Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Ziua Națională Constantin Brâncuși. În 19 februarie se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor român


Publicat

În fiecare an, în data de 19 februarie, este omagiat Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. În 2021, se împlinesc 145 de ani de la nașterea sa.

Ziua Brâncuşi este marcată la nivel naţional începând din anul 2016.

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în satul Hobiţa (comuna Peştişani). De la meşterii acestui sat, aşezat în partea de nord-vest a judeţului Gorj, pe drumul ce leagă oraşul Târgu Jiu de localitatea Tismana, şi îndeosebi de la tatăl şi de la bunicul său, a învăţat marele sculptor priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, prindea viaţă, potrivit www.muzeugorj.ro.

După şcoala primară, urmată în parte la Peştişani şi în parte la Brediceni, perioadă când a muncit şi ca ucenic la Târgu Jiu, Slatina şi Craiova, a reuşit să intre la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), iar în 1895 a fost admis la specializare la secţia de sculptură în lemn a şcolii, se arată în lucrările „Membrii Academiei Române/1866-2003” (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003) şi „Constantin Brâncuşi”, semnată de Mircea Deac (Editura Meridiane, 1966). Doi ani mai târziu, în 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. După terminarea Şcolii de Meserii, Brâncuşi a plecat la Bucureşti, unde s-a înscris la Şcoala de Belle-Arte, pe care a absolvit-o în 1902. În timpul studenţiei, a realizat lucrările „Bustul lui Vitelius” (1898) şi „Capul lui Laocoon”, pentru care a primit medalia de bronz.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul”, „Orgoliul”, „Portretul lui M.G. Lupaşcu”. În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin, notează www.icr.ro. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic” şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea”. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul”, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului”.

În perioada care a urmat a lucrat mult, expunând la Salonul Oficial din Paris şi la Expoziţia „Tinerimii Artistice” din Bucureşti. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris etc. Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. De asemenea, a finalizat şi „Noul născut”. În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei („Începutul lumii”, „Prometeu”, „Domnişoara Pogany”, „Pasărea în spaţiu”, „Măiastra”, „Pasărea măiastră”, „Începutul lumii”, „Cocoşul” etc.). Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit”, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, la Târgu Jiu. Creat între anii 1937 şi 1938, în aer liber, faimosul ansamblu, emblemă a municipiului Târgu Jiu, este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii şi a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938, scrie https://centrulbrancusi.ro/.

În perioada următoare, Constantin Brâncuşi a refuzat să participe la orice manifestare publică, în semn de protest faţă de ocupaţia nazistă. În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”, se arată pe site-ul webcultura.ro. Artistul a refuzat să aibă o dublă cetăţenie până spre sfârşitul vieţii, dar, din cauza refuzului constant de a fi reprimit în România, a acceptat, în 1952, să devină şi cetăţean francez.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică la nivel mondial, Brâncuşi a continuat să-şi ducă viaţa ca un simplu ţăran român, până în ultimele clipe din viaţă. Potrivit site-ului crestinortodox.ro, în cugetările sale, artistul scria: ”Dumnezeu este pretutindeni şi simţi asta când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, când te simţi umil şi când te dăruieşti. Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu şi nu îmi mai trebuie decât să întind o mână înspre El, ca să Îl pipăi! Nu mai sunt demult al acestei lumi. Sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup… mă aflu printre lucrurile esenţiale. Îl voi aştepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu”. Simţindu-şi sfârşitul aproape, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la biserica ortodoxă din Paris, căruia, după ce s-a spovedit şi a primit Sfânta Împărtăşanie, i-a mărturisit: „Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”. Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Sculptorul român a dorit să lase moştenire României toate lucrările sale nevândute şi uneltele, dar autorităţile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puţine se mai află în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti), majoritatea acestora putând fi admirate în cele mai mari muzee şi colecţii din lume.

La 3 iulie 1990, Constantin Brâncuşi a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

Considerând că misiunea artei este să creeze bucurie şi că sculpturile sale nu trebuie respectate, ci trebuie iubite, Constantin Brâncuşi mărturisea, potrivit site-ului crestinortodox.ro: „Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.”

Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea

Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, contribuind semnificativ la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966).

Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Lucrările sale exprimă viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, artistul renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. „Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor”, mărturisea artistul în cugetările sale, prezentate de Teodor Danalache pe site-ul crestinortodox.ro.

Mircea Deac aminteşte, în lucrarea menţionată, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că „dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (…) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne.”

Cum a fost aleasă data de 19 februarie ca zi de sărbătoare națională

Un prim pas în instituirea acestei zile l-a făcut scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, la 2 februarie 2015, a solicitat printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie: „Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie ‘Ziua Naţională Constantin Brâncuşi'”. În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, „este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie ‘Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne’, ‘Titanul din Hobiţa’, Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu”.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi”.

La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”.

Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

sursă: Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Guvernul lansează apelul de proiecte pentru microelectronică. 500 de milioane de euro prin PNRR

Publicat

Ministerul Economiei a anunțat că întreprinderile, companiile și centrele de cercetare pot depune proiecte pentru accesarea fondurilor de 500 de milioane de euro prin PNRR pentru dezvoltarea microelectronicii. Aplicațiile pot fi transmise până în 7 februarie.

Ministerul a publicat metodologia finală și documentele care trebuie să însoțească aplicațiile potențialilor participanți la Proiectul Important de Interes Comun European în Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor IPCEI ME-CT.

”Aşa cum am promis, am deschis apelul de preselecţie pentru întreprinderile, companiile şi centrele universitare interesate să aplice pentru accesarea fondurilor de 500 milioane euro pentru dezvoltarea microelectronicii în România prin PNRR”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei.

Condiții pentru proiecte

Proiectul se adresează atât întreprinderilor mari, IMM-urilor și întreprinderi nou-înființate, care pot fi participanți direcți /indirecți, cât și organizațiilor de cercetare (institute de cercetare, universități),  care pot fi doar participanți indirecți. Toți aplicanții trebuie sa facă parte din lanțul valoric al microelectronicii, de la cercetare la materii prime, procesare, reciclare, potrivit ministerului.

Proiectele care vor primi sprijin financiar trebuie să aibă o puternică componentă inovatoare, care să avanseze stadiul de dezvoltare a tehnologiei și pot include investiții necesare pentru realizarea primei aplicări industriale – first industrial deployment- care se integrează în obiectivele definite la nivel european pentru IPCEI ME/CT.

Aplicațiile participanților se redactează în limba engleză și se transmit completate integral, în perioada 17 ianuarie – 7 februarie 2022, către Ministerul Economiei, la adresa de e-mail: politici_industriale@economie.gov.ro.

Termenul limită de transmitere este 7 februarie 2022, ora 10:00, fiecare solicitare primind un număr unic de înregistrare. Aplicațiile transmise după termenul limită nu sunt eligibile. Toate detaliile legate de începerea apelului pot fi consultate AICI.

Soluții pentru criza de semiconductoare

România și alte 21 de State Membre ale Uniunii Europene reunite în Consiliu  la 7 decembrie 2021 au semnat o declarație comună angajându-se să consolideze lanțul valoric al componentelor și sistemelor electronice în Europa, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductoare, a anunțat ministerul.

Potrivit sursei citate, ”noile provocări cu care ne confruntăm în prezent, la nivel comunitar, sunt definite prin accesul din ce în ce mai dificil la materia primă și producerea de semiconductori, dependența de furnizori și criza mondială a circuitelor integrate, resimțită acut și de companiile românești”.

Prin urmare, dezvoltarea industriei circuitelor integrate, pe o piață competitivă din ce în ce mai agresivă, necesită strategii inovatoare pentru a asigura implementarea de la idee la produsul finit în cel mai scurt timp și la cel mai înalt nivl de calitate, dar și prioritizarea investițiilor către tranziția dublă, verde și digitală.

În acest context, investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare, denumită în continuare IPCEI ME-CT, prevăzută în cadrul componentei 9. Sprijin pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare, inovare din PNRR, reprezintă un instrument pentru a facilita participarea României la un proiect de anvergură ce reuneaste peste 100 de companii din toată Europa. Totodată, reunește resurse financiare, cunoștințe și expertiză la nivel european, cu implicarea întregului ecosistem (inclusiv start-up-uri, IMM-uri și întreprinderi mari).

”România are o tradiție în domeniul microelectonicii, dar în ultima perioadă am devenit integratori, cumpărăm produse pe care le integrăm și apoi le exportăm. Ce ne dorim printr-un astfel de proiect este să dezvoltăm un ecosistem care să includă companii mari, IMM-uri, centre de dezvoltare naționale și universități, astfel încât să putem să asigurăm produsele necesare pentru industria auto, dar și alte sectoare ale economiei”, a declarat anterior ministrul Florin Spătaru.

Acesta a precizat că și în agricultură este nevoie de semiconductori.

”Ne uităm în special către industria auto, dar de asemenea acești producători sunt producători mari care vor să își dezvolte aceste capacități de producție și cu siguranță nu se vor opri doar la industria auto. În agricultură avem nevoie de semiconductori. Agricultura românească nu mai funcționează așa cum funcționa acum 20 de ani, are nevoie de automatizare, de produse care utilizează asttfel de materiale”, a mai spus Spătaru.

sursă: economie.gov.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ANRE: Amenzi de 400.000 de lei pentru Enel, după ce nu a aplicat reducerile în facturile de gaze

Publicat

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat luni că a amendat Enel cu 400.000 lei pentru că nu a emis în noiembrie facturi la gaze clienților care beneficiau de schema de ajutor privind compensarea și plafonarea. Cu câteva zile în urmă, ANRE a amendat Electrica Furnizare și Gaz Vest. 

Potrivit reprezentanților instituției, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că societățile Enel Energie și Enel Energie Muntenia au emis facturi aferente consumului de energie electrică pentru luna noiembrie 2021 conținând schema de sprijin prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată prin Legea nr. 259/2021.

Citește și Șeful ANRE, tăcut în scandalul facturilor la energie. Bugetarul Dumitru Chiriță are 12000 de euro pe lună și nu simte scumpirile

În ceea ce privește domeniul gazelor naturale, societățile Enel Energie și Enel Energie Muntenia, nu au emis facturi clienților beneficiari ai schemei de sprijin prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată prin Legea nr. 259/2021, pentru consumul de gaze naturale aferent lunii noiembrie 2021.

Pentru faptele săvârșite în domeniul gazelor naturale, societățile în cauză au fost sancționate cu amendă contravențională după cum urmează:

  • Enel Energie – 200.000 lei
  • Enel Energie Muntenia – 200.000 lei

Totodată, au fost dispuse măsuri pentru restabilirea legalităţii în sensul facturării consumului de gaze naturale aferent lunii noiembrie 2021 și aplicarea schemei de sprijin beneficiarilor acesteia.

Pe măsură ce vor fi finalizate și celelalte acțiuni de control având ca tematică aplicarea schemei de sprijin prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată prin Legea nr. 259/2021, concluziile și eventualele sancțiuni și măsuri aplicate vor fi făcute publice.

Reamintim clienților finali care sunt pașii de urmat dacă au neclarități privind facturarea energiei electrice și a gazelor naturale:

Clienții finali care au neclarități privind facturarea energiei electrice și a gazelor naturale, trebuie să se adreseze furnizorului care a emis factura în discuție pentru clarificări, acesta având obligația transmiterii unei explicaţii clare şi uşor de înţeles a modului în care este calculată valoarea facturii, în special în cazul în care aceasta nu este bazată pe consumul real.

În măsura în care apreciază că prin răspunsul formulat nu au fost aduse clarificările necesare, clientul final are posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituții care au atribuții în acest sens, chiar și instanței de judecată.

Recomandăm clienților finali de energie electrică/gaze naturale următoarele:

  • să încheie o convenție de consum cu furnizorul de energie electrică/gaze naturale;
  • să verifice dacă facturarea s-a efectuat potrivit indexului transmis;
  • să verifice în contract perioada în care trebuie transmis furnizorului indexul și să beneficieze de mecanismul autocitirii pentru a evita facturarea unui consum estimat şi ulterior regularizarea acestuia;
  • să nu ignore notificările transmise de furnizorul de energie privind modificarea condițiilor contractuale, în special modificarea prețurilor/tarifelor. Dacă aceste modificări nu respectă condițiile prevăzute în contract (preț fix pe o anumită perioada de timp), clientul final are dreptul să sesizeze ANRE sau alte instituții care au atribuții în acest sens, chiar și instanța de judecată.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Alba Iulia: Unde ar putea fi instalate stații de încărcare pentru vehicule electrice și cât vor costa. Planurile Primăriei

Publicat

Primăria Alba Iulia vrea să amplaseze până la 15 stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiu, prin programul de finanțare oferit de stat pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, a identificat 22 de posibile locații și a lansat procedura de achiziție a studiului de fezabilitate.

Municipiul Alba Iulia poate primi finanțare, prin programul AFM privind stațiile de reîncărcare vehicule electrice, de până la 3 milioane lei. O parte din investiție trebuie suportată și din bugetul local.

Până la 15 stații, cu cel puțin două puncte de reîncărcare vehicule electrice

Studiul de fezabilitate se va face pentru 13-15 sații de încărcare autovehicule electrice, pentru o investiție totală în lucrări în valoare de 3 milioane lei. Amplasamentul va fi decis de reprezentanții primăriei și cei ai DEER.

