UPDATE | VIDEO: Traian Berbeceanu, prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă. Lacrimi şi aplauze din partea colegilor

Joi, în jurul orei 18.45, după aproximativ patru ore, s-a terminat şedinţa la Curtea de Apel Alba Iulia de judecare a propunerii de arestare preventivă a şefului BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, prezentată instanţei de procurorii DIICOT. Completul de judecată urmează să facă publică pronunţarea în acest caz, în cel mult două ore.

Avocatul Daniel Tiliciu, care îl reprezintă pe şeful BCCO Alba Iulia în instanţă a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că: „Noi am susţinut că nu există temeiurile invocate în propunere pentru această soluţie, adică pentru arestare. Sub nicio formă nu există. Aşteptăm cu speranţă să fie respinsă propunerea. Mai mult decât atât, am susţinut că există nulitate absolută la propunerea de arestare preventivă, pentru că nu a fost ascultat cu privire la această propunere înainte de a intra în instanţă”.

Reamintim că Berbeceanu este cercetat pentru sprijinirea unui grup infracţional nestructurat, favorizarea infractorului, omisiunea sesizării organelor judiciare, mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii. Alături de el, au mai fost prezentaţi instanţei cu propunere de arestare preventivă şi Titus Gabriel şi Anişoara Ramona Biriescu, consideraţi liderii grupului infracţional specializat în comerţ ilegal cu produse petroliere.

Traian Berbeceanu a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia în jurul orei 14.15. A fost întâmpinat pe holul instanţei de mai mulţi colegi, poliţişti din Brigadă, care l-au aplaudat, iar colegele au avut ochii în lacrimi când l-au văzut. Completul de judecată de la Curtea de Apel în atenţia căruia a intrat propunerea de arestare preventivă este condus de judecătoarea Ileana Dana Ghiţoaică. Potrivit unor surse, avocatul lui Berbeceanu ar putea cere acesteia să se abţină de la o pronunţare în acest caz, având în vedere că până în 2007 aceasta a activat în cadrul DIICOT.

 

Traian Berbeceanu se află la conducerea BCCO Alba Iulia din 2005. Cel care l-a propus atunci pentru preluarea funcţiei a fost Tudor Grindean, chestor de poliţie, în prezent şef la IPJ Cluj.

UPDATE:Potrivit antena3, reprezentanţii Poliţiei Române au confirmat că Berbeceanu a înaintat un raport superiorilor, la începutul lunii iulie, în care amintea de posibile fapte de corupţie. Acesta a fost adus la cunoştinţa Parchetului general şi DNA, pentru competenta soluţionare, mai precizează sursa citată.

Reamintim că poliţistul a lăsat o scrisoare adresată  “Tuturor poliţiştilor din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate din cadrul poliţiei române”, în care dezvăluie “aspecte grave”. Vezi AICI conţinutul scrisorii.

Pe internet, s-a format un grup de suport pentru Traian Berbeceanu. Joi noaptea, pe Facebook a fost înființată o pagină intitulată „Respect Traian Berbeceanu”, pe care, până la ora 15.00, peste 300 de persoane dăduseră „Like”. Pe această pagină sunt postate, regulat, noutăți despre șeful BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, și mesaje de susținere, sub sloganul „Cu toții trebuie să reacționăm! Este inacceptabil ca un om, un polițist adevărat, dedicat trup și suflet meseriei sale și luptei contra infractorilor să ajungă să fie tratat asemeni celor pe care i-a băgat dupa gratii! RESPECT, TRAIAN BERBECEANU!!!”

 

Reamintim că grupul aflat în atenţia procurorilor DIICOT este vizat pentru evaziune fiscală, delapidare, folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, complicitate la înşelăciune, fals intelectual, uz de fals, refuzul de a pune la dispoziţia administratorului judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu.

Procurorii DIICOT consideră că în cauză există suspiciunea rezonabilă că învinuiţii au constituit un grup infracţional începând cu anul 2003 până în prezent şi folosindu-se de calitatea de asociaţi şi administratori la mai multe societăţi comerciale, precum şi de mai multe firme fantomă special create şi/sau folosite în scopuri infracţionale, au derulat operaţiuni comerciale şi financiare fictive [fraudă tip carusel, privind comerţul cu carburanţi şi alte produse petroliere (solvenţi, bitumuri, combustibili pentru focare)].

Prin sustragerea de la plata accizelor, a impozitului pe profit şi TVA-ului a fost prejudiciat bugetul statului cu sume importante de bani (aproximativ 3,5 milioane RON).

De asemenea, susţin că există suspiciunea rezonabilă că învinuiţii şi-au însuşit fără drept prin utilizarea unor manopere frauduloase diferite sume de bani din patrimoniul unor societăţilor comerciale (aproximativ 3,5 milioane RON) folosind  înscrisuri false.