Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Zeci de triburi identificate de istorici pe vechile teritorii ale Daciei. Ce nume aveau și cum și-au împărțit zonele

Publicat

Peste 30 de triburi au fost identificate de istorici pe vechile teritorii ale Daciei. Unul din aceste triburi a trăit în Mureşului mijlociu, cu centrul la Apulon, aşezare cunoscută azi sub numele de Piatra Craivii, aflată în apropiere de Alba Iulia.

Lista triburilor getice care au locuit pe actualul teritoriu al României :

Albocensii au fost localizaţi în zona Banatului, iar numele localităţii Alboca provine de la numele ei. Au fost menţionaţi de Ptolomeu, în lucrarea sa Geografia, printre geţii care locuiau în părţile de sud-est ale Daciei.

Ansamensii erau un trib dacic aşezat pe râul Someş. Numele lor este menţionat într-o inscripţie latină, referitoare la un sat purtând numele acestui trib: vicus Ansamensium, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Apulii au fost un trib dacic stabilit zona Mureşului mijlociu, cu centrul la Apulon, aşezare cunoscută azi sub numele de Piatra Craivii, aflată în apropiere de Alba Iulia. Apulii au fost asemănaţi cu Apulia, un trib vechi situat în sud-estul Italiei.

Numele tribului a fost menţionat în textul antic cunoscut sub numele de Consolatio ad Liviam. În timpul lui Augustus, la o dată greu de stabilit cu precizie, apulii au năvălit la sud de Dunăre, în Dobrogea.

Biephii (biefii) au fost un trib dacic localizat în nord – estul Banatului, amintit de Ptolemeu, în Geografia. Numele este probabil corupt din biesi.

Biesii au locuit pe malurile Mureşului. Sunt amintiţi de Ptolemeu. Ei se învecinau la nord cu piengeţii, la nord-vest cu burii, iar spre sud-vest cu sarmaţii.

Burii au luptat în războaiele daco-romane Burii (buridavensii) au fost locuitori ai cetăţii Buridava, din zona Oltenia. Sunt menţionaţi de Ptolemeu, dar şi de Dio Cassius.

Potrivit lui Dio Cassius, pe timpul primului război dintre Decebal şi Traian, după ce împăratul Traian a trecut Dunărea şi a cucerit cetatea Tibisco, a primit o solie de la buri.

Aceştia i-au înmânat o ciupercă uriaşă pe care au înscris în limba latină, un binevoitor sfat, în fond o ameninţare mascată, cum că marele Cezar face rău dacă va rupe pacea şi mai cuminte lucru ar face de s-ar întoarce de unde a venit şi ar reinstaura relaţiile de pace.

Scena este înfăţişată pe Columna lui Traian, care prezintă un bărbat căzut de pe un catâr ce se agaţă de ceea ce apare a fi o ciuperca uriaşă ataşată de şaua sa.

Carpii (carpodacii) au fost unul din cele mai mari şi importante triburi dacice. Carpii au locuit teritoriul de la la est de Carpaţi până la Nistru.

„Organizaţi într-o puternică uniune tribală, carpii au dominat, din punct de vedere economic, politic şi militar, atât unele triburi de origine dacică (dacii liberi din Muntenia), cât şi populaţiile „barbare” pătrunse în zona extracarpatică a României, din rândul cărora amintim pe sarmaţi.

După înfrângerea costobocilor de către romani şi asdingi (anii 170-172) carpii au fost nu numai cei mai puternici dintre dacii liberi, ci şi cei mai periculoşi duşmani ai Imperiului roman la Dunărea de Jos.

Ei au atacat în repetate rânduri imperiul fie singuri, fie în alianţă cu sarmaţii, goţii şi alte seminţii”, informează enciclopedia-dacica.ro.

Caucoensii au fost un trib dacic, localizat de academicianul Vasile Pârvan în „regiunea de munte din Neamţ şi Bacău şi ţinutul spre apus din ţara secuilor”.

Caucoensii au fost vecinii de sud ai costobocilor, locuind Nordul Moldovei, inclusiv în partea carpatică şi dincolo de Siret până la Nistru.

Şi ei sunt menţionaţi de Ptolemeu, în Geografia. Ceiagisii este numele unui trib stabilit în sud – vestul Munteniei şi sud -estul Olteniei, pe cursul inferior al Oltului). Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Costobocii au fost un trib de daci liberi care au populat nordul şi nord-estul Daciei. Au rămas independenţi până la sfârşitul secolului II d.Ch., ca şi alte triburi geto-dacice.

Potrivit istoricilor, în anii 170 – 171, pe vremea lui Marcus Aurelius, costobocii aliaţi cu bastarnii şi sarmaţii traversează Dunărea, pustiind Moesia, Tracia, Macedonia, ajungând până în Attica şi distrugând templul Eleusis.

Trecerea costobocilor prin Dobrogea este menţionată în două epitafe descoperite la Adamclisi. După respingerea lor din imperiu, romanii i-au îndemnat pe asdingi (trib germanic al vandalilor) să îi atace pe costoboci.

În urma loviturilor suferite în anii 170-172, o parte dintre costoboci s-au refugiat pe teritoriul carpic, iar o parte au rămas să convieţuiască cu noii veniţi de neam germanic şi cu sarmaţii.

Nordul Moldovei a fost dominat de costoboci până în anul 170 când acest control a fost preluat de carpi.

Cotensii au fost consideraţi de istorici unul din principalele neamuri geto-dacice. Potrivit lui Vasile Pârvan, tribul putea fi localizat în estul Daciei, iar teritoriul pe care îl stăpâneau era învecinat cu cel al triburilor ratacensilor, caucoensilor şi biefilor.

Crobizii au fost un trib getic din Dobrogea. Sunt menţionanţi de Herodot şi Ptolemeu, ca fiind conduşi de Isanthes.

Dacii liberi este numele dat triburilor geto-dace care nu au fost înglobate în provincia romană Dacia şi care au continuat să trăiască pe teritoriul lor de baştină (sec. II – IV).

Atât izvoarele literare cât şi descoperirile arheologice arată că dacii liberi au convieţuit în anumite regiuni cu sarmaţii şi cu unele neamuri germanice, cultura lor fiind continuu influenţată de civilizaţia romană.

„Izvoarele scrise antice consemnează că în repetate rânduri au avut loc conflicte armate între romani şi diverse grupuri de daci liberi, în urma cărora, unora dintre împăraţi li s-a conferit titlul onorific de Carpicus Maximus (Filip Arabul, Aurelian, Diocletian, Maximian, Constantius Chlorus, Galerius, Constantin cel Mare) sau cel de Dacicus Maximus (Maximinus, Decius, Gallien, Aurelian)”, informează enciclopedia-dacică.ro, citând documente istorice.

Dacii mari (dahai) a fost denumirea unui trib sau uniuni tribale dacice din nordul hotarelor provinciei romane Dacia, probabil pacificaţi de guvernatorul Daciei, Vettius Sabinianus Iulius Hospes.

Harpii au locuit, spun istoricii, la nord de gurile Dunării, între Prut şi Nistru, în sudul Basarabiei. Au fost menţionaţi de Ptolemeu, care amintea de aşezarea Harpis.

Obulensii au fost un trib getic localizat în estul Dobrogei. Tribul obulensilor este menţionat de Ptolemeu. Oinensii au fost un trib traco-getic, localizat în Estul Moesiei inferioare, adică partea de Vest a Dobrogei Centrale. Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Ordyssii (ordenssos) au locuit în aşezăriile de pe malurile Argeşului.

Pelii au fost un trib geto-dac, ale căror principale ocupaţii erau agricultura, pescuitul si creşterea animalelor. Teritoriul lor avea capitala Pelendava, actuala Craiova.

Piengeţii au locuit în zona de nord a Carpaţilor şi au pătruns deseori în Dacia romană. „Prezenţa piengeţilor în aceste părţi s-ar datora, potrivit istoricului Vasile Pârvan, unei mişcări mai vechi de populaţii, care ar fi migrat de la sud-est spre nord-vest, adică din Dacia spre munţii Slovaciei şi Moraviei.

Piengeţii, spune Pârvan, par să fi luat parte la războaiele marcomanice, în timpul împăratului Marcus Aurelius”, informează enciclopedia-dacica.ro.

Piefigii au fost localizaţi de istoricul Vasile Pârvan ca locuitori din Câmpia munteană. Neamul piefigilor, susţin istoricii, este unul şi acelaşi cu marea uniune de triburi getice din secolele III – I î.e.n..

Începuturile ei pot fi urcate în timp până în vremea regelui Dromichete, când geţii se afirmă prin victoriile repurtate în două rânduri asupra armatei lui Lisimah.

În perioada imediat premergătoare lui Burebista, uniunea de triburi getice din mijlocul Munteniei – foarte probabil acel neam al piefigilor – reprezintă cel mai important centru economic şi politic din toată Dacia, informează enciclopedia-dacica.ro, fiind unul din principalele puncte de sprijin ale lui Burebista în opera sa de unificare a tuturor geto-dacilor.

Potulatensii au populat, susţin istoricii, nordul Olteniei şi dealurile din vestul Munteniei. Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Predavensii au fost un trib dacic, localizat la nord de Mureşul inferior, până aproape de Crişuri.

Racataii (racatriaii) au locuit pe teritoriul actual al Ungariei, fiind un trib dacic.

Sacii au fost un trib dacic, localizat de Vasile Pârvan în jurul oraşului Sacidava, la sud de de actualul oraş Cernavodă.

Sargeţii au fost localizaţi în vestul Mureşului şi pe Siret, într-un teritoriu care cuprinde actuala zonă a Hunedoarei.

Dio Cassius a relatat că regele Decebal a abătut apele râului Sargeţia şi, săpând o groapă, a ascuns o mare comoară cu obiecte de aur şi argint. După asigurarea tezaurului, apele au fost readuse în vechea albie.

Odată cu înfrângerea şi cucerirea Daciei, romanii au reuşit, prin trădarea lui Bicilis, să afle locul unde fusese ascuns tezaurul lui Decebal şi să intre astfel în posesia lui.

Regiunile Hunedoara şi Ţara Haţegului, unde sunt plasaţi sargeţii au reprezentat unul din cele mai importante centre culturale, politice şi economice ale dacilor din ultimele două secole până la cucerirea romană.

Siensii este numele tribului dacic localizat de-a lungul râurilor Ialomiţa şi Buzău, în secolul II al erei noastre.

Sucii au fost un alt trib getic care a locuit la nord de Dunăre Unii dintre suci s-au aşezat la răsărit de Durostorum (Silistra) si au creat acolo un important centru politico-militar denumit Sucidava, ce se va identifica azi cu satul Izvoarele (fost Pârjoală), din judeţul Constanţa, Sucidava dobrogeană este menţionată de Tabula Pentigeriana, de Itinerarium Antonini, de către o inscripţie din vremea lui Aurelian şi a alte izvoare antice.

Al doilea grup de suci a trecut la nord de Dunăre şi s-a aşezat la apus de gura Oltului, în câmpia românească. Acolo au fondat cetatea Sucidava, localizată precis după inscripţii şi după Procopius, la Celei-Corabia în jud. Olt.

Tyrageţii au fost localizaţi pe malurile Nistrului (Tyras). Potrivit enciclopedia-dacica.ro, cele mai vechi ştiri despre această populaţie se păstrează în opera geografică a lui Strabon, din care reţinem următoarele:

„Locuitorii de pe malurile de dincolo ale Istrului sunt geţii, tyrageţii şi bastarnii; Istrul lasă în stânga toate meleagurile geţilor, ţinuturile tyrageţilor, bastarnilor şi sarmaţilor, până la Fluviul Tanais (Don);

prima parte a întregii regiuni ce se întinde la nord, între Istru şi Borysthenes (Nipru) este pustiul (stepa) geţilor.

Apoi vin tyrageţii, iar după ei sarmaţii iazygi”. Tyrageţii trăiau în condiţii vitrege, potrivit autorilor antici.

„Între geţi şi Marea Pontică, de la Istru până la Tyras, se întinde pustiul geţilor, care e în întregime şes şi fără ape. Când Darius, fiul lui Histape, a trecut Istrul împotriva sciţilor, a fost în primejdie să piară de sete împreună cu toată oştirea sa.

Într-un târziu a înţeles cum stau lucrurile şi s-a retras. Mai târziu, pornind la război împăotriva geţilor şi a regelui lor Dromichaites, Lisimah a trecut prin mari primejdii şi, mai mult încă, a fost luat în captivitate.

Dar a scăpat, deoarece a întâlnit un barbar bun la suflet”, scrie Strabon, citat în volumul „Izvoare privind istoria României” (Editura Academiei RPR – 1964).

Triburile tracice Geto-dacii au făcut parte din marea familie a tracilor, care a cuprins în istoria ei antică următoarele triburi: agrianii, albocensii, aletoii, ansamensii, appiarensii, apulii, apsinthioi, arsietaii, artacii, asti, ausdecensii (usdecensi), bebricii, benii, berecyntii, bessii, bettegerii, biefii, bisaltii, bistonii, bitinii, briantii, brigii, brisii, burii, caenii, carpii, carpodacii, caucoensii, ceiagisii, celegerrii, ciconii, coilaletae, corallii, corpilii, costobocii, cotensii, crestonii, crobizii, crusaeii, dacii, dantheletii, darsii (darsai), derronii, digerri, dimensii, diobessii, dioii, dolonsii (dolongi), drosii, drugerii, edonii, geţii (getae), harpii, hypsalti, laii, maedi, maedobithynii, moesi (mysi), mygdonii, napeii, nipsaioii (tranipsioi), obulensii, odomanţii, odrisii, oinensii, oitensii, olizonii, paioplii, panaioii, piarensii, piefigii, piengetii, pierii, pirogerii, pliastii, potulatensii, pradavensii, ratacensii (racatensi), rondaloi, sabocii, sacii, sapeii, sargeti, satrii serdii, siensii, siginii, singi, sithonii, sucii, tagrii, terizii, thunatii, tilatii, tinii, trausii, trerii, tribalii, tyntenii, tyragetii, utii, zaielii, zbaleonii, zeranii.

sursa: agerpres.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației vrea să le interzică profesorilor să mai dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea să le interzică profesorilor să le mai dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau. Acesta vrea să le impună dascălilor să dea meditații în particular doar tinerilor care nu le sunt elevi și la școală. 

Declarația a fost făcută în contextul în care ministrul Educației vrea să clarifice fenomenul meditațiilor.

Într-un interviu acordat pentru DCnews.ro, acesta a explicat ce planuri are pentru profesorii care dau meditații.

„Vom avea clarificat și fenomenul meditațiilor, care se practică în orice stat al acestei lumi. Sigur, avem și o condiție pentru a preîntâmpina un anumit gen de lucruri: nu faci meditație cu elevul din clasa ta. Este o condiție de bun simț”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.

„Poți să faci în școală cu elevii tăi sub formă de recuperare. Dacă vrei să faci în regim privat, poți să faci, dar nu cu elevii de la clasă”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Acesta a mai declarat că pentru a face posibil acest fapt  va fi impusă o condiție pentru a „preîntâmpina un anumit gen de lucruri”.

Profesorii care dau meditații trebuie să aibă casă de marcat și să își declare veniturile

Profesorii care oferă meditații trebuie să anunțe fiscul și să depună o declarație de venit până la data de 25 mai. Un profesor care vrea să dea meditații au obligația de a se înregistra la Oficiul Național al Registrului Comerțului și de a solicita autorizarea funcționării, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 44/20081.

Ulterior înregistrării, profesorii au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212). Aceștia plătesc CAS de 25% și CASS de 10% pentru banii pe care îi fac din meditații.

De asemenea, profesorii care dau meditații au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

ANAF cu ochii pe profesorii care dau meditații

Persoanele care realizează venituri din meditații au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), în termen de 30 de zile de la data începerii activității, în vederea declarării veniturilor estimate (definitivarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate în condițiile legii, funcție de situația fiscală concretă, se realizează în anul fiscal următor, până la termenul limită de depunere a declarației)”, a transmis ANAF.

Un elev din trei face meditații la cel puțin o materie

Un studiu recent realizat de IRES și Societatea Academică din România a reliefat că un elev din trei face meditații la cel puțin o materie. Cei mai mulți elevi români fac meditații la matematică, peste 80%, o treime la limba română și 29% la o limbă străină.

CITEȘTE ȘI: Profesorii care dau meditații, obligați să-și declare veniturile și să aibă casă de marcat până la data de 25 mai. GHIDUL ANAF

Același studiu arată că în ceea ce privește bugetul alocat pentru meditații, acesta variază între 50 și 100 de lei de ședință. Părinții asigură un bubge de meditații de 300 de lei pe lună, dar dau și mai mult, dacă este nevoie. Trebuie spus că elevii români au și alternativa programului „Școală după școală”, în care cadrele didactice sunt plătite din banii veniți de la asociațiile de părinți.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tăiată cu briceagul de fostul iubit, o femeie din Alba a vrut să scape și a fugit la poliție, dar secția era ÎNCHISĂ. Ce a urmat

Publicat

pixabay free

Luată din fața blocului, tăiată pe față și pe mâini cu un briceag, amenințată ca  îi va fi ucis fratele, o femeie a vrut să scape de fostul iubit agresiv și să fugă în interiorul secției de poliție din Teiuș, dar acesta era închisă. 

A fost prinsă pe scările secției de poliție și dusă înapoi în casa agresorului unde a urmat o noapte de coșmar pentru femeie. La mai bine de un an după ce femeie a trecut printr-un coșmar, anchetatorii l-au trimis în judecată pe iubitul agresiv. 

Calvarul prin care a trecut femeia putea fi evitat în parte, dacă sediul poliției din Teiuș era deschis când aceasta a fugit pentru a se salva. Este unul dintre zecile de cazuri în care femeile ajung victime ale violenței domestice, în lipsa unor măsuri reale pentru a le proteja de iubiții sau soții agresivi. 

De menționat este faptul că pe drum Sebeș de unde a fost luată de bărbat și până la Teiuș, mai multe persoane au observat că femeia are sânge pe haine, dar și că este speriată, dar nimeni nu a alertat poliția.

Bărbatul a fost trimis în judecată, în stare de libertate, iar tot ce s-a întâmplat în data de 7 mai 2021 a fost făcut public, în motivarea Judecătoriei Sebeș, din data de 9 mai 2022, care a dispus începerea judecății bărbatului pentru loviri sau alte violențe.

Tot ce s-a întâmplat în noaptea respectivă a fost făcut public în motivarea instanței.

Ce s-a întâmplat: I-a amenințat că îi omoară fratele

Femeia din Sebeș a avut o relație cu bărbatul din Teiuș, dar după ce a fost agresată de acesta în luna ianuarie a anului 2021, a luat decizia să se despartă de el.

Potrivit motivării instanței, bărbatul a contactat-o în data de 7 mai 2021 și a convins-o să meargă la el la Teiuș. În primă fază femeia a acceptat, dar apoi i-a spus că nu mai vine. Nervos, bărbatul i-a reproșat că de vină este fratele acesteia și că va merge la Sebeș ”și va băga cuțitul” în el.

Bărbatul a plecat din Teiuș și în jurul orei 21.30 a ajuns în Sebeș. A sunat-o pe femeie care a coborât, urmată de fratele său. Bărbatul l-a luat pe fratele acesteia de haine și l-a amenințat că îl omoară. A urmat o altercație, fratele a fugit, iar bărbatul i-a luat femeii telefonul și i-a spus că dacă îl vrea înapoi trebuie să meargă cu el la Teiuș.

Tăiată cu briceagul

Au plecat pe jos spre Lancrăm, iar la un moment dat, femeia și-a recuperat telefonul, ”moment în care inculpatul s-a enervat, a scos din buzunar un cuţit şi i-a aplicat o tăietură în zona feţei şi patru tăieturi cu cuţitul în zona antebraţului stâng şi în zona palmei drepte. De frică, persoana vătămată i-a restituit telefonul mobil şi şi-a continuat deplasarea cu acesta, până în staţia de carburant Lukoil, de unde inculpatul a solicitat telefonic un taxi”, se arată în motivarea instanței.

O angajată a benzinăriei căreia bărbatul i-a cerut un număr de taxi a văzut că femeiea stătea cu capul plecat și că se atingea în zona feței și mai mult că ar fi avut pete roșii pe față. Însă nu i-a s-a părut nimic suspect.

