Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Ziua Națională Constantin Brâncuși. În 19 februarie se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor român


Publicat

În fiecare an, în data de 19 februarie, este omagiat Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. În 2021, se împlinesc 145 de ani de la nașterea sa.

Ziua Brâncuşi este marcată la nivel naţional începând din anul 2016.

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în satul Hobiţa (comuna Peştişani). De la meşterii acestui sat, aşezat în partea de nord-vest a judeţului Gorj, pe drumul ce leagă oraşul Târgu Jiu de localitatea Tismana, şi îndeosebi de la tatăl şi de la bunicul său, a învăţat marele sculptor priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, prindea viaţă, potrivit www.muzeugorj.ro.

După şcoala primară, urmată în parte la Peştişani şi în parte la Brediceni, perioadă când a muncit şi ca ucenic la Târgu Jiu, Slatina şi Craiova, a reuşit să intre la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), iar în 1895 a fost admis la specializare la secţia de sculptură în lemn a şcolii, se arată în lucrările „Membrii Academiei Române/1866-2003” (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003) şi „Constantin Brâncuşi”, semnată de Mircea Deac (Editura Meridiane, 1966). Doi ani mai târziu, în 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. După terminarea Şcolii de Meserii, Brâncuşi a plecat la Bucureşti, unde s-a înscris la Şcoala de Belle-Arte, pe care a absolvit-o în 1902. În timpul studenţiei, a realizat lucrările „Bustul lui Vitelius” (1898) şi „Capul lui Laocoon”, pentru care a primit medalia de bronz.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul”, „Orgoliul”, „Portretul lui M.G. Lupaşcu”. În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin, notează www.icr.ro. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic” şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea”. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul”, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului”.

În perioada care a urmat a lucrat mult, expunând la Salonul Oficial din Paris şi la Expoziţia „Tinerimii Artistice” din Bucureşti. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris etc. Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. De asemenea, a finalizat şi „Noul născut”. În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei („Începutul lumii”, „Prometeu”, „Domnişoara Pogany”, „Pasărea în spaţiu”, „Măiastra”, „Pasărea măiastră”, „Începutul lumii”, „Cocoşul” etc.). Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit”, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, la Târgu Jiu. Creat între anii 1937 şi 1938, în aer liber, faimosul ansamblu, emblemă a municipiului Târgu Jiu, este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii şi a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938, scrie https://centrulbrancusi.ro/.

În perioada următoare, Constantin Brâncuşi a refuzat să participe la orice manifestare publică, în semn de protest faţă de ocupaţia nazistă. În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”, se arată pe site-ul webcultura.ro. Artistul a refuzat să aibă o dublă cetăţenie până spre sfârşitul vieţii, dar, din cauza refuzului constant de a fi reprimit în România, a acceptat, în 1952, să devină şi cetăţean francez.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică la nivel mondial, Brâncuşi a continuat să-şi ducă viaţa ca un simplu ţăran român, până în ultimele clipe din viaţă. Potrivit site-ului crestinortodox.ro, în cugetările sale, artistul scria: ”Dumnezeu este pretutindeni şi simţi asta când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, când te simţi umil şi când te dăruieşti. Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu şi nu îmi mai trebuie decât să întind o mână înspre El, ca să Îl pipăi! Nu mai sunt demult al acestei lumi. Sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup… mă aflu printre lucrurile esenţiale. Îl voi aştepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu”. Simţindu-şi sfârşitul aproape, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la biserica ortodoxă din Paris, căruia, după ce s-a spovedit şi a primit Sfânta Împărtăşanie, i-a mărturisit: „Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”. Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Sculptorul român a dorit să lase moştenire României toate lucrările sale nevândute şi uneltele, dar autorităţile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puţine se mai află în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti), majoritatea acestora putând fi admirate în cele mai mari muzee şi colecţii din lume.

