Amintiri din comunism: Vizita de lucru a dictatorului Nicolae Ceaușescu la Cugir, în septembrie 1972

 

Fostul dictator și președinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu a vizitat de trei ori orașul Cugir: prima dată în anul 1972, a doua vizită de lucru a „tovarășului” a fost după alți doi ani, în anul 1974, iar ultima vizită a fost înregistrată în anul 1984.

Cugirul a fost orașul în care, după numai cinci ani de la ultima vizită a fostului lider comunist, în luna decembrie a anului 1989, muncitorii din cele două fabrici alături de populația localității s-au ridicat împotriva „conducătorului mult iubit” și a sistemului – a conduceri de partid de la aceea vreme. Cugirul a devenit apoi al doilea oraș liber de sub dictatura comunistă din România.

Pornind de la cercetările efectuate în arhivele Direcției Județene Alba a Arhivelor Naționale, începem povestea noastră cu vizita de lucru efectuată de Nicolae Ceaușescu în urbea cugireană, în data de 15 septembrie 1972 .

În aceea toamnă a anului 1972, Nicolae Ceaușescu efectuează o vizită de lucru în Transilvania, unde liderul comunist a vizitat trei județe importante: județul Alba, Hunedoara și Sibiu .

În vizita sa în județul Alba, Nicolae Ceaușescu a vizitat patru centre importante pentru ceea ce însemna industria grea și ușoară  centre sociale și istorice.

Vorbim aici de municipiul Alba Iulia, unde liderul comunist a ținut binecunoscutul discurs pe Platoul Romanilor după care acesta a vizitat Cetatea Bastionară Alba Iulia și brandul orașului în perioada comunistă, Fabrica de obiecte din porțelan – „Porțelanul”, fosta fabrică producătoare de cărămizi refractare din țară „Refractara”, uzina care producea utilaje pentru construcții, mine, cariere – „Ardealul” . În municipiul Sebeș, Nicolae Ceaușescu a vizitat Combinatul de prelucrare a masei lemnoase , urmând pe traseu fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeș”, cum era atunci numită actuala fabrică „Ciserom”.

În vizita sa în municipiul Aiud, dictatorul comunist a vizitat fabrica specializată pe producția de utilaje pentru metalurgie și construcții metalice din România – „Metalurgica” Aiud , Intreprinderea Agricolă de Stat (IAS) din localitate .

Vizita de lucru la Cugir

Nicolae Ceaușescu a ajuns la Cugir cu elicopterul  în după – amiaza zilei de 15 septembrie 1972 aterizând pe stadionul din localitate. „Elicopterul cu care călătorește tovărășul Nicolae Ceușescu a aterizat pe terenul sportiv din imediata vecinătate a uzinei mecanice”.

Acesta a ales să viziteze orașul de la poalele Drăganei pentru a vedea activitatea fabricii din oraș, în jurul căreia gravita viața urbei .

În 1972  Cugirul avea 27.000 de locuitori, iar fiecare familie avea cel puțin un membru sau chiar doi (soț și soție) care lucra în cadrul întreprinderii.

În anul 1972 erau construite în orașul Cugir peste 1.300 de apartamente, existau două licee industriale („Liceul Industrial Nr 1” Cugir – actualmente Colegiul Național „David Prodan” Cugir și „Grup Școlar U.M” Cugir viitorul Colegiu Tehnic „I.D.Lăzărescu” Cugir ), școli generale, dispensar medical, sală de sporturi, hotel, magazine comerciale.

Complexul industrial era considerat unul foarte important pentru industria județului, fiind de asemenea unul de importanță strategică.

În vizita sa din anul 1972, Nicolae Ceaușescu este însoțit de către Ilie Verdeț – secretarul Comitetului Central al P.C.R, Miu Dobrescu – membru al C.C. al PCR , Ion Dincă – membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR (mâna de fier a lui Ceaușescu, om de care și cei mai importanți lideri comuniști ai vremii se temeau de el, aresta și trimitea la șanterierul Canal Dunăre – Marea Neagră pe oricine, de aici și porecla „Te –leagă” . De numele său se leagă și interzicerea bucureștenilor de a-și închide balcoanele problema fiind una inestetică. Despre Ion Dincă se spunea că stătea cu pistolul pe birou) și de Angelo Miculescu – ministrul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor .

Nicolae Ceaușescu este întâmpinat la sosirea în Cugir de către Ioan Avram – ministrul Industriei Constructoare de Mașini, de către primul – secretar al Comitetului orășănesc de partid – Alexandru Șuluțiu și de către directorul general al uzinei de aceea vreme – Nicodim Roșca.

În anul vizitei fostului președinte comunist, complexul industrial din Cugir avea active doisprezece secții, împărțite în trei ramuri de activitate: Secția de Produse Speciale (armament și muniție), Secția de mașini unelte și Secția de produse civile sau secția electrocasnicelor (mașini de cusut, mașini de spălat manuale și automate de spălat rufe).

În cadrul fabricii lucrau aproximativ 18.000 de angajați. Fiecare domeniu de activitate avea de îndeplinit anumite standarde și planuri de îndeplinit, sarcini de partid care la Cugir erau îndeplinite: „sarcinile de plan pe primele opt luni ale anului au fost îndeplinite și depășite. La producția globală s –au realizat în plus 16 milioane de lei, iar la producția marfă vândută și încasată 15 milioane de lei. Peste prevederile de plan au fost livrate 1500 de mașini de spălat rufe, 1100 mașini de cusut, 5 mașini de frezat și late utilaje”.