Mai mult de atât, șoferul din taxi a observat că ”femeia avea mai multe urme de sânge pe haine, pe mânecile de la bluza pe care o purta şi se tot ştergea la nas”, și ”că şi-a dat seama că ceva nu era în regulă cu cei doi, aceştia nu au vorbit deloc de când i-a preluat din benzinăria Lukoil Lancrăm, nu i s-a părut ca femeia să fi fost amenințată sau condusă împotriva voinţei sale de către bărbat”.

Nici angajata benzinăriei și nici șoferul de taxi nu au sesizat autoritățile în noaptea în care i-au văzut pe cei doi, ci doar au dat declarații în fața anchetatorilor în calitate de martori.

A vrut să fugă la poliție, dar sediul era închis

La Teiuș, au ajuns în jurul orei 23.00 și s-au deplasat la locuința bărbatului. Acesta i-a dat telefonul pentru a-și suna familia și a-i anunța că este bine. Atunci femeia i-a spus că vrea să meargă la WC-ul din curte, iar bărbatul a lasat-o.

Profitând că bărbatul a rămas în casă, femeia a vrut să fugă la poliție.

”Persoana vătămată i-a solicitat inculpatului să o lase să meargă la un WC care era în curte și, profitând de faptul că acesta a rămas în casă, a fugit din curtea locuinței acestuia, spre sediul Poliției Orașului Teiuș, care era în apropiere, a ajuns până pe scările sediului, dar acesta era închis, moment în care a fost ajunsă din urmă de inculpat, care a prins-o de mână și a tras-o înapoi, împotriva voinței sale”, se arată în motivarea Judecătoriei Sebeș.

Ajunsă înapoi acasă, femeia a declarat în fața anchetatorilor că a întreținut raporturi sexuale cu bărbatul fiindu-i foarte frică de acesta, raporturi cu care în parte nu a fost de acord, dar sub presiunea fricii le-a avut cu acesta.

Mărturia acesteia conține detalii prin care se poate înțelege cu ușurință frica și teama pe care aceasta a avut-o în noaptea în care a rămas la bărbat.

A doua zi a fost trimisă acasă de acesta tot cu un taxi.

La un an de la comiterea faptelor, bărbatul a fost trimis în judecată pentru loviri sau alte violențe, iar în data de 9 mai 2022, magistrații Judecătoriei Sebeș au admis începerea judecății.

Momentan nu a fost fixat un prim termen de judecată. În tot acest timp bărbatul, recidivist, a fost anchetat în stare de libertate.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

20-21 mai: ”Sărbătoarea narciselor” la Negrileasa, un eveniment cu două fețe. Distracție și nesimțire într-o rezervație naturală

Publicat

n

Poiana Narciselor, un loc superb din Munţii Apuseni, intră din nou în centrul atenţiei, la sfârşitul lunii mai, odată cu sărbătoarea narciselor, organizată de autorităţile locale.

În perioada 20-21 mai, turiștii sunt invitați să petreacă cu multă voie bună, la munte şi la aer curat. Sărbătoarea are însă și o față urâtă: cei mai mulți dintre participanți pleacă acasă cu brațele încărcate de narcise

După o perioadă de doi ani de pauză, Negrileasa va găzdui, din nou, Serbarea Narciselor.

Programul din acest an urmărește promovarea artiștilor muzicali din zona Munților Apuseni, alături de cântăreți mai cunoscuți precum: Veta Biriș, Cristian Pomohaci și alții.

Sărbătoarea începe sâmbătă cu formația Efect Muzic, iar seara continuă cu muzica ușoară interpretată de Shondy o prezență noua pe piața muzicală româneasca.

Duminica este dedicată muzicii populare: pe scena vor urca interpreți din Mogoș, Bucium, Vadul Moților, Teiuș, Stremț și din alte comunităti locale.

Primăria Comunei Bucium va organiza și un concurs gastronomic, cu premii.

Problemele de mediu: cealaltă față a sărbătorii

În fiecare an, apar și problemele de mediu. Mulți dintre participanți rup cantități mari de narcise, pe care le duc acasă. Impactul asupra vegetației, solului și în general asupra zonei este vizibil în fiecare an, iar organizațiile care se ocupă de protecția zonei trag semnale de alarmă, în general fără succes.

La un ”sărbătoarea narciselor” din 2019, peste 7.000 de oameni s-au distrat în zonă culegând narcise pe ritmuri de manele.

Această sărbătoare are loc anual și ”este o tradiție” ca fiecare participant să plece acasă cu brațele pline de narcise. De altfel, în timp, populația de narcise a migrat de pe teritoriul rezervației, lucru destul de interesant.

În fiecare an, excesele care apar în zonă sunt evidente, dar se pare că nimeni nu face nimic pentru a le opri, în afara unor petiții online și a unor panouri prin care participanții sunt rugați să limiteze numărul de narcise culese.

Legenda de la Negrileasa

Încă din strămoși, toți cei de aici din Apuseni povestesc cu farmec despre cum Negrileasa, un munte aflat la granița dintre comunele Mogoș și Bucium s-a făcut cunoscut datorită imensei coroane de narcise care an de an în luna mai albesc toate poienile din vârful muntelui.

Pe vremuri, ca și acum, poienile acestui munte reprezintă locul în care ciobani din toate părțile se întâlnesc, își povestesc peripețiile și se pregătesc pentru un nou an.

Tot așa se zvonește că a apărut și legenda Negrilesei, din întâmplarea unor ciobani care mai apoi au povestit totul urmaşilor și astfel a ajuns până în zilele noastre.

Se spune că, în vremuri îndepărtate, o pasăre măiastră care zbura din depărtări, doar o dată în an, în acești munți, pentru a vesti sărbătorile de cântec și joc ale anului, s-a oprit în Poiana Negrilesei, așa pe când se îngâna ziua cu noaptea, pentru a se odihni după atâta drum.

narcise

Era vremea când ciobani din zonă pregăteau cina în jurul focului de cetină, iar unul dintre ei, mai bătrân, văzu pasărea și, prin sunet de tulnic, își chemă camarazii ca să o prindă, pentru a-și împodobi pălăriile cu penele ei. Pasărea măiastră, frântă de osteneală, așteptă ca păstorii să se aproprie și le rosti cu grai omenesc și înțelept:

„Știu că vreți să-mi luați viața, pentru penele mele, cu care să vă împodobiți pălăriile, dar de mi-ți cruța, voi umple aceste poieni cu aceste pene și an de an ele vor răsări mai frumoase și mai multe pentru voi, astfel încât copiii, nepoții și strănepoții voștri vor avea, cât vor fi acești munți, podoaba penelor mele”.

La aceste vorbe minunate, ciobanii au lăsat pasărea în viață. Și-a luat zborul și nu s-a mai oprit decât pe Muntele Găina, dar nu a uitat să își scuture penele fermecate, astfel încât de atunci și până acum, în aceste poieni din Negrileasa, cresc an de an, ca să vestească venirea verii, frumoasele narcise, dezmierdând cu frumusețea și mirosul lor pe toți trecătorii și mai ales pe cei care vin la Sărbătoarea Narciselor din luna mai.

Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de Vârful Vâlcoi (1.348 m), între Valea Negrilesei şi Valea Grozei. Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1.150 şi 1.250 metri.

După o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi. Rezervaţia are o suprafaţă de aproximativ 45 de hectare.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Mită pentru deszăpezire pe Transalpina: Închisoare cu executare pentru cine a dat șpagă și cu suspendare pentru cel care a primit

Publicat

Administratorul unei firme care se ocupă cu exploatarea de lemn a fost condamnat de magistrații Tribunalului Alba la închisoare cu executare pentru dare de mită.

Cel căruia i-a dat șpaga, un funcționar public, șef al Districtului Șugag din cadrul Secției Drumuri Naționale Alba, a fost condamnat în urmă cu un an, la doi ani de închisoare cu suspendare. 

Este vorba despre o șpagă de 8.000 de lei, dată de Emil N., administratorul firmei, printr-un intermediar, către Adrian J. șeful din Șugag din cadrul Secției Drumuri Naționale Alba, ca acesta să deszăpezească DN 67 C pe sectorul Curpăt, de pe Transalpina. 

Mai exact, din motivarea instanței, administratorul firmei voia să meargă cu utilajele de exploatare lemnoasă în zona respectivă, dar stratul de zăpadă era prea mare, iar pentru deszăpezire, i-a dat șpagă șefului din Șugag 8000 de lei.