La 3 iulie 1990, Constantin Brâncuşi a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

Considerând că misiunea artei este să creeze bucurie şi că sculpturile sale nu trebuie respectate, ci trebuie iubite, Constantin Brâncuşi mărturisea, potrivit site-ului crestinortodox.ro: „Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.”

Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea

Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, contribuind semnificativ la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966).

Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Lucrările sale exprimă viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, artistul renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. „Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor”, mărturisea artistul în cugetările sale, prezentate de Teodor Danalache pe site-ul crestinortodox.ro.

Mircea Deac aminteşte, în lucrarea menţionată, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că „dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (…) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne.”

Cum a fost aleasă data de 19 februarie ca zi de sărbătoare națională

Un prim pas în instituirea acestei zile l-a făcut scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, la 2 februarie 2015, a solicitat printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie: „Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie ‘Ziua Naţională Constantin Brâncuşi'”. În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, „este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie ‘Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne’, ‘Titanul din Hobiţa’, Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu”.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi”.

La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”.

Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

sursă: Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ritualul botezului NU se schimbă, a hotărât Sinodul BOR. Preotul trebuie să cunoască starea de sănătate a copilului

Publicat

Ritualul botezului rămâne neschimbat, a decis vineri Sinodul Bisericii Ortodoxe Române și îi îndeană pe toți slujitorii săi la ”mai multă responsabilitate” în săvârșirea Sfintelor Taine şi ierurgii.

Astfel, înainte de botez, preotul trebuie să aibă întâlniri cu părinții și nașii copilului, care să-l informeze despre starea copilului, după consultarea cu pediatrul.

„Sfântul Sinod a reamintit obligaţia statutară a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) și canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală potrivit basilica.ro

Prin urmare, Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, îndemnând pe toți slujitorii săi la mai multă responsabilitate în săvârșirea Sfintelor Taine şi ierurgii”, se arată într-un comunicat al BOR.

Astfel, având în vedere îngrijorările din spaţiul public despre botezul copiilor cu sănătate precară, Sfântul Sinod a făcut câteva precizări:

1) înainte de săvârșirea Sfintei Taine a Botezului, preotul are obligația de a se întâlni cu părinții și nașii copilului, care, după consultarea lor cu medicul pediatru, vor prezenta preotului starea de sănătate a copilului şi dorinţa ca el să fie botezat.

2) în cadrul Facultăților de Teologie din Patriarhia Română se va acorda o atenție sporită practicii liturgice referitoare la săvârșirea actului întreitei „afundări” din timpul slujbei Botezului, practică liturgică obligatorie pentru studenții teologi din anii terminali ai secțiilor de Teologie Pastorală.

3) în fiecare protopopiat din cuprinsul Patriarhiei Române va fi organizată o consfătuire anuală cu preoţii, referitoare la săvârșirea corectă a fiecărei Sfinte Taine.

Vor fi susținute, de asemenea, cateheze cu credincioşii privind semnificaţia duhovnicească a Sfintelor Taine.

În altă ordine de idei, Sinodul l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Noul Episcop-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul.

Hirotonia va avea loc la Iaşi în data de 7 martie 2021.

De asemenea, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret și pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nestor Dinculeană ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei.

Noul Arhiereu-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul. Hirotonia va avea loc la Deva în 7 martie 2021.

În cadrul aceleiași ședințe, au mai fost luate următoarele hotărâri:

Declararea anului 2022 în Patriarhia Română ca Anul Omagial al Rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al Sfinţilor isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț.

Începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).

Au fost aprobate textele liturgice (slujba, acatistul și paraclisul) pentru cinstirea Sfântului Sfinţit Mucenic Zenovie, episcopul Ciliciei, și a surorii sale Zenovia (30 octombrie), precum și includerea acestor texte în cărțile de cult.

A fost aprobat ca, în textul Calendarului creștin-ortodox pentru anul 2022, la rubrica Zile şi date importante, să fie incluse „Ziua drapelului național” (26 iunie) şi „Ziua imnului național al României” (29 iulie).

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Calendar Ortodox MARTIE 2021: Toate sărbătorile religioase importante din prima lună a primăverii, din Calendarul Bisericesc

Publicat

Calendar Ortodox 2021 * Calendar bisericesc: În fiecare lună a anului sunt sărbători religioase importante, dar și zile trecute cu cruce neagră. În calendar sunt trecute și zilele de post și dezlegări la pește.

Diferența dintre sărbătorile cu cruce roșie și sărbătorile cu cruce neagră, din punct de vedere liturgic, este dată de bogăția și solemnitatea slujbelor. În luna martie 2021 va fi o sărbătoare de cruce neagră și o sărbătoare de cruce roșie.

Martie 2021 este compusă din 31 de zile calendaristice. În calendarul ortodox întâlnim două sărbători importante. Este vorba despre „Cei 40 de mucenici, în Sevastia Armeniei” pe data de 9 martie 2021 și „Buna Vestire”, când este dezlegare la pește, prăznuită pe 25 martie 2021.

„Cei 40 de mucenici” este prăznuită marți, 9 martie 2021, și este marcată în calendarul ortodox cu o cruce neagră. „Buna Vestire” pică într-o zi de joi și este notată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox.

Sărbătoarea celor „40 de mucenici”

Conform calendarului creștin ortodox, Sfinții Mucenici au avut de pătimit în localitatea Sevastia din Armenia, în timpul domniei împăratului Liciniu (307-323), chiar la porunca guvernatorului Agricola. Cei 40 de mucenici erau soldați ce au mărturisit că sunt creștini, refuzând astfel să se închine idolilor.

Pentru că și-au mărturisit credința în Hristos, cei 40 de mucenici au fost supuși la multe chinuri, iar în cele din urmă au fost scufundați într-o apă aproape înghețată de lângă cetate.

Cei 40 de mucenici au fost: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.

„Buna Vestire”- 25 martie 2021

Anual, pe data de 25 martie, este amintită sărbătoarea Bunei Vestiri. Este prima sărbătoare închinată Maicii Domnului. În popr este numită și „Blagovestenia”.

Sărbătoarea reprezintă praznicul în amintirea zilei în care sf Arhanghel Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că o să îl nască pe Iisus. De menționat este că data acestei sărbători a variat la început.

S-a decis ca în Răsărit această sărbătoare să fie prăznuită pe 25 martie. Această decizie a venit după stabilirea datei de 25 decembrie ca sărbătoare a Nașterii Domnului, aproximativ în secolul al V-lea.

„Buna Vestire” a fost introdusă la Roma de papa Leon al II-lea. Începând din secolul al IX-lea, sărbătoarea a început să fie prăznuită pe data de 25 martie în toată lumea catolică.

Troparul Bunei Vestiri

„Astazi este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu al Fecioarei se face si Gavriil harul il binevesteste. Pentru aceasta si noi, impreuna cu dansul, Nascatoarei de Dumnezeu sa-i cantam: Bucura-te cea plina de har, Domnul este cu tine!”

Sărbători și sfinți din calendar cu cruce roșie și cruce neagră

  • Sărbători mari – praznice împărătești, sărbătorile Maicii Domnului și ale sfinților importanți. Acestea sunt trecute cu cruce roșie încadrată de cerc sau paranteze, semn distinctiv pentru importanța slujbei;
  • Sărbătorile sfinților cu priveghere și polileu – acestea sunt trecute fie cu crucea roșie, fie cu cruce neagră cu o singură paranteză;
  • Sărbătorile sfinților fără priveghere – sunt marcate în calendar cu o cruce simplă;
  • Sărbătorile sfinților mai puțin însemnați – sunt de două feluri: cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie, iar în calendar sunt trecute cu cruce neagră.

Vezi și Lista păcatelor pentru Spovadanie

Ce înseamnă praznic și acatist în calendarul ortodox

Praznic, praznicul sau prăznuire, prăznuirea este ziua în care Biserica sărbătorește un eveniment din istoria mântuirii, un sfânt sau sfinte moaște. Praznicul este o comemorare liturgică și spirituală a Bisericii la care se cântă în slujbele Bisericii rugăciuni și imnuri.

Acatistul este un imn de laudă ce îi este închinat lui Dumnezeu, Maicii Domnului sau unuia dintre sfinți. Denumirea (“ακαθιστος” în limba greacă) vine prin adăugarea unui a privativ la verbul “καθιξω”, “a sta jos”, “a ședea”, pentru a se arăta că în timpul acestei cântări nu se stă jos, pe scaun, ci în picioare.

Ce este și cum a apărut calendarul ortodox. Când s-a început folosirea noului calendar

Calendarul ortodox sau calendarul bisericesc constă dintr-o serie de cicluri în funcție de sărbătorile religioase care sunt celebrate în Biserica Ortodoxă. Conform orthodoxwiki.org există trei calendare care se folosec în cadrul Bisericii Ortodoxe:

  • Calendarul iulian (stil vechi);
  • Calendarul iulian revizuit (stil nou);
  • Calendarul gregorian (stil nou).

Calendarul iulian a fost adoptat de Bisericile Ortodoxe din Ierusalim, Rusia, Serbia, Georgia, Polonia, Sinai, Ucraina, Japonia. Calendarul iulian revizuit a fost adoptat în Constantinopol, Alexandria, Antiohia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Albania, Cehia, Slovacia și de către Biserica Ortodoxă din America, acestea numindu-se biserici pe stil nou. Calendarul gregorian a fost adoptat de Bisericile Ortodoxe din Finlanda și Estonia.

Calendar ortodox: martie 2021

  • L 1 Sf. Cuv. Mc. Evdochia; Sf. Cuv. Domnina; Sf. Mc. Antonina; Sf. Mc. Marcel şi Antonie
  • M 2 Sf. Sfințit Mc. Teodot; Sf. Mc. Isihie şi Nestor
  • M 3 Sf. Mc. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc (Post)
  • J 4 Sf. Cuv. Gherasim de la Iordan; Sf. Mc. Pavel şi Iuliana, sora lui
  • V 5 Sf. Mc. Conon din Isauria; Sf. Mc. Conon Grădinarul, Sf. Mc. Iraida; Sf. Cuv. Marcu Pusnicul (Post)
  • S 6 Sf. 42 de Mc. din Amoreea; Sf. Mc. Eufrosin; Aflarea Sfintei Cruci (Pomenirea morților – Moșii de iarnă)
  • Duminica Lăsatului sec de carne(Duminica Înfricoșătoarei Judecăți); Ap. I Corinteni VIII, 8-13; IX, 1-2; Ev. Matei XXV, 31-46; glas 6, voscr. 6
  • D 7 Sf. Mc. Ep. din Cherson: Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor şi Elpidie
  • L 8 Sf. Ier. Teofilact Mărt., Ep. Nicomidiei; Sf. Ier. Pavel Mărt.; Sf. Mc. Dometie (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)
  • M 9 †) Sf. 40 de Mucenici. din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)
  • M 10 Sf. Mc. Codrat, Ciprian şi Dionisie (Zi aliturgică)(Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)
  • J 11 Sf. Ier. Sofronie, Patr. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofin şi Talul Sf. Sfintit Mc.Pionie (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)
  • V 12 Sf. Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Grigorie Dialogul, Ep. Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog (Zi aliturgică)(Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)
  • S 13 Aducerea moaştelor Sf. Ier. Nichifor, Patr. Constantinopolului; Sf. Mc. Hristina din Persia (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)
  • D 14 Sf. Cuv. Benedict din Nursia; Sf. Mc. Alexandru din Pidna (Lăsatul secului pentru Postul Mare) (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)
  • Duminica Lăsatului sec de brânză(a Izgonirii lui Adam din Rai); Ap. Romani XIII, 11-14; XIV, 1-4; Ev. Matei VI, 14-21; glas 7, voscr. 7
  • L 15 Sf. Mc. Agapie, Plisie şi Tirmolau (Canonul cel Mare, partea I; Începutul Postului Mare) (Zi aliturgică)(Numai seara, pâine şi apă)
  • M 16 Sf. Mc. Sabin Egipteanul, Papa şi Roman, Sf. Cuv. Anin; Sf. Cuv Hristodul din Patmos (Canonul cel Mare, partea a II-a) (Zi aliturgică)(Numai seara, pâine şi apă)
  • M 17 Sf. Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin; Sf. Cuv. Teostirict imnograful (Canonul cel Mare, partea a III-a) (Post)
  • J 18 Sf. Chiril, Arhiep. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Evcarpion (Canonul cel Mare, partea a IV-a) (Post)
  • V 19 Sf. Mc. Hrisant, Daria şi Ilaria; Sf. Mc. Marian diaconul (Post)
  • S 20 Sf. Cuv. Mc. ucişi în M-rea Sf. Sava cel Sfințit; Sf. Ier. Nichita Mărturisitorul (Sâmbăta Sf. Teodor – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei şi vin)
  • D 21 Sf. Ier. Iacob Mărturisitorul; Sf. Ier. Toma; Sf. Cuv. Serapion (Dezlegare la ulei şi vin)
  • Duminica I din Post(a Ortodoxiei); Ap. Evrei XI, 24-26; 32-40; Ev. Ioan I, 43-51; glas 8, voscr. 8
  • L 22 Sf. Sf. Cuv. Mc. Vasile, preotul din Ancira; Sf. Drosida, fiica împăratului Traian (Post)
  • M 23 Sf. Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 ucenici ai lui (Post)
  • M 24 Înainteprăznuirea Bunei Vestiri; Sf. Cuv. Zaharia; Sf. Ier. Artemon (Post)
  • J 25 (†) Buna Vestire (Blagoveştenia)(Dezlegare la peşte)
  • V 26 Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Mc. Montanus pr. şi soția sa Maxima; Sfintii 26 de Mc. din Goția (Odovania Praznicului Bunei Vestiri) (Post)
  • S 27 Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Prooroc Anania; Sf. Mc. Filit, Lidia şi fiii lor (Sâmbăta a II-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei şi vin)
  • Duminica a II-a din Post(a Sf. Grigorie Palama; Vindecarea slăbănogului din Capernaum); Ap. Evrei I, 10-14; II, 1-3; VII, 26-28; VIII, 1-2; Ev. Marcu II, 1-12; Ioan X, 9-16; glas 1, voscr. 9
  • D 28 Sf. Cuv. Ilarion cel Nou; Sf. Cuv. Ştefan, făcătorul de minuni (Dezlegare la ulei şi vin)
  • L 29 Sf. Cuv. Mc. Marcu, Ep. Aretuselor; Sf. Mc. Chiril diac.; Sf. Mc. Iona si Varahisie (Post)
  • M 30 Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc Ioad; Sf. Euvula (Post)
  • M 31 Sf. Mc. Ipatie, Ep. Gangrei; Sf. Acachie Mărt., Ep. Melitinei; Sf. Mc. Veniamin diac.(Post)

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

De ce apar cazuri de infectare după vaccinarea împotriva Covid-19? Explicațiile specialiștilor de la Ministerul Sănătății

Publicat

Există cazuri de persoane care s-au îmbolnăvit de Covid-19, chiar dacă s-au vaccinat cu unul din serurile care sunt disponibile în România. La ultima raportare, coordonatorul campaniei de vaccinare, dr. Valeriu Gheoghiță, a precizat că aproape 4.000 de persoane s-au infectat cu noul coronavirus după administrarea primei doze, iar 446 s-au infectat după rapel.

Acum au venit și explicațiile specialiștilor. Astfel, după vaccinare, spun aceștia, organismul are nevoie de timp pentru a produce un răspuns imun eficient.

Această perioadă este cuprinsă între 7 și 14 zile în general, inclusiv pentru vaccinurile anti-Covid 19 aprobate în prezent.

Această durată este explicată prin faptul că, pentru a determina un răspuns imun eficient, organismul are nevoie de câteva zile pentru a produce o cantitate suficientă de anticorpi, au arătat specialiștii de la Ministerul Sănătății (MS).

Chiar și în aceste condiții, nu toate persoanele vaccinate cu o doză vor dezvolta anticorpi suficienți pentru a oferi protecție, ci va fi nevoie de un rapel, fapt confirmat de testele clinice efectuate de producătorii vaccinurilor.

În plus, infecția cu virusul SARS-CoV-2 se poate manifesta între 2 și 14 zile după ce o persoană s-a infectat, aceasta fiind perioada de incubație.

Cu alte cuvinte, arată reprezentanții MS, dacă o persoană a fost deja infectată înainte de administrarea vaccinului și este în timpul perioadei de incubație, atunci va face boala chiar dacă se vaccinează.

Suprapunerea perioadei lungi de incubație cu durata până la care apare un răspuns imun adecvat și protector explică de ce anumite persoane se vor infecta și vor face boala în primele zile după vaccinare, după prima doză sau după rapel.

Specialiștii au mai arătat că niciunul dintre vaccinurile aprobate până în prezent nu conferă o protecție de 100% în ceea ce privește infectarea, deci vor exista cazuri de Covid-19 și la persoanele vaccinate, însă mult mai puține decât în populația nevaccinată.

În România, 3.969 de persoane au fost diagnosticate cu Covid-19 după administrarea primei doze și 446 după rapel.

Jumătate dintre cazurile înregistrate la persoanele care au primit o singură doză s-au înregistrat într-un interval de 7 zile de la administrare, în perioada în care organismul nu a putut produce un răspuns imun eficient, au arătat specialiștii de la MS.

La persoanele vaccinate cu ambele doze, jumătate din diagnosticele Covid-19 au fost înregistrate în primele 4 zile de la rapel.

„În aceste condiții, până când nu vor fi vaccinate suficiente persoane, iar răspândirea virusului în comunitate nu va fi semnificativ redusă, măsurile de protecție, respectiv mască, distanțare, spălatul pe mâini, vor fi în continuare necesare inclusiv pentru persoanele vaccinate, pentru reducerea suplimentară a riscului de infecție”, au mai spus specialiștii.

 

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Tânăr din Alba, trimis la închisoare după ce a întreținut relații sexuale cu o minoră de 12 ani. Ce pedeapsă a primit

Publicat

Penitenciarul Aiud

Un tânăr de 26 de ani din Cugir a fost condamnat la închisoare cu executare pentru acte sexuale cu o minoră, care în acel moment avea doar 12 ani. 

Mai exact, tânărul care în trecut a mai fost în închisoare pentru diferite fapte, în 2017, locuia alături de fată. 

În luna iunie a anului respectiv, tânărul a întreținut mai multe acte sexuale consimțite cu minora de doar 12 ani, fapte pentru care a și fost acuzat, au transmis pentru alba24.ro, reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.

La patru ani de la comiterea faptelor, în data de 26 ianuarie 2021, magistrații Judecătoriei Alba Iulia l-au condamnat la un an și nouă luni de închisoare cu executare.

Dar pentru că a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, la pedeapsa de un an și nouă luni s-a mai adăugat restul de condamnare din urmă. În final, tânărul va executa  2 an și 7 luni şi 195 de zile de închisoare, în regim de detenție.

Pe lângă pedeapsa în regim de detenție tânărul a fost obligat și la plata a 3000 de lei cu titlul de daune morale.

Potrivit IPJ Alba, la data de 24 februarie 2021, în jurul orei 10.30, polițiștii de investigații criminale din Cugir l-au depistat și reținut pe tânăr.

Acesta a fost depus la Penitenciarul Aiud în vederea executării pedepsei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate