VIDEO: Urme de locuire umană, din 2700 Î.Chr., în Geoagiu de Sus. Arheologi americani studiază epoca bronzului în situri din Alba

Muzeul Naţional al Unirii, prin intermediul cercetătorului Horia Ciugudean şi împreună cu Colin Quinn, din cadrul Universităţii din Michigan au prezentat, miercuri, proiectul româno-american „BATS – Bronze Age Transylvanian Survey”. În urma colaborării dintre cele două instituţii, vor fi cercetate zone ale judeţului Alba, pentru studierea fenomenului de evoluţie al inegalităţilor sociale din epoca bronzului.

Muncipiul Alba Iulia constituie o zonă cu potenţial dezvoltat pentru această cercetare, la nivel geografic. Cercetările arheologice mai complexe vor începe din anul 2014, dar între timp au fost colectate probe din siturile de la Geoagiu de Sus (comuna Stremţ). Cheltuielile acestui proiect sunt suportate de instituţia americană, iar evaluarea zonelor din judeţ va fi realizată într-o perioadă de trei ani.

Alba Iulia reprezintă o zonă-cheie, cu fenomene complexe ale epocii bronzului, care pot fi cercetate. Astfel de fenomene se regăsesc şi în zona Banatului, unde un arheolog american şi o echipă de studenţi din Michigan fac cercetări, la Arad. Proiectul de colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia este o extindere a celui din Banat, spre Transilvania.

Astfel de cercetări au început şi la siturile de la Geoagiu de Sus. În urma probelor, Colin Quinn şi echipa sa de cercetători din Michigan au găsit urme ale locuirii unei comunităţi, încă din epoca neoliticului, pe Valea Geoagiului. În Transilvania, epoca bronzului a fost timpurie, respectiv 2700 Î.Chr. – 2000 Î.Chr. În urma probelor colectate a reieşit că perioada mijlocie a epocii bronzului, cultura Gutenberg, a datat în zona Transilvaniei în 2000 Î.Chr. – secolul XII.

Tot pe baza cercetărilor arheologice au fost date informaţii despre creşterea animalelor de comunitatea epocii bronzului, iar în urma procesării unei seminţe de secară la Arad, unde sunt instalaţii performante de analiză, s-a atestat că s-a cultivat şi secară într-o aşezare din Geoagiu de Sus. În schimb, pentru cultura Gutenberg nu se ştie ce plante se cultivau în această zonă.

Alte probe au fost colectate de la Fântâna Mare, Geoagiu de Sus, unde în urma investigaţiilor a reieşit că în perioada 2400 Î.Chr. o comunitate locuia în acest spaţiu. Ocupaţiile pe care aceştia le aveau, creşterea animalelor şi cultivarea plantelor datează din perioada 1900 Î.Chr. – 1400 Î.Chr. Rezultatele obţinute la Fântâna Mare au fost posibile cu analizele Carbon14, care se pot face numai pe resturi de la organisme vii.

Tot în această zonă, se presupunea într-o perioadă că au fost legături între zona Banatului şi a Transilvaniei, încă din epoca bronzului. În urma cercetărilor făcute de americani, garanţia că în perioada bronzului au fost contacte între Banat şi Transilvania a fost atestată de un fragment de vas ceramic regăsit la situl de la Geoagiu de Sus.

Colin Quinn, coordonatorul echipei de cercetători au fost în vizită în judeţul Alba în urmă cu trei ani, iar de atunci au rămas cu gândul că zona este extrem de promiţătoare pentru investigaţii arheologice, a menţionat cercetătorul Horia Ciugudean. În 2014, cercetările vor continua atât la siturile din Geoagiu de Sus, cât şi în zona Bărăbanţului şi a Oardei. În acest an, de la Geoagiu de Sus au fost colectate 20 de probe, estimate la aproximativ 700 de dolari, fiecare. Analizele probelor sunt realizate în America. Proiectul va fi implementat pe o perioadă de trei ani.

În 2014, pe baza rezultatelor obţinute din cercetările de la Geoagiu de Sus, vor avea loc evaluări şi investigaţii mai complexe ale potenţialului judeţului Alba. Rezultatele de la siturile din Geoagiu de Sus, privind existenţa epocii bronzului în Transilvania, vor fi prezentate în premieră europeană la Reuniunii Arheologilor, care va avea loc în Cehia.