VIDEO: Reportaj de la școala SMART din Ciugud. Cum poate ajuta tehnologia high-tech la educația elevilor de la țară

Prima școală ”smart” din mediul rural din România funcționează de la începutul acestui an școlar, la Ciugud.

Inițial, administrația locală intenționa doar să renoveze clădirea însă primarul Gheorghe Damian și-a dat seama că există o problemă: părinții din satele comunei își duceau copiii la școlile din Alba Iulia, la doar câțiva kilometri depărtare.

Angajații instituției au obținut o finanțare europeană de aproape 500.000 de euro și instituția a mai luat un credit pentru o sumă aproximativ la fel de mare.

Cu un milion de euro, clădirea unității de învățământ, construită în anul 1938, a fost reabilitată în întregime și reorganizată pentru ca aici să poată învăța toți elevii din comună, de la clasa pregătitoare, până la clasa a VIII-a. În total aproape 130 de copii.

Proiectul a presupus refacerea acoperișului, zidăriei, înlocuirea ușilor și a tâmplăriei, montarea unei pardoseli moderne în clase și pe holuri dar mai ales implementare unor soluții inteligente pentru iluminat și climatizare.

• ”În urma unei analize realizate în comunitatea locală am realizat că avem o problemă. S-a creat un fenomen datorită existenței învățământului simultan în celelalte școli din stele comunei, părinții erau tentați să își ducă copiii la Alba Iulia și astfel actul educațional se dilua. În urma discuțiilor cu părinții și cu cadrele didactice am luat decizia să comasăm toate școlile la școala de centru. Pornind de la ideea că noi suntem promotorii ideii de ”smart village” și că nu doar orașele pot fi inteligente, am pornit cu ideea de a realiza prima școală ”smart” din mediul rural. Ținta noastră este să nu depășim 20 de elevi într-o clasă și de aceea ne gândim foarte serios la locul în care vom construi peste 5 ani sau mai încolo, noua școală, când copiii nu vor mai încăpea în aceasta” a spus primarul.

Reprezentanții primăriei spun că sistemul permite ca în fiecare clasă iluminatul și climatizarea să se regleze în funcție de scenarii prestabilite sau cu ajutorul unor senzori (senzori de prezență, de iluminat, de ventilație, care verifică inclusiv nivelul de CO2 și multe altele).

Purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Lungu, a făcut și o demonstrație. Cu ajutorul aplicației instalate pe telefonul mobil, acesta a arătat cum se poate controla clădirea școlii în cele mai mici detalii. Dar în general nu este nevoie pentru că toată treaba o fac senzorii.

De exemplu, în cazul iluminatului senzorii aprind sau opresc lumina când sesizează prezența în clasă și o reglează apoi în funcție de lumina diurnă astfel încât să nu afecteze ochii copiilor. Practic, analizează lumina care intră prin fereastră și adaptează iluminatul din interior la aceasta.

Acest control al iluminatului asigură o economie importantă din energia consumată. Chiar și băile au senzori de inundație care opresc rețeaua de alimentare cu apă dacă pe podea se sesizează o mare cantitate de apă.

Totul este posibil cu ajutorul unui sistem inteligent de control al clădirii de tip BMS (Building Management System), care permite controlul atât local cât și de la distanță.

Temperatura în clase este de asemenea atent controlată. În timpul nopții, căldura este redusă și generează economii importante la funcționarea clădirii, față de sistemele clasice.

• Reglajul de temperatură poate fi urmărit în funcție de timp și se pot modifica parametrii termostatelor, astfel încât să fie o diferență foarte mică (0,5 grade) între temperatura cerută și cea măsurată, indiferent de temperatura de afară.
• Temperatura camerelor poate fi redusă noaptea în zilele de iarnă, astfel ca o reducere cu 1oC corespunde la o economie de 6% a energiei. Acest lucru aduce confort si o economie substanțială in sensul in care investiția se poate amortiza în timp, astfel spațiul gestionat va consuma mai puțină energie, în raport cu un sistem clasic.
• Un alt avantaj este faptul că sistemul poate fi pornit/oprit de la distanță, astfel se poate seta, local și de la distanță, temperatura în fiecare încăpere. Sistemul permite și pornirea/oprirea centralei pe gaz local și de la distanță și controlul ventiloconvectoarelor.

La clasă, elevii folosesc table interactive, chrome-book-uri și softuri educaționale. Purtătorul de cuvânt al primăriei, Dan Lungu, spune că este vorba despre niște laptopuri care lucrează în cloud.

”Oferă posibilitatea de a intra pe o platformă care ne este pusă la dispoziție gratuit de unul dintre partenerii noștri și noi avem posibilitatea de a folosi toate resursele Google și Microsoft în cadrul acestei platforme. Fiecare copil are un cont personalizat care va fi valabil toată viața. La 50 de ani, spre exemplu, va putea să intre în acel cloud și să vadă ce a lucrat când era elev la Ciugud” a spus Lungu.

Mai mult de atât, dacă un elev lipsește de la școală din diferite motive, poate participa la lecție prin intermediul camerelor instalate în clasă. De asemenea, primește toate documentele de la lecție, inclusiv ce s-a scris pe tablă în ziua respectivă.

Școala din Ciugud este și prima școală publică din România care folosește în activitatea didactică un laborator de realitate virtuală, copiii fiind transferați în lecții interactive cu ajutorul căștilor VR, mai spune Lungu.

”Acest „laborator de realitate virtuală” introduce un concept complet nou în tehnologia educațională: un set de căști de realitate virtuală complet „autonome”, cu o interfață unică, prietenoasă cu elevii, control și navigare prin gesturi, resurse educaționale integrate și elemente de control simplu de utilizat de către cadrele didactice”.

Cum s-au adaptat profesorii

Teodora Simion este directorul școlii. Ea spune că nu doar elevii, ci și profesorii au fost nevoiți să se adapteze la noua situație.

• ”Nu vârsta e cea care determină schimbarea, ci firea omului. Am avut surprize plăcute din partea unor colegi în vârstă, de exemplu avem două colege care nu mai au mult până la pensie și sunt cele mai active în ceea ce privește folosirea tehnologiei la clasă cu toate că nu le-a făcut nimeni o instruire specială, diferită față de a celorlalți. Bine, toți cei din școală am beneficiat de cursuri de inițiere în folosirea tehnologiei și fiecare a reușit să își adapteze ceeea ce a învățat, la clasă. Pe mine personal mă bucură foarte mult mai ales când, dacă nu știu ceva, copiii sunt cei care vin și îmi arată: doamnă, uite, de acolo… Și pe mine mă bucură lucrul acesta pentru că îi motivez așa și le spun uite, așa învăț și eu de la voi. E o provocare… Trebuie să te adaptezi și tu la tot ce înseamnă tehnologie . De exemplu astăzi la clasă, folosind tabla interactivă, erau toți cu două mânuțe sus, încercând să iasă cât mai mulți la tablă. Interesul lor pentru ceea ce facem, e cu totul schimbat” a spus Teodora Simion.

Întrebată dacă tehnologia schimbă și metoda de predare, Teodora Simion a spus că lucrul cu manualul digital este mai interesant interesant pentru copii. ”Poți să abordezi și metoda clasică. Lucrul cu manualul digital este, pentru copii, altceva.

Chiar dacă pare același lucru, parcă nu e. Simplul fapt că folosim un instrument digital, schimbă lucrurile la clasă”.

Școala din Ciugud are în prezent aproximativ 125 de elevi în 9 clase, respectiv de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a.

Articol de Ovidiu Hațegan și Raul Baciu