Violatorii şi hărţuitorii vor fi înscrişi într-un registru naţional. Proiectul a primit şi acordul deputaţilor

Persoanele identificate că au comis infracțiuni sexuale sau de hărțuire asupra minorilor și asupra femeilor ar urma să fie înscrise într-un registru naţional. Proiectul aprobat anul trecut de Senat a primit raport favorabil în comisii la Camera Deputaţilor şi urmează să intre la vot.

Potrivit iniţiativei, la noua bază de date, care va fi administrată de IGPR, la fel ca baza de date privind cazierul unei persoane, vor avea acces, pe bază de cerere, instanțele, parchetele și instituțiile din justiție, poliția, dar și instituțiile de învățământ, asistență socială și domenii similare.

Potrivit inițiatorilor, faptele de natură sexuală au devenit un pericol social, în țara noastră fiind înregistrate cel puțin 5 violuri pe zi. Iar urmările, atât asupra femeilor dar mai ales a minorilor, sunt devastatoare din punct de vedere psihic, mai susțin inițiatorii care propun înființarea registrului național ca “măsură de prevenție”.

Conform proiectului de lege, Registrul ar urma să conțină datele personale ale persoanelor care au comis infracțiuni sau au contravenții de natură sexuală, datele dactiloscopice și genetice ale autorilor de fapte de natură sexuală, precum și cazierul fiecărei astfel de persoane, indiferent că vorbim de condamnări definitive, procese pe rol sau doar plângeri penale. De asemene, și cetățenii români din afara granițelor care au un astfel de cazier vor fi introduși în Registru, pe baza datelor furnizate de ambasade, consulate sau polițiile din statele respective, în baza acordurilor de cooperare.

Persoanele aflate în evidență vor avea datele stocate în funcție de infracțiune:

timp de 5 ani pentru contravenții de tip masturbare în public;
timp de 20 ani – pentru infracțiuni ca viol, pedofilie, incest, pornografie infantilă.
Reabilitarea, grațierea sau amnistia nu va șterge datele despre o persoană aflată în evidență.

Potrivit proiectului, persoanele fizice înscrise în Registru sau cu privire la care s-au făcut notări provizorii se scot din evidență dacă:

faptele pe care le-au săvârșit nu mai sunt prevăzute de legea contravențională sau penală
au decedat
s-a dispus renunțarea la urmărire penală sau clasarea față de ele ori s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal
s-a pronunțat o decizie definitivă de anulare a procesului verbal de constatare a contravenției
după 5 ani de la înscriere, în cazul contravențiilor
după 20 ani, în cazul infracțunilor
Persoanele care au datele în Registru vor avea două obligații – să declare la poliția de care aparțin schimbarea de domiciliu, de fiecare dată, dar și orice deplasare din localitate mai mare de 15 zile. Nerespectarea acestor obligații constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de 1 la 3 ani.

 

Evidența în registru va fi ținută inclusiv pe fapte, iar rectificările se soluționează în termenul legal de 30 de zile, cu posibilitatea atacării în instanță. Practic, în domeniile de activitate din cadrul ordinii publice și din învățământ și sănătate, se va cere, la angajare, “cazierul agresiunilor sexuale”.

“Înainte de admiterea la concurs ori de numirea într-un post, angajatorii din domeniul sănătății, educației, siguranței publice, asistenței sociale, apărare, siguranță națională și justiție vor interoga Registrul cu privire la persoanele care doresc să ocupe posturile respective”, se mai prevede în proiectul de lege.

Poliția de domiciliu va ține evidența acestor persoane și va trimite informații pentru crearea Registrului, cu toate cazurile pe care le-a avut in instrumentare. Și celelalte instituții din domeniile susmenționate vor putea informa poliția cu privire la persoanele suspectate de astfel de agresiuni. Semestrial, agenții de poliție de la fiecare unitate teritorială vor verifica persoanele introduse în Registru, inclusiv dacă pozele din baza de date corespund cu realitatea.

surse: senat.ro, cdep.ro, legestart.ro