Zile de sărbătoare până la finalul lunii august: tradiții, superstiții, obiceiuri. Când nu ar fi bine să bei vin roșu

Calendar Ortodox 2023: Finalul lunii august aduce două sărbători importante pentru creștini. Biserica ortodoxă marchează, în 29 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Apoi, în 30 august, este Sfântul Alexandru.

În această perioadă, sunt amintite o serie de tradiții și obiceiuri interesante, legate de aceste sărbători și de sfârșitul verii.

Luna August: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august – semnificații

În vremea Sfântului Proroc Ioan, Galileea era condusă de Irod Antipa, care fiind căsătorit cu fiica emirului Arabiei, a îndepărtat-o pe aceasta şi s-a căsătorit cu soţia fratelui său Filip, Irodiada. Legătura se pare că dura încă de când fratele său, Filip, era în viaţă, făcându-se Irod „ca un răpitor desfrânat şi amestecător de sânge” (Vieţile Sfinţilor).

Sfântul Ioan, după ce i-a înfruntat pe farisei şi pe cărturari, nu s-a sfiit să-l înfrunte şi pe rege, spunând că nu îi este îngăduit să ia pe femeia fratelui său.

Dată fiind influenţa Botezătorului asupra mulţimilor, Irod îi pune gând rău, mai ales că prorocul condamna în auzul tuturor legătura nelegiuită dintre el şi soţia fratelui său. Temându-se totuşi de furia pe care ar fi putut-o isca în rândul poporului uciderea lui, acesta se mulţumeşte să-l închidă pe Sfântul Ioan într-una din cetăţile lui.

În ziua aniversării sale, Irod dă o petrecere la care invită mulţi demnitari. După ce se ameţesc de vin, Irodiada o pune pe fiica ei, Salomeea, să danseze în faţa invitaţilor. Pentru spectacolul oferit de aceasta, Irod îi oferă un mare dar: să-şi aleagă până la jumătate din împărăţie.

La sugestia mamei sale ea refuză însă averile şi cere să i se dea pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul. În miezul nopţii, regele porunceşte tăierea capului Sfântului Ioan, care i-a fost adus pe o tipsie lui Irod cu sângele care încă mai picura.

După această crimă, Irod a suferit o înfrângere într-un conflict cu arabii şi a pierdut conducerea regatului, fiind trimis în surghiun, în Spania, împreună cu Irodiada şi fiica acesteia, unde au avut un sfârşit pe măsura faptelor lor. Mai întâi Salomeea şi-a pierdut viaţa, fiind decapitată prin strângerea gheţii în jurul capului, după ce a încercat să traverseze un râu îngheţat, iar gheaţa s-a rupt. Capul i-a fost adus lui Irod şi Irodiadei, aşa cum odată se adusese capul Mergătorului Înainte; dar nu tăiat de sabie, ci de gheaţă.

Despre Irod şi Irodiada se spune că au pierit cu zgomot, căci i-a înghiţit pământul de vii.

Luna August: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august – tradiții, superstiții, obiceiuri

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Nu se mănâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.

Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează hramul.

În această zi ni se cere să postim, ca să nu ne asemănăm cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică.

Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa, din judeţul Constanţa.

În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

Luna august: Sfântul Alexandru – 31 august – semnificații

Credincioșii ortodocși îl sărbătoresc în 30 august pe Sfântul Alexandru. Cunoscut ca protector al bărbaților sau al oamenilor, Sfântul Alexandru a fost episcop la Constantinopol, în timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337).

A dus o luptă susţinută cu partizanii ereziei ariene, una dintre cele mai grave erezii din istoria bisericii.

Învăţătura lui Arie (cca 256-cca 336), preot în Alexandria, susţinea că fiinţa lui Dumnezeu este unică şi incomunicabilă şi că Fiul nu are o natură identică cu Tatăl. Separând firea Tatălui de cea a Fiului, erezia ariană admitea inferioritatea Fiului. Deşi a fost apărat de Eusebiu, episcop de Nicomidia, Arie a fost vehement criticat de episcopii Alexandru al Constantinopolului şi de Atanasie al Alexandriei.

Sfântul Alexandru a participat la Sinodul I ecumenic, care, formulând răspunsul ortodox împotriva ereziei ariene sub diverse expresii: „Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii”, „născut, iar nu făcut”, „cel ce este de o fiinţă cu Tatăl”, a stabilit că esenţa Fiului este identică cu a Tatălui, iar naşterea Sa din Tatăl este din veci, ceea ce înseamnă că Tatăl n-a existat vreodată fără Fiul.

Potrivit tradiției populare, în această zi nu este bine să-ți vorbești aproapele de rău, iar Biserica îi îndeamnă pe credincioșii să fie mai milostivi.

Numele Alexandru este de origine greacă și înseamnă a apăra, a proteja.