CITEȘTE ȘI: Dosar de mită pentru deszăpeziri pe Transalpina. Un administrator de firmă și un angajat CNAIR, inculpați

În data de 12 mai 2022, magistrații l-au condamnat pe administratorul firmei la închisoare cu executare. De asemenea motivarea acestora a fost făcută public.

Pentru ce erau banii

Potrivit motivării instanței, dar și a unui comunicat emis de procurorii din Alba: în 27 martie și 2 aprilie 2020, un inculpat în vârstă de 60 de ani, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a remis, prin intermediul unei terţe persoane, suma totală de 8.000 lei coinculpatului, în vârstă de 33 ani, pentru ca acesta din urmă să-şi îndeplinească o atribuţie de serviciu, în calitatea sa de şef district în cadrul Secţiei Drumuri Naţionale Alba, respectiv pentru a dispune deszăpezirea unui sector al DN 67 C, situat la limita judeţelor Alba şi Vâlcea, sector de drum ce era închis circulaţiei publice”.

Telefoane interceptate

Administratorul firmei nu a recunoscut că ar fi dat șpagă, însă, funcționarul public a recunoscut că a primit banii și potrivit motivării instanței ”a declarat că acei bani i-a primit în semn de mulţumire, respectiv să cinstească oamenii pentru treaba bine făcută şi că în acest mod inculpatul îşi poate începe exploatarea mai repede, acreditând ideea că acei bani au fost remişi după îndeplinirea activităţii de deszăpezire”.

Procurorii au interceptat telefoanele și au descoperit mai multe discuții referitoare la șpaga pentru deszăpezire.

”La data de 25.03.2020, cu două zile înainte de a se remite prima tranşă de bani, vorbeşte inculpatul cu martorul inculpatul plângându-se angajatului  că  nu-şi face datoria şi nu merge să deszăpezească drumul acolo unde ei au nevoie, foarte relevant fiind faptul că în această conversaţie îi spune:

”Ăsta-i un om slăbănog care nu ştie să-şi facă organizarea” iar (martorul n.r.) spune „Aha”, iar zice „Numai că bani i-ar trebui cât de mulţi că i-am promis 80 de milioane pentru a deschide drumul”.

Astfel şi inculpatul ştia exact despre ce este vorba, respectivă că acei bani au fost daţi strict pentru a deszăpezi acea porţiune de drum atunci când acesta era nepracticabil şi închis circulaţiei”, se arată în motivarea instanței.

Pedepse primite din partea magistraților Tribunalului Alba

Șeful districtului Șugag a primit 2 ani cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității la primăria din Sebeș sau Daia Română. Pedeapsa a fost dată în condițiile în care acesta și-a recunoscut vinovăția și a semnat un acord de recunoaștere al vinovăției cu procurorul de caz, acord care în data de 31 mai a fost admis de magistrații Tribunalului.

CITEȘTE ȘI: Dosarul de mită pentru deszăpezire pe Transalpina. Administratorul unei firme din domeniul forestier, trimis în judecată

Administratorul firmei, nu a recunoscut fapta și a fost judecată pentru dare de mită. Acesta este recidivist fiind condamnat în 2017, la 3 ani de închisoare cu suspendare, de către magistrații Tribunalului Bistrița-Năsăud cu un termen de încercare de 8 ani.

Pentru darea de mită, afaceristul, în data de 12 mai 2022, a fost condamnat de magistrații Tribunalului Alba, la 3 ani de închisoare. Aceștia au revocat suspendarea  de 3 ani, iar în total, bărbatul va executa 6 ani de închisoare în regim de detenție.

”(…) condamnă pe inculpatul N. EMIL (…) cunoscut cu antecedente penale, recidivist(…) la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (…) aplică inculpatului N. EMIL pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor(…) revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 zile închisoare, aplicată prin sentin?a penală nr. 95/F/12.10.2017 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, definitivă prin decizia penală nr.137/A/26.01.2018 a Curţii de Apel Cluj. (…) adaugă la pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 95/F/12.10.2017 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, definitivă prin decizia penală nr.137/A/26.01.2018 a Curţii de Apel Cluj, pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, în regim de detenţie”, se arată în motivarea instanței.

Decizia Tribunalului Alba nu este definitivă și poate fi atacată în apel în termen de 10 zile.

sursă foto: arhiva alba24.ro, rol ilustrativ.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax