Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane, 18 octombrie. Peste 700 de victime în România, 40% fiind copii

Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane este marcată duminică, 18 octombrie 2026, pentru a atrage atenția asupra uneia dintre cele mai grave forme de criminalitate organizată și asupra riscurilor la care sunt expuși copiii și adulții.

În România, 707 victime ale traficului de persoane au fost identificate și înregistrate în 2025, cu 13% mai multe decât în anul precedent, potrivit Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). Patru din zece victime au fost minori. La nivel european, aproape 9.700 de victime au fost înregistrate numai în 2024, iar autoritățile avertizează că numărul real al persoanelor exploatate este mai mare decât cel identificat oficial.

Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane este marcată anual la 18 octombrie, începând din 2007, prin inițiative de informare, prevenire și cooperare între autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale și instituțiile europene.

Obiectivul acestei zile este creșterea gradului de conștientizare asupra exploatării oamenilor, identificarea victimelor și îmbunătățirea mecanismelor de protecție și asistență.

Publicitate

Traficul de persoane afectează femei, bărbați și copii, indiferent de cetățenie, vârstă sau statut social. Printre formele de exploatare se numără exploatarea sexuală, munca forțată, cerșetoria forțată, exploatarea pentru comiterea de infracțiuni și alte practici care încalcă drepturile fundamentale ale omului.

Traficul de persoane în România: 707 victime în 2025. Patru din zece au fost minori

Potrivit evaluării activității Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane pentru anul 2025, în Sistemul Integrat de Evaluare și Monitorizare a Victimelor au fost înregistrate 707 victime, comparativ cu 610 în 2024.

Creșterea raportată de instituție este de 13%.

Exploatarea sexuală a rămas principala formă de exploatare, iar majoritatea victimelor au fost de sex feminin.

În același timp, ponderea minorilor în totalul victimelor a scăzut de la 55% în 2024 la 40% în 2025.

Chiar și în aceste condiții, copiii continuă să reprezinte una dintre categoriile cele mai vulnerabile în fața traficanților.

Datele ANITP indică și reducerea traficului intern, precum și diminuarea cazurilor de exploatare în mediul online înregistrate în 2025.

Traficul de persoane în județul Alba: 18 victime identificate în 2025, în scădere față de anul precedent

În județul Alba, 18 persoane au fost identificate ca victime ale traficului de persoane în anul 2025, potrivit datelor publicate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).

Numărul este mai mic decât în 2024, când au fost înregistrate 25 de victime provenite din județul Alba. Astfel, datele oficiale indică o scădere cu 28% într-un singur an.

În 2022, ANITP raportase 17 victime provenite din Alba, iar în 2023 județul se număra printre principalele zone de proveniență a persoanelor exploatate, potrivit instituției.

La nivel național, tendința a fost diferită în 2025: numărul victimelor identificate a crescut de la 610 la 707, respectiv cu aproximativ 16%.

Autoritățile atrag atenția că traficul de persoane poate afecta atât persoanele din mediul rural, cât și pe cele din mediul urban, iar recrutarea se realizează inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, al promisiunilor de angajare și al relațiilor sentimentale folosite pentru manipularea victimelor.

Cum arăta fenomenul în 2024: peste jumătate dintre victime erau copii

În 2024, autoritățile române au înregistrat 610 victime ale traficului de persoane, cu aproximativ 35% mai multe decât în 2023.

Dintre acestea, 333 au fost minori, reprezentând aproximativ 55% din total.

Potrivit datelor ANITP, 491 dintre victime au fost femei, iar 119 au fost bărbați.

Principalele forme de exploatare identificate în anul respectiv au fost exploatarea sexuală, cu 308 victime, exploatarea prin materiale de abuz sexual asupra minorilor, categorie raportată atunci sub denumirea de pornografie infantilă, cu 150 de victime, și munca forțată, cu 96 de victime.

Printre județele și municipiile cu cele mai multe victime identificate după proveniență s-au numărat București, Bacău, Sibiu, Dolj și Brașov.

Datele evidențiază vulnerabilitatea copiilor și a tinerilor, în special în situațiile în care traficanții profită de lipsa sprijinului familial, de dificultățile economice sau de promisiunile unor câștiguri rapide.

Aproape 9.700 de victime ale traficului de persoane în Uniunea Europeană

Potrivit datelor Eurostat publicate la 29 ianuarie 2026, în Uniunea Europeană au fost înregistrate 9.678 de victime ale traficului de persoane în anul 2024.

Aproape două treimi dintre acestea, respectiv 63%, au fost femei și fete.