Apoi însoțiti de către directorul fabricii Nicodim Roșca, fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu împreună cu alaiul de lideri politici au vizitat rând pe rând secțiile de producție ale fabricii: atelierul de cercetare, secția de prototipuri, secția de mașini – unelte. În cadrul vizitei pe platforma industrială, directorul întreprinderii Nicodim Roșca îi prezintă președintelui comunist, în cadrul unei expoziții, ultimele „creații” ale colectivului de cercetare al fabricii: mașină de frezat universală concepție proprie, noile tipuri de mașini de spălat „Albalux 7” și „Albalux 8”, mașini de rectificat planuri.

În acel an 1972, cercetătorii din cadrul fabricii din urbea cugireană au realizat împreună cu colegii lor din țară o broșă de mare turație cu lagăre pe perne de aer, invenția fiind brevetată la nivel național și european.

În cadrul vizitei de lucru la UM Cugir are loc și întâlnirea fostului dictator comunist cu o legendă a fabricii cugirene: maistrul Nicolae Sterca, de numele său fiind legat fabricarea primului pistol – mitralieră fabricat în România, în anul 1939 , denumit „Orița „. Pe lângă armă, maistrului cugirean fiind atribuite inventarea a unui număr de 80 de prototipuri de arme și utilaje: „în atelierul prototipuri, tovarășul Ceaușescu se întreține cu comunistul Nicolae Sterca, cunoscut inventator, care în cei peste 30 de ani de când lucrează în acestă unitate a realizat un mare număr de mașini și utilaje de înaltă complexitate”.

Ultimul obiectiv în vizita sa de lucru în cadrul fabricii a fost secția de mașini – unelte (secție care din păcate este pe linie moartă). Aici, în fața graficului de lucru, Ceaușescu a recomandat și a dat indicații precise atât ministrului Ioan Avram cât și conducerii fabricii, privind producția viitoare a fabricii care să se sprijine pe producția de mașini – unelte.

Vizita de lucru a lui Nicolae Ceaușescu în județul Alba și implicit Cugir este mediatizată în presa comunistă a vremii . Gazeta PCR  din Alba titra a doua zi pe prima pagină: „Vizita de lucru a tovărășului Nicolae Ceaușescu în județele Alba și Hunedoara” era unul din titluri sau „Angajamentul constructorilor de mașini din Cugir”. Același titluri și detalii vor fi preluate în aceeași zi și de către oficiul de presă al județului Hunedoara, în epoca comunistă Drumul Socialismului .

De la Cugir, întreaga delegație comunistă s-a îndreptat spre județul Hunedoara și Valea Jiului.

Reperele anului 1972:

• 19 ianuarie 1972 – Imnul Europei, bazat pe finalul Simfoniei a IX-a de Beethoven (Oda Bucuriei), a fost adoptat de Consiliul Europei la Strasbourg, și a devenit imnul pentru Uniunea Europeană creată în 1993.
• 3 februarie 1972 – Ceremonia de deschidere a Jocuriler Olimpice de iarnă de la Sapporo, Japonia.
• 21-28 februarie 1972: Președintele SUA Richard Nixon face o vizită fără precedent de 8 zile în China unde îl întâlnește pe Mao Zedong.
• 5 aprilie 1972 – În timpul vizitei din Egipt, Nicolae Ceaușescu se întâlnește prima dată cu Yasser Arafat, care se afla întâmplător la Cairo.
• 16 aprilie 1972 – A fost lansată naveta spațială „Apollo 16”, care a aselenizat la 20 aprilie 1972. Este a cincea aterizare pe Lună (după Apollo 11, Apollo 12, Apollo 14 și Apollo 15).
• 8 mai 1972 – A fost inaugurat Muzeul Național de Istorie a României.
• 16 – 17 mai 1972 – A fost inaugurat Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă; lucrările sistemului au început în septembrie 1964. La inaugurare au mai participat Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Socialiste Iugoslave – Iosip Broz Tito.
• 26 – 30 mai 1972 – Vizita oficială în România a celui supranumit „El lider Maximo” – Fidel Castro – președintele Cubei.
• 1 august 1972 – Întâlnirea de lucru în Crimeeea , dintre președintele României , Nicolae Ceuașescu și Secretarul General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice , Leonid Brejnev.
• 26 august 1972 – Ediția a XX-a a Jocurilor Olimpice de Vară, Munchen, Germania; România a obținut 16 medalii (3 aur, 6 argint, 7 bronz).
• 5 septembrie 1972 – Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant „Septembrie Negru”, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare își vor pierde viața cei nouă ostateci, cinci teroriști și un polițist vest –german.
• 21 septembrie 1972 – Are loc la București  vizita oficială a dicrectorului general al Uniunii Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Rene Maheu. În aceeași zi în capitală va fi inaugurat Centrul european UNESCO, pentru învățământul superior.
• 7 decembrie 1972 –  Începe ultima misiune lunară a lui „Apollo 17″ – a unsprezecea navetă spațială lansată de SUA în cosmos.
• 21 decembrie 1972 – Germania de Est și Germania de Vest se recunosc una pe cealaltă.

Sorin Giurcă