această formulă a funcționat până în anul 1930, când Carol al II-lea a revenit în țară și a devenit Rege al României, iar Mihai a primit titlul de „Mare Voievod de Alba Iulia”. Carol al II-lea a fost rege până în 1940, când a fost obligat să abdice în favoarea fiului său, Mihai, care a avut un rol strict ceremonial până în 1944.

În cele câteva minute de filmare, sunt prezentate festivități ce au avut loc în Alba Iulia, pentru a sărbători și certifica Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Cu toate că în titlul filmulețului postat de British Pathé este menționat anul 1922, potrivit istoricilor, este vorba despre un eveniment ce a avut loc în 1929, mai precis Serbările Unirii.

Potrivit British Pathé, la festivităţile de la Alba Iulia au luat parte reprezentanţi din 13 state ale lumii, care prin prezența lor au dorit să arate o confirmare internaţională a Marii Uniri. Printre aceştia au fost prezenţi la ceremonia de încoronare a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, reginele Maria a Iugoslaviei şi Elisabeta a Greciei, principesa Beatrice de Bourbon, ducele de York, generalii Berthelot şi Weygand.

Familia regală, alături de câțiva oficiali, este prezentată la tribună, asistând la paradă, dar și în incinta Catedralei Ortodoxe. La paradă au participat cadre militare, oameni în uniforme sau port popular, grupuri de dansatori, chiar și un grup de țărani cu o turmă de oi. Sunt prezentate steaguri ale mai multor țări, printre care și Statele Unite ale Americii.

Filmulețul face parte din arhiva companiei media British Pathé.

Ziua Regalității, sărbătorită în data de 10 mai, se leagă de personalitatea regelui Carol I. Aceasta este ziua în care, la diferență de câțiva ani, Carol I a sosit în București și a depus jurământul în fața Parlamentului în 1866, ziua în care tot el a proclamat independența absolută a României în 1877 și ziua în care a fost încoronat rege al României, în 1881. În acele vremuri, de Ziua Naţională, familia regală ieşea în mijlocul bucu­reş­te­nilor, asista la „bătaia cu flori” de la şo­sea şi la focurile de ar­tificii din Cişmigiu.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

Tradiţii româneşti de DRAGOBETE. Ce ar trebui să faci, pe 24 februarie, ca să ai noroc în dragoste

Publicat

Pe 24 februarie, se sărbătoreşte Dragobetele, o ocazie de celebrat iubirea în stil românesc, tradiţional. Ziua Îndrăgostiților, autohtonă, marchează și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele. De aici, zicala ”Dragobetele sărută fetele!”.

Sărbătoarea Dragobetelui urmează celei de Valentine’s Day, Ziua îndrăgostiților în tradiția occidentală, care se sărbatorește pe data de 14 februarie.

Se spune că dacă săruţi, de Dragobete, o persoană de sex opus, ai noroc în dragoste tot anul.

Se mai spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel ar fi magică şi, folosită pentru a se spălat pe faţă, le face pe fete mai cuceritoare.

Dragobetele, sărbătoare populară autohtonă, specifică îndeosebi zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea) are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie. Tot în funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostițele”, ”Logodna sau însoțitul paserilor”.

Data de 24 februarie nu a fost aleasă întâmplător. Este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii, scrie agerpres.ro.

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri și prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Odinioară, în această zi, tinerii se îmbrăcau în straie frumoase şi plecau la pădure să strângă cele dintâi flori ale primăverii. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii încercau să le prindă şi să le sărute. Obiceiul se mai numeşte şi “zburătorit”. Dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă şi petreceau.

Se spune că, în această zi, atât băieţii cât şi fetele au datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.

Se spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt mici.

radiţii de DRAGOBETE. Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO ŞTIREA TA: Aventuri prin mocirlă, pe drumul dintre Pâclişa și Vurpăr. Explicații de la CJ

Publicat

Drumul judeţean 107A Alba Iulia (Pâclişa)  – Vurpăr – Blandiana, varianta ocolitoare a segmentului de drum naţional aglomerat, între Alba Iulia şi Sebeş, ar urma să intre în modernizare din luna martie. Contractul de aproximativ 3 milioane lei a fost câştigat de asocierea  Newamport Asfalt SRL – Wasphalt Ltd Londra – Sucursala Cluj-Napoca.

Deocamdată, şoferii care aleg această variantă riscă să-şi avarieze serios maşinile, având în vedere calitatea proastă a drumului, acum pietruit, pe alocuri şi frecvent folosit de maşini grele, ce transportă material de la balastierele din zonă.

“Aşa arată drumul Pâclişa-Vurpăr. Este extrem de rău, rămâi cu maşina împotmolită. Nu se mai poate circula pe el. Sunt zone unde este şi mai rău de atât. Bătaie de joc. De câţiva ani se tot promite că îl face, dar pe zi ce trece e tot mai rău”, transmite un cititor Alba24, într-un mesaj însoţit de imagini foto-video.

Modernizarea drumului județean DJ 107A: Alba Iulia – Pârâu lui Mihai – Vurpăr – Câmpu Goblii – Dealu Ferului – Mereteu – Blandiana – Sărăcsău – limita jud. Hunedoara, între km 4+018 – km 8+118 (4,100 km) este o investiţie de aproximativ 4 milioane lei fără TVA. După finalizarea lucrărilor, sectorul de drum va trece de la starea de viabilitate rea la starea de viabilitate foarte bună.

Lungimea totală a drumului este de 26,025 km, iar lățimea platformei drumului județean este cuprinsă între 5,50 m – 7,00 m, cu o lățime a părții carosabile în aliniament de 5,50 m și acostamente cu lățimi variabile de 0-0,75(m). Din punct de vedere al structurii rutiere, drumul este pietruit de la km 3+900 până la km 8+118, iar restul este asfaltat.

Este vorba despre ruta ocolitoare a traseului dintre Alba Iulia – Sebeș pe DN1, variantă ce va avea efecte benefice în fluidizarea traficului.

Tronsonul de drum județean DJ107A poziționat de la km 3+900 – km 8+118.00, respectiv de la limita intravilanului localității Alba Iulia până în apropierea localității Vurpăr, are durata de exploatare depășită prezentând numeroase degradări la nivelul căii de rulare cât și cedări ale structurii rutiere. Elementele geometrice nu corespund cerințelor de trafic actual și de perspectivă, iar lucrările de colectare și evacuare a apelor sunt nefuncționale și cu gabarite depășite. Principala problemă a drumului este generată de lipsa unui sistem rutier adecvat traficului actual și prognozat precum și de scurgerea necontrolată a apelor pluviale către emisar, potrivit documentaţiei CJ pentru realizarea investiţiei. Prin soluția de proiectare adoptată în Studiul de fezabilitate s-a propus modernizarea sectorului de drum cuprins între km 4+018 până la km 8+118, realizarea unei structuri rutiere elastice din mixturi asfaltice, colectarea și dirijarea apelor de suprafață prin realizarea de rigole, șanțuri și podețe precum și semnalizarea corespunzătoare. Durata de realizare a investiției este estimată la 6 luni.

În ceea ce priveşte licitaţia pentru efectuarea lucrărilor, aceasta a fost lansată de CJ Alba în septembrie 2017, iar contractul a fost câştigat în noiembrie, de asocierea  Newamport Asfalt SRL – Wasphalt Ltd Londra – Sucursala Cluj-Napoca. Propunerea financiară, fără TVA, a fost de 3.052.444 lei.

Reamintim că grupul de firme Newamport a derulat şi are contracte pentru lucrări la mai multe drumuri din judeţul Alba şi alte zone din Ardeal. Câteva exemple: construirea pistei de biciclete „Transalpina de Mamut”, modernizări Alba Iulia – Miceşti, lângă podul peste râul Mureş la ieşire din Alba Iulia spre Sebeş, reabilitarea podului rutier peste râul Ampoi, pe DJ 107, între şoseaua de centură a Alba Iuliei şi comuna Ciugud, pe drumul spre Drâmbar, drumuri judeţene în zonele Roşia de Secaş, Secăşel, Ohaba, Stremţ, Geoagiu şi altele.

Citeşte şi VIDEO: PERCHEZIŢII la firme de construcții drumuri din Alba şi alte 6 judeţe. Evaziune de 6,6 milioane lei şi ŞAPTE administratori reţinuţi

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Tinerii fermieri ar putea să primească bani mai mulți raportat la schema de plată unică pe suprafață

Publicat

Legislația schemelor de plăți din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru agricultori a fost modificată recent de către Guvern. Una dintre schimbări constă în posibilitatea ca fermierii să primească bani mai mulți raportat la schema de plată unică, potrivit unei ordonanțe de urgență publicate luni, 19 februarie, în Monitorul oficial.

Ordonanța de urgență 4/2018, privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, a intrat în vigoare luni, 19 februarie.

Actul normativ transpune prevederile Regulamentului (UE) 2017/2393, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 și totodată aduce unele clarificări prevederilor existente. Modificările si clarificările aduse au implicații asupra cererilor unice de plată aferente anului 2018, care se depun începând cu data de 1 martie, scrie startupcafe.ro.

Prin această OUG se introduce posibilitatea de a mări cuantumul plății pentru tinerii fermieri de la 25% la maximum 50% din cuantumul pe ha al schemei de plată unică pe suprafață, procent care se stabilește ulterior prin Hotărâre a Guvernului.

În anul 2017, schema unică de plată prevedea un cuantum de 97 de euro și 24 de cenți la hectar, oferiți fermierilor ca plăți directe. Guvernul va putea decide așadar ca tinerilor fermieri să li se acorde 48 de euro și 62 de cenți la hectar.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, modificările introduse de noua OUG  vizează simplificarea normelor aplicabile măsurilor de ecologizare aferente plății pentru înverzire, creșterea flexibilității aplicării sprijinului cuplat, sens în care se prevede că modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat să poată fi revizuită anual, până la 1 august, cu efect asupra anului următor.

Conform MADR, actul normativ mai prevede, printre altele:

  • facilitarea accesului tinerilor fermieri la „plata pentru tinerii fermieri” pe o perioadă completă de 5 ani de plată, în cazurile în care aceștia nu au solicitat sprijin imediat după stabilire reprezintă o altă noutate pentru tinerii fermierii români
  • statutul de fermier activ se stabilește începând cu anul 2019, și prin verificarea înregistrării persoanelor fizice și juridice și a formelor asociative de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acestora, pentru activitățile lor agricole, în Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit Codului de procedură fiscală
  • se modifică definiția pârloagei, cu precizarea că termenul minim de menținere este de 6 luni în perioada aprilie-septembrie;
  • se definește terenul în pregătire destinat înființării de culturi permanente, stabilindu-se perioada maximă de 3 ani în care astfel de terenuri se pot declara cu această utilizare în cererea unică de plată;
  • se modifică definiția activității minime din vii și livezi în sensul menținerii în bune condiții atât a culturii cât și a terenului, prin efectuarea pe parcursul unui an a cel puțin o tăiere de întreținere și, respectiv, o cosire a ierbii între rânduri sau o lucrare de întreținere a solului;
  • se reformulează pentru claritate obligația declarării parcelelor agricole cu suprafețe sub 0,1 ha;
  • se completează definiția “hectarului eligibil” și cu suprafațele împădurite prin măsurile din PNDR;
  • se amână termenul de la care hectarul eligibil pentru terenurile ocupate cu pajişti permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, se determină prin aplicarea unui sistem proporțional de reducere a suprafeței bazat pe procentajul de suprafață neeligibilă în cadrul blocului fizic, din 2018 în 2020. Aceasta este necesară deoarece identificarea acestor terenuri se află într-un stadiu incipient și introducerea acestui mod de calcul implică modificări majore ale sistemului informatic.

sursa: startupcafe.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Prejudiciu de aproape 1,5 milioane de lei, în 2016, la Primăria Sebeș. Abateri constatate

Publicat

Camera de Conturi Alba a constatat, în urma unui audit financiar desfăşurat la Primăria municipiului Sebeş, un prejudiciu de aproape 1,5 milioane de lei. Inspectorii au găsit în activitatea desfășurată la Unitatea Administrativ-Teritorială Sebeș, în anul 2016, abateri care au creat un prejudiciu total de 1.492.000 de lei şi erori contabile (fără prejudicii) în valoare de 142.221.000 de lei.

Potrivit Raportului privind finațele publice locale pe anul 2016 la nivelul județului Alba, au fost diminuate în mod nejustificat disponibilităţile băneşti ale UATM Sebeş cu suma de 1.267.000 lei, prin poprirea pe conturi, în condiţiile în care plata nu s-a concretizat în preluarea efectivă a construcţiilor (anexa teren de sport, terenuri de sport, platforme şi alei din pavaj de beton, racord canalizare şi racord alimentare cu apa) de la SC Nichi Ardeal Construct SRL, fapt stabilit prin Sentinţa judecătorească nr.1843/CAF/2014.

„Au fost diminuate în mod nejustificat disponibilitățile bănești ale UATM Sebeș cu suma de 1.267 mii lei, prin poprirea conturilor bancare, efectuată de un executor judecătoresc în baza Sentinței Civile nr.1843/CAF/2014, definitivă, în condițiile în care plata nu s-a concretizat în preluarea efectivă în patrimoniul Municipiului Sebeș a construcțiilor de la SC Nichi Ardeal Construct SRL, rezultate din Contractul de asociere în participațiune nr.48/22057/2007, încheiat între Municipiul Sebeș și SC Nichi Ardeal Construct SRL, constând din: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, fapt stabilit prin Sentința judecătorească nr.1843/CAF/2014.

Hotărârea instanței judecătorești a fost pusă în aplicare doar parțial prin poprirea disponibilităților bancare ale UATM Sebeș, în condițiile în care bunurile care au rezultat din asociere, nu au fost preluate efectiv de instituția auditată, cu toate că, prin hotărârea respectivă a fost declarată nulitatea absolută a Contractului de asociere în paticipațiune nr.48/22057/08.08.2007, încheiat între Municipiul Sebeș și SC Nichi Ardeal Construct SRL.

Deși s-a instituit poprirea asupra disponibilităților bănești ale UATM Sebeș în data de 09.11.2015, nici până la data misiunii de audit bunurile stabilite prin Sentința nr.1843/CAF/2014, constând din: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, cu valoarea totală de 1.247 mii lei, nu au fost preluate și înregistrate în proprietatea UATM Sebeș, cu excepția unei părți din teren, care a fost liber de construcții.

Prin punerea în aplicare doar parțial a Sentinței Civile Nr.1843/CAF/2014, numai în ce privește plata sumei de 1.267 mii lei, prin poprirea disponibilităților bănești ale UATM Sebeș, în condițiile în care reținerea sumei respective, nu s-a concretizat în preluarea efectivă a următoarelor construcții: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, practic patrimoniul entității verificate s-a diminuat de două ori: o dată prin diminuarea diponibilităților din conturile deschise la trezorerie și a doua oară prin nepreluarea construcțiilor la care face referire sentința emisă de instanța de judecată.

În concluzie, au fost plătite din fondurile UATM Sebeș bunuri care nu au fost preluate de entitate, neregăsindu-se în patrimoniul său nici la data efectuării verificării”, se precizează în Raportul Camerei de Conturi Alba pe 2016.

Potrivit Raportului, la nivelul UATM Sebeș nu s-a efectuat, până la finele anului 2016, reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale ale entității, conform prevederilor legale, care impun efectuarea acestei operațiuni, cel puțin o dată la 3 ani, cu scopul de a se asigura reflectarea justă și reală a patrimoniului entității, în situațiile financiare. În timpul verificării, această operațiune a fost efectuată de entitatea auditată, iar diferențele rezultate au fost stabilite la suma de 141.355 mii lei.

sursa: curteadeconturi.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE FOTO VIDEO: DOUĂ ACCIDENTE pe AUTOSTRADĂ între Sibiu şi Sebeş, la Aciliu. Două persoane rănite

Publicat

Traficul pe autostrada A1 pe sensul dinspre Sibiu spre Sebeş a fost îngreunat, marţi după-amiaza, din cauza a două accidente rutiere, produse la distanţă de aproximativ un kilometru. Două persoane au fost rănite.

Din primele date, la kilometrul 275, o autoutilitară a acroşat două TIR-uri ce circulau în faţa sa. Şoferul autotutilitarei a rămas prins în caroseria maşinii.

UPDATE 3: În jurul orei 17:45, traficul a fost reluat în condiții normale pe ambele benzi.

UPDATE 2: Potrivit IPJ Sibiu, în accidentul de la kilometrul 275 a fost rănit şoferul autoutilitarei (dubă de transport marfă, ce aparţine unei firme din Alba, Atlas Logistic), un bărbat în vârstă de 53 de ani, din judeţul Argeş. A fost transportat la spital, era conştient.

La kilometrul 276, altă autoutilitară, ce tracta o platformă cu un autoturism, a intrat în balans şi s-a răsturnat. O persoană a fost rănită uşor.

UPDATE 1: Potrivit IPJ Sibiu, în urma accidentului de la km. 276, a fost rănit un tânăr de 30 de ani, din Cluj, pasager pe locul din dreapta al maşinii de teren răsturnate pe autostradă. A fost transportat la spital, în stare de conştienţă. Maşina era condusă de un bărbat în vârstă de 60 de ani (tot din Cluj), care nu a fost rănit.

Ambele accidente s-au produs în zona Aciliu.

Traficul rutier este îngreunat. În zonă s-au format coloane de maşini.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române a anunţat, la ora 15.30, că pe sensul către Sebeş al autostrăzii A1 Sibiu – Sebeş, în zona localităţii sibiene Aciliu, au avut loc două evenimente rutiere: unul în care a fost implicată o platformă care transporta un autoturism (la km 276+500 de metri) şi altul în care au fost implicate o autoutilitară şi două autotrenuri (la km 275). Traficul rutier se desfăşoară îngreunat, pe banda numărul 2.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate