VIDEO REPORTAJ în satul din Alba cu trei locuitori. Cum refuză o mână de oameni să lase să moară locul în care s-au născut

Satul Răchiș mai numără în datele oficiale trei locuitori. Mai exact, doar trei persoane mai figurează că au buletin înregistrat cu adresa în localitate.

În rest, toți cei care s-au născut în sat au plecat prin alte părți. Însă o mână de oameni refuză să lase să moară locul în care s-au născut.

I-am găsit la intrarea în sat, în curtea unei case viu colorate în albastru. Primitori ne-au invitat la masă și ne-au povestit istoria locului, dar mai ales cum au făcut un mic muzeu al satului, în fosta școală, în care demult parte din ei au învățat.

Istoria satului merge departe în timp, când locurile pe care s-au ridicat primele case aparțineau grofului de Războieni.

Primii care s-au așezat au fost slujitorii grofului, și cei care aveau turme de vite și de oi. Automat, zona s-a dezolvat, iar după 1600 satul a crescut iar conducătorii zonei le-au dat pământ celor care s-au așezat în zonă, a spus Ioan Buta, fiu al satului, cel care a și scris o monografie a localității.

Pe la 1700 a fost construită prima biserică din lemn, pe locul în care acum se află noua biserică. În prezent, mai sunt câteva persoane care trăiesc în mod arhaic, crescători de animale. Depopularea satului s-a produs în timp, de prin anii 1980, din cauza lipsei drumului.

Cei care aveau locuri de muncă au preferat să plece din sat.

Din istoria recentă s-a consemnat că nimeni nu a rămas repetent când încă școala din sat funcționa.

Au reconstruit muzeul după ce au lucrat la clădire în fiecare sâmbătă

În urmă cu mai bine de șapte ani, casa în care acum se află muzeul satului Rachiș era o ruină. Acoperișul era căzut, nu mai existau geamuri, uși, nu mai era nimic, doar zidurile, dar și alea într-o stare avansată de degradare.

Mai multe persoane au lucrat, au făcut voluntariat cu banii lor, ba cu bani adunați de pe la rude și prieteni.

Au lucrat în fiecare sâmbătă, până când au refăcut clădirea. Doi ani au lucrat la consolidarea și punerea în valoare a casei, în care acum se află muzeul.

Aceștia au reușit să strângă în muzeu, diverse lucruri și obiecte din casele părăsite sau abandonate ale satului, iar parte din ele au fost donate.

De la obiecte agricole folosite în activitățile casnice, bănci ale școlii pe care au învățat, haine tradiționale sau chiar un război de țesut.

Au strâns chiar și unelte de tâmplărie dar și obiecte pe care oamenii le foloseau în viața de zi cu zi.

Pereții i-au împodobit cu ștergare făcute manual, icoane și iconițe donate de diverse persoane.

Mai mult de atât au realizat și o carte de impresii. Sunt însemnări de la mai multe persoane din Alba și chiar de la o persoană din Japonia care a vizitat muzeul.

Au lucrat și amenajat și biserica din sat, unde odată pe lună preotul din Lopadea Veche vine și ține o slujbă. În timp ce săpau la biserică au găsit chiar și două cruci de piatră care au în mijlocul lor un simbol solar. Mai mulți fii ai satului au donat bani pentru câte o pictură care să fie realizată pe pereții bisericii.

Fără ajutor din partea statului, cei care nu vor să lase satul să moară au reușit să păstreze amintirea satului aproape părăsit vie.

În fiecare an se adună la jumătatea lunii august și organizează ”Fiii satului Răchiș”, unde se strâng chiar și 200 de persoane.

În timp cei care în urmă cu mulți ani colindau ulițele satului vor să mai reconstruască încă o clădire de lângă biserică unde anual să se adune toți cei care s-au născut la Răchiș și mai sunt încă în viață.