Din totalul victimelor pentru care forma de exploatare a fost raportată:

• 4.219 persoane, aproximativ 46%, au fost traficate pentru exploatare sexuală;
• 3.391 de persoane, aproximativ 37%, au fost exploatate prin muncă forțată;
• 1.487 de persoane, aproximativ 16%, au fost exploatate în alte scopuri, inclusiv cerșetorie forțată, activități infracționale sau alte forme de exploatare.

Datele europene arată că exploatarea prin muncă forțată reprezintă o componentă tot mai importantă a fenomenului.

În 2024, la nivelul Uniunii Europene au fost înregistrați 7.966 de suspecți de trafic de persoane și 2.599 de persoane condamnate pentru astfel de infracțiuni.

Nouă strategie europeană împotriva traficului de persoane

Cu două zile înainte de Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane, Comisia Europeană a prezentat, la 16 octombrie 2026, o nouă strategie pentru combaterea fenomenului.

Documentul este însoțit de al șaselea raport privind progresele înregistrate la nivelul Uniunii Europene, care include date din 2023 și 2024.

Potrivit Comisiei Europene, în cei doi ani au fost înregistrate peste 20.000 de victime ale traficului de persoane, cu 16,1% mai multe decât în perioada 2021–2022.

Noua strategie urmărește adaptarea măsurilor de prevenire și combatere la metodele folosite de rețelele infracționale, inclusiv utilizarea platformelor digitale și a inteligenței artificiale.

Printre priorități se numără utilizarea tehnologiei pentru identificarea cazurilor, cooperarea dintre state, combaterea rețelelor de criminalitate organizată, prevenirea exploatării migranților și consolidarea protecției victimelor.

Comisia Europeană avertizează că traficul de persoane devine tot mai mult o infracțiune transfrontalieră, facilitată de tehnologie.

Cum sunt recrutate victimele traficului de persoane. Riscurile din mediul online

Recrutarea victimelor poate avea loc prin intermediul unor persoane cunoscute, prin promisiuni de angajare, relații sentimentale sau oferte care ascund condiții de exploatare.

Mediul online este folosit de traficanți pentru a contacta persoane vulnerabile, a le câștiga încrederea și a le determina să accepte propuneri aparent avantajoase.

Potrivit ANITP, platformele digitale au devenit unul dintre instrumentele importante de recrutare, în special în cazul minorilor și al tinerilor adulți.

Printre semnalele de alarmă se numără ofertele de muncă fără contract sau fără informații clare despre angajator, promisiunile de câștiguri foarte mari, solicitarea predării documentelor personale, restricționarea libertății de mișcare și amenințările.

Traficul de persoane nu presupune obligatoriu trecerea unei frontiere. Exploatarea poate avea loc și în interiorul aceleiași țări.

Modificări legislative în România: protecție sporită pentru copiii victime ale abuzurilor sexuale online

În octombrie 2026, România a adoptat noi prevederi legislative privind infracțiunile care implică materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.

Legea nr. 201 din 15 octombrie 2026 modifică articolul 374 din Codul penal și actualizează terminologia și reglementările referitoare la aceste materiale.

Noua formulare pune accentul pe faptul că imaginile și înregistrările care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor reprezintă dovezi ale unor forme reale de victimizare, iar păstrarea și distribuirea lor pot prelungi suferința victimelor.

Modificările urmăresc și adaptarea legislației la noile modalități de producere și distribuire a materialelor, inclusiv cele care implică tehnologii digitale și inteligență artificială.

Deși infracțiunile privind materialele de abuz sexual asupra minorilor nu sunt identice cu traficul de persoane, acestea se pot intersecta în situațiile în care copiii sunt exploatați de rețele infracționale.

Prevenirea traficului de persoane în România

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane coordonează și evaluează activitățile de prevenire, monitorizare și sprijinire a victimelor, în colaborare cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale.

Potrivit bilanțului instituției pentru 2025, ANITP a derulat 89 de proiecte educaționale și 15 campanii de prevenire.

Aceste activități au avut peste 160.500 de beneficiari direcți, iar mesajele distribuite online au ajuns la peste 1,7 milioane de utilizatori unici.

Campaniile urmăresc informarea elevilor, părinților, profesorilor, persoanelor care caută locuri de muncă și a altor categorii expuse riscului de exploatare.

Unde poate fi semnalat un posibil caz de trafic de persoane

Persoanele care suspectează o situație de trafic de persoane sau doresc informații despre prevenirea fenomenului pot contacta Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane.

Telefon gratuit ANITP: 0800 800 678, apelabil din România.

Pentru apeluri inclusiv din străinătate este disponibil numărul +40 21 313 31 00.

În situațiile în care o persoană se află în pericol imediat, trebuie apelat numărul unic de urgență 112.

Identificarea timpurie, sesizarea autorităților și accesul victimelor la protecție și asistență sunt esențiale pentru prevenirea continuării exploatării.