Ziua mărcii poştale româneşti este sărbătorită la 15 iulie. Cum au apărut timbrele în România

Ziua mărcii poştale româneşti este sărbătorită la 15 iulie, dată la care, în anul 1858, au fost tipărite primele mărci poştale româneşti, în Moldova, potrivit site-ului www.romfilatelia.ro.

Intitulată „Cap de bour”, emisiunea era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale.

A intrat în circulaţie la 22 iulie/3 august 1858, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă, se arată în volumul „Istoria României în date” (2003).

Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cunoscut în lumea filateliştilor cu denumirea „Black Penny”, potrivit Agerpres.

Marca poştală a avut un puternic impact în ţara noastră, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a intrat în spaţiul românesc un nou obicei, cel al colecţionării mărcilor poştale.

Colecţionarii şi comercianţii de tutun vindeau mărci poştale, respectiv Capul de Bour, Principatele Unite sau Cuza.

În scurt timp, au început să fie înfiinţate diverse societăţi sau cluburi filatelice, cu o activitate intensă la începutul secolului al XX-lea, care satisfăceau nevoia de comunicare şi de schimburi dintre colecţionari, menţionează site-ul www.romfilatelia.ro.

Prima emisiune tipărită în Moldova, în 1858, reproducea semnul heraldic de pe stema statului. În prezent, timbrul reprezintă, alături de drapel, Imn, stemă şi monedă, unul dintre simbolurile noastre naţionale.

Mărcile poştale constituie un mijloc de celebrare şi de promovare a patrimoniului naţional, fiind, totodată, un ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei.

De-a lungul timpului, Romfilatelia, instituţia desemnată să emită timbrele şi efectele poştale româneşti, a lansat emisiuni filatelice dedicate personalităţilor româneşti şi evenimentelor sau momentelor care au marcat istoria, cultura şi spiritualitatea României.