Stația va avea cel puțin două puncte de reîncărcare, simultană, alimentate din același punct de livrare din rețeaua publică de distribuție. Dintre cele două puncte de reîncărcare, unul trebuie să permită încărcare în curent continuu la putere de 50kW, iar celălalt în curent alternativ de 22kW.

În documentația de proiect, inițiatorii precizează că în prezent municipiul nu dispune de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, prin care să se contribuie la creșterea numărului de astfel de mijloace de transport nepoluant.

Deocamdată, administrația locală a identificat 22 de locații posibile pentru instalarea stațiilor de reîncărcare vehicule electrice.

Bulevardul Transilvaniei / parcare spital / parcare Piața Pascu

Parcare Bazin Olimpic / Parcare Stadion

Parcare zona Arhive (Cetate) – str. Mihai Viteazul

Cetatea Alba Carolina – str. Militarilor / str. Unirii intersecție cu Muzeului

Zona Penny Gară (Bd. Încoronării)

Strada Iașilor (în spatele Școlii Gimnaziale ”Avram Iancu”

Centru – lângă Curtea de Apel (strada București/Piața IIC Brătianu)

Centru – parcare Piața Iuliu Maniu / zona Tribunal, Hotel Transilvania

Centru – strada Decebal (lângă sediu ADR Centru), strada Calea Moților/intersecție V. Alecsandri (vizavi de sediul primăriei)

Bărăbanț – strada Mureșului

Micești – strada Tarnița

Pâclișa – strada Carpenului (stația autobuz)

Oarda de Jos – strada Cocorilor

Oarda de Sus – strada Haiducilor

Cartier Orizont

Cartier Recea

Valoarea estimată a achiziției studiului de fezabilitate este de 69.000 lei.

Cât se va cheltui pentru instalarea unei stații de reîncărcare

Suma maximă finanțată prin programul AFM pentru instalarea unei stații de reîncărcare este de 190.000 lei, valoare ce reprezintă 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Sunt considerate cheltuieli eligibile cele efectuate pentru:

a) achiziţia de staţii de reîncărcare a vehiculelor electrice;

b) cheltuieli cu lucrări de construcții și montaj al staţiilor de reîncărcare;

c) cheltuieli aferente instalațiilor electrice, cu excepția cheltuielilor aferente instalației de racordare până la punctul de delimitare. Acestea vor fi evidențiate separat în cadrul devizului general;

d) cheltuielile efectuate pentru realizarea şi instalarea panoului de informare conform art. 11 lit. g);

e) cheltuielile efectuate pentru realizarea şi instalarea panoului de informare conținând sintagma “Proiect finanțat din Fondul pentru Mediu”;

f) taxa pe valoarea adăugată aferentă proiectului în condiţiile în care aceasta a fost solicitată şi nu este recuperabilă, rambursabilă sau compensată prin orice alte mijloace potrivit prevederilor legale;

g) cheltuieli cu active necorporale noi (brevete, licențe, know-how);

h) cheltuieli cu proiectarea (pct. 3.5.3, 3.5.5 și 3.5.6 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare), în procent de maximum 3% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente „investiției de bază”;

i) cheltuielile cu consultanţa (pct. 3.7 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare), în procent de maximum 2% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente ”investiţiei de bază”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ITM Alba: Amendă de 5.000 de lei și 25 de avertismente date după controale la firme din județ. Nereguli constatate

Publicat

itm alba

Inspectorii de muncă din Alba au dat, săptămâna trecută, o amendă în valoare de 5.000 de lei și 25 de avertismente. 

Potrivit reprezentanțiilor ITM Alba, în perioada 10 – 14 ianuarie, în domeniul relaţiilor de muncă, au fost verificați 49 de agenți economici, cu un număr total de 440 de angajați.

Inspectorii au depistat 125 nereguli și au dat patru avertismente.

Principalele deficienţe constatate în controale:

  • neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale;
  • neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent;
  • neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat;
  • dosarele personale nu conțin actele necesare angajării;
  • nu a fost întocmită programarea concediilor de odihnă pentru anul 2022;

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, au fost controlați 43 de angajatori și găsite 80 de nereguli. 16 agenți economici au fost sancționați.

Inspectorii au dat o amendă în valoare de 5.000 de lei și 21 de avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor.
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate.
  • lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR.
  • lipsa instruirii periodice a lucrătorilor.
  • organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementări din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
  • lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate.
  • desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate