Contacteaza-ne si pe

EVENIMENT

AVERILE PARLAMENTARILOR din județul Alba: Cât de bogaţi sunt senatorii şi deputaţii după doi ani de acces la ”borcanul cu miere”

Publicat

Cei „șapte fantastici” care reprezintă județul Alba în Parlamentul României și-au pus și anul acesta averile „pe foaie”. Nu putem spune că funcțiile pe care le dețin le-au înmulțit zerourile din conturi, cert este că fiecare din ei își permite să după o viață liniștită chiar și în Capitală. Printre cei mai înstăriți parlamentari, potrivit declarațiilor de avere, sunt senatorul Teodor Atanasiu și deputatul Cornel Comșa. De cealaltă parte, cu cele mai puține proprietăți pe numele lor se află senatorul Alexandru Pereș și fostul său coleg de partid, Clement Negruț, care, după declarația de avere, stau „pe spatele” soțiilor care dețin majoritatea proprietăților.

Senatorul Teodor Atanasiu (PNL) este unul dintre cei mai bogați parlamentari români. Potrivit propriei sale declarației de avere, Teodor Atanasiu deține împreună cu soția sa, Laura, trei parcele de teren intravilan cu o suprafață totală de 5.800 de metri pătrați în Alba Iulia, două case de locuit în aceeași localitate, o casă de vacanță în Cugir. Mai are un autoturism Opel Omega și diverse bijuterii care valorează aproximativ 25.000 de euro. Atanasiu se deplasează cu un SUV Mercedes ML care nu este trecut pe declarația de avere, dar care probabil aparține unei firme a soției.

Senatorul liberal a mai declarat că în bănci mai are conturi în valoare totală de aproape 830.000 de lei, 24.000 de dolari americani și 12.000 de euro. Teodor Atanasiu nu are datorii, în schimb a împrumutat o rudă cu 50.000 de euro. În 2013 a încasat 59.000 de lei ca parlamentar al României.

 

Averea senatorului PDL Alexandru Pereș este destul de mică în comparație cu cea a colegului său din PNL, Teodor Atanasiu.

Bunuri pe numele său nu sunt trecute în declarația de avere, așadar vă vom prezenta „averea” soției.

Maria Pereș are un teren intravilan în Alba Iulia cu o suprafață de 648 mp, moștenit în anul 2005. În același an a mai moștenit și o casă de locuit în Alba Iulia, a cărei suprafață de 116 mp.

Pe numele ambilor soți este trecută o casă de locuit construită în anul 2006, cu o suprafață de 242 mp.

Senatorul deține și o colecție de bijuterii în valoare totală de 30.700 de lei și două conturi bancare în valoare de 5000 de euro.

Acesta a câștigat în anul 2013 64.368 lei de la Senat, iar soția 32.808 de lei.

Potrivit declarației de avere, Alexandru Pereș nu deține niciun autoturism. Acesta se plimbă un autoturism Dacia Logan, iar soția cu un Audi.

 

Cu siguranță unul din cei mai înstăriți deputați este Cornel Comșa, fost reprezentant PPDD, în prezent independent. Acesta are proprietăți răspândite în toată țara. În Alba Iulia are o casă de locuit de 200 mp, cumpărată în anul 2008, are un apartament de 118 mp în Brașov, orașul de unde este soția sa, Olivia, cumpărat în anul 2012 și un apartament în București în suprafață de 84 mp, toate fiind pe numele său. Mai deține și un teren intravilan cu o suprafață de 515 mp în Tulcea, Sulina.

Nici la capitolul autoturisme nu stă rău deloc. Potrivit declarației de avere, deține prin în închiriere, tot de la firma sa, trei autoturisme. Un VW Pasat CC din anul 2008, o Toyota Yaris fabricată în același an și un Smart din anul 2000, de care probabil se folosește pentru a se strecura prin aglomerația din București.

Prin Alba Iulia l-am văzut pe Cornel cu un Mercedes de toată frumusețea, care nu apare pe declarația de avere.

Banii pe care îi are în coturile bancare îi ajung pentru a duce o viață mai mult decât decentă în buricul Capitalei. Are 72.500 de dolari americani, 26.000 de euro, 10.000 de franci elvețieni și 200 de lei.

În declarația de avere mai sunt trecuți și 40.000 de lei ca împrumuturi acordate în nume personal și datorii în valoare de 25.000 de euro.

Acesta a câștigat în anul 2013 de la Parlamentul României 58.800 de lei.

Trebuie să menționăm ca anul acesta Cornel s-a căsătorit cu Olivia Zaharia, o tânără din Brașov, iar, calculând după invitații unul și unul pe care i-a avut la petrecere, cu siguranță averea lui s-a mai mărit.

 

Deputatul PSD de Alba, Călin Potor deține împreună cu soția sa 1/4 dintr-un teren agricol de 75 de hectare în Ighiu, două terenuri intravilane în aceeași localitate, o casă de locuit de 200 de metri pătrați, un apartament cu o suprafață de 182 de metri pătrați în Alba Iulia, un autoturism Mercedes E220 fabricat în 2007, un Peugeot 308 din 2005, un VW Polo și o motocicletă Aprilia Scarabeo. Călin Potor a mai declarat că are datorii de 88.000 de lei și de 100.000 de franci elvețieni.

Ca parlamentar, Potor a câștigat în 2013 suma de 59.000 de lei net.

 

 

Liderul PSD Alba, Ioan Dîrzu, are trecut în declarația de avere un teren agricol în Cărpiniș, cumpărat în anul 2002, în suprafață de 20 hectare.

Mai are o casă de locuit tot în Cărpiniș, a cărei suprafață este de 100 mp, primită moștenire. În Alba Iulia deține alături de soția sa o casă de locuit în suprafață de 130 mp.

Acesta conduce, potrivit declarației, o mașină marca Skoda Octavia fabricată în anul 2001.

Anul trecut a cumpărat și bijuterii în valoare e 8.500 de euro.

Dîrzu are un singur cont bancar de 60.000 de lei, deschis în anul 2007.

Deputatul deține acțiuni la Albalact, a căror valoare este de 47.608 lei, și la Prefera Foods, în valoare la zi de 465.600 lei.

Are împrumuturi acordate în nume personal de 15.000 de euro.

Din salariul de deputat, acesta a câștigat 59.094 lei, iar soția sa, Sorina, contabilă la Prefera Foods – 42.280 de lei.

 

Clement Negruț, fostul deputat PDL, actual independent, locuiește în comuna Ciugud, iar pe numele său nu apare nicio proprietate imobiliară. În schimb, pe numele soției există un teren intravilan în suprafață de 402 mp, o casă de locuit primită moștenire în anul 2002 și o casă în construcție din anul 2008 de 117 mp.

Negruț deține două mașini, din care un Renault fabricat în anul 2004 și o Dacia Logan fabricată în 2013, cumpărată în leasing.

Deputatul are datorii în valoare de 112.000 de euro și 22.500 de lei.

Potrivit declarației de avare acesta a avut venituri în anul 2013 de la Parlament în valoare de 58.908 de lei, iar soția sa, Liliana, a câștigat din postul de director executiv la Consiliul Județean, 50.189 de lei.

 

Majoritatea proprietăților deținute de deputatul PNL Dan Coriolan Simedru sunt moștenite și trecute pe numele său și pe al soției. Potrivit declarației de avere, acesta are două terenuri intravilane în Alba Iulia de 267 mp, respectiv 500 mp, un teren agricol de 0,268 ha, tot în Alba Iulia, un teren forestier de 0,11 ha în Șugag, un teren agricol de 3,7 ha, la Cugir, două terenuri forestiere în Cugir, de câte 2,572 ha fiecare. Toate acestea sunt obținute prin moștenire în anul 2012. Acesta mai are un teren agricol de 907 mp, cumpărat în Alba Iulia.

Tot în Alba Iulia, Dan Coriolan Simedru mai are un apartament de 65 mp cumpărat în 1996 și o casă primită moștenire în anul 2012, a cărei suprafață este de 2012.

Deputatul PNL deține un autoturism Volskwagen fabricat în 2006 şi cumpărat în anul 2013.

Acesta a vândut în luna iulie 2013 un autoturism Opel Astra, pe care a câștigat 5.500 de euro.

În ceea ce privește banii la bancă, are 52.000 de lei într-un cont deschis în 2001, 89. 319 de lei într-un cont din 2000, 5.000 de euro într-un cont deschis în 2012 și alţi 20.000 din 2006. Are și datorii în valoare de 2.000 de euro.

A câștigat anul trecut de la Parlamentul României suma de 58.908 de lei. Soția sa a făcut mai muți bani anul trecut, respectiv 57.692 de lei de la DGFP Alba, 24.800 lei de la PAEM și 16.905 de lei de la „Sycos”.

Familia Simedru a mai obținut din închirierea unui apartament 4.158 de lei.

 

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Emil

    sâmbătă, 12.07.2014 la 07:27

    Ce fac sotiile lor:
    – postul de director executiv la Consiliul Județean
    – Soția sa a făcut mai muți bani anul trecut, respectiv 57.692 de lei de la DGFP Alba
    – soția sa, Sorina, contabilă la Prefera Foods . Anul trecut a cumpărat și bijuterii în valoare e 8.500 de euro.
    – Laura, trei parcele de teren intravilan cu o suprafață totală de 5.800 de metri pătrați în Alba Iulia, două case de locuit în aceeași localitate, o casă de vacanță în Cugir. Mai are un autoturism Opel Omega și diverse bijuterii care valorează aproximativ 25.000 de euro;
    – deține împreună cu soția sa 1/4 dintr-un teren agricol de 75 de hectare în Ighiu, două terenuri intravilane în aceeași localitate, o casă de locuit de 200 de metri pătrați, un apartament cu o suprafață de 182 de metri pătrați în Alba Iulia, un autoturism Mercedes E220 fabricat în 2007, un Peugeot 308 din 2005, un VW Polo și o motocicletă Aprilia Scarabeo

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

O nouă bancă de stat în România. Senatul a aprobat înfiinţarea BDR, cu capital de 1 miliard de lei

Publicat

Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României a fost adoptată, miercuri, de Senat. Iniţiativa aparţine parlamentarilor PSD şi ALDE.

Propunerea legislativă a trecut de Senat cu 66 de voturi „pentru”, 2 abţineri şi 18 „împotrivă”. Va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

Iniţiat încă din noiembrie 2015, proiectul de înfiinţare a Băncii de Dezvoltare este semnat de 184 de senatori şi deputaţi PSD şi ALDE, iar primul semnatar este Liviu Dragnea.

Caracterul de urgență al înființării noii bănci, în opinia inițiatorilor, este dat de existența unui „risc major al pierderii unor finanțări nerambursabile cauzate de lipsa cofinanțării”.

Impactul financiar asupra bugetului de stat constă în asigurarea capitalului de stat inițial în cuantum de 1 miliard de lei, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Banca va avea sediul central la Bucureşti. La ora actuală, statul este acţionar majoritar doar la CEC Bank şi la Eximbank.

Pe fondul unei lipse acute de finanţare extra-bugetară, se impune necesitatea înfiinţării unei instituţii a cărei activitate să constea în realizarea deopotrivă pentru persoane fizice şi juridice legal constituite de finanţări, cofinanţări, refinanţări, garantări sau alte operaţiuni bancare, asigurări şi reasigurări destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea autorităţilor de interes public, dezvoltarea regională, susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător şi susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în concordanţă cu politica asumată prin programul de guvernare„, mai spun inițiatorii legii.

Proiectul de lege prevede că se înfiinţează Banca de Dezvoltare a României (BDR – SA), ca entitate juridică autonomă şi independentă capabilă să încheie orice tip de contracte în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, poate participa la achiziţii publice şi poate deţine sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul sau de activitate.

„Obiectivul Băncii este de a sprijini antreprenoriatul şi dezvoltarea socio-economică a României prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă, şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital în scopul susţinerii acestor servicii. În desfăşurarea activităţilor sale, Banca acordă o atenţie deosebită nevoilor IMM, prin măsurile de Ajutor de Stat (…) şi marilor proiecte de infrastructură”, se arată în proiect.

De asemenea, BDR „va putea acorda împrumuturi directe cu condiţia să nu excludă finanţarea viabilă din partea băncilor comerciale, a investitorilor privaţi şi a altor intermediari financiari privaţi şi va putea să ofere finanţare în condiţiile pieţei şi să obţină rentabilitate echivalentă cu cea obţinută pe piaţă pe repere comparabile, cu condiţia ca, în desfăşurarea unei astfel de activităţi nesusţinute prin ajutor de stat, să nu concureze cu furnizorii comerciali, ci să remedieze deficitul sau eşecurile infrastructurii financiare”, se arată în textul actului normativ adoptat de Senat.

Instituţia ar urma să fie condusă de un consiliu de administraţie format din 7 membri: preşedinte şi patru directori, persoane cu înaltă competenţă în sectorul economic, financiar şi bancar, numiţi de ministrul Finanţelor Publice, doi directori independenţi din sectorul non-guvernamental, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice, la recomandarea Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială şi care nu fac parte din acesta.

Potrivit actului normativ, calitatea de preşedinte sau director al BDR este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, funcţionar public, director sau funcţionar în cadrul altei instituţii de creditare. În plenul Senatului a fost adoptat amendamentul senatorului USR Nicoleta Ramona Dinu, care prevedea că şi calitatea de membru al vreunui partid politic e incompatibilă cu calitatea de preşedinte sau director al BDR, amendament respins iniţial de Comisia de buget.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

Peste 51 de milioane de lei, înregistrați GREȘIT la administrațiile din Alba. Contabili depășiți de situație

Publicat

Situații de înregistrare eronată sau chiar neînregistrarea în evidența contabilă a unor bunuri sau valori din domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, în sumă de peste 51 de milioane de lei, majoritatea în comune, unde serviciile de contabilitate sunt uneori depășite de situație. Acesta este tabloul desprins din raportul Curții de Conturi, care a analizat modul în care o parte dintre administrațiile publice din Alba au gestionat banii publici. Un tablou cu milioane de lei contabilizați greșit, cu mijloace fixe neînscrise în contabilitate și cu prejudicii la bugetele locale. 

Ca urmare a misiunilor de audit, ”au fost identificate multiple și grave abateri de la disciplina financiară în utilizarea banului public, generatoare de prejudicii în cazul: unităților administrative din Cugir, Câmpeni, Teiuș, Zlatna și UATC: Vințu de jos, Poșaga, Bistra, Livezile, Săsciori, Sălciua, Săliștea, Șibot și Râmeț” se precizeză în raport.

Deficiențe în ceea ce privește organizarea și efectuarea operațiunii de inventariere a patrimoniului entităților auditate, în sumă de aproape 3 milioane de lei. În speță, este vorba despre următoarele situații:

– nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale, de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, abatere identificată la Teiuș și la următoarele unități teritorial – administrative: Bistra, Cergău, Lopadea Nouă, Lupșa, Mogoș, Poiana Vadului, Poșaga, Râmeț, Șibot, Șpring, Vadu Moților și Vințu de Jos, la Căminul pentru Persoane Vârstnice Alba Iulia, ordonator terțiar de credite subordonat municpiului Alba Iulia, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, ordonator terțiar de credite subordonat orașului Câmpeni și la Școlile Gimnaziale Doștat, Lopadea Nouă, Ohaba și Săliștea, ordonatori terțiari de credite subordonați comunelor: Doștat, Lopadea Nouă, Ohaba și Săliștea;

– nu a fost efectuată reevaluarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice, cel puţin odată la 3 ani, în scopul actualizării valorii acestora, potrivit cadrului legal specific, ceea ce a diminuat nejustificat patrimoniul entităţilor respective, cu suma de 2.986 mii lei, abatere identificată la Câmpeni și Teiuș, la UATC: Arieșeni, Doștat, Livezile, Lupșa, Râmeț, Râmetea și la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, ordonator terțiar de credite subordonat orașului Câmpeni.

La nivelul comunei Râmetea nu s-a efectuat, până la finele anului 2015, evaluarea tuturor elementelor patrimoniale existente în patrimoniul comunei, în speță a terenurilor forestiere în suprafață de 803 ha, conform prevederilor legale, care impun efectuarea acestei operațiuni, cel puțin odată la 3 ani, cu scopul de a se asigura o valoare justă și reală a patrimoniului entității, în situațiile financiare. În timpul verificării, această operațiune a fost efectuată de entitatea auditată, iar diferențele rezultate, în sumă de peste 2,4  milioane de lei, au fost evidențiate în contabilitate.

La nivelul comunei Mirăslău nu s-au stabilit corect zonele de impozitare pentru suprafețele de teren ale Comunei Mirăslău, potrivit prevederilor legale, în perioada 2011 – 2015, ceea ce a determinat nestabilirea, neînregistrarea și neîncasarea de venituri cuvenite bugetului local, reprezentând impozit pe clădiri și terenuri, persoane fizice și juridice, în sumă estimată de peste 1 milion de lei, fiind diminuate nejustificat veniturile proprii ale UATC Mirăslău.

Comuna Arieșeni nu a înregistrat în evidența contabilă și nu a inventariat două mijloace de transport elevi (microbuze școlare), în valoare de 230 mii lei, deși acestea existau faptic în entitate încă din anul 2014 (un microbuz) și din cursul anului 2015 – al doilea microbuz, fiind folosite pentru transportul elevilor, ceea ce a denaturat patrimoniul entității.

Totalul abaterilor constatate de către Curtea de Conturi Alba sunt de 93,4 milioane de lei. Totalul prejudiciilor sunt de peste 7,3 milioane, din care au fost recuperate operativ 411.000 de lei.

Curtea de Conturi a verificat Consiliul Județean Alba, 2 municipii (din 4), 4 orașe (din 7)și 33 de comune ”din 67).

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Intrarea în curtea unui bloc din cartierul Bărăbanț, „invadată” de gunoaie

Publicat

Intrarea în curtea unui bloc situat în cartierul Bărăbanț din Alba Iulia a fost „invadată” de gunoaie. Un cititor Alba24 a surprins pe imagini deșeurile aruncate, la întâmplare, de persoane certate cu bunul simț.

„Intrarea în curtea blocului se face pe lângă un magazin situat la parter. Pe terasa magazinului se consumă băuturi alcoolice, se fumează, se bea cafea și majoritatea ambalajelor se aruncă pe jos, după cum se vede: pahare, bețișoare, sticle, țigări. Parte din vină au și vânzătoarele.

Din nefericire, de foarte mult timp, grămada de gunoaie a tot crescut, acestea ajungând până în curtea blocului.

Unii consumatori își fac nevoile în jurul blocului, pentru aceasta s-au chemat jandarmii dar încă nu s-au luat măsurile necesare”, ne-a transmis cititorul Alba24.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Efectele „revoluției fiscale”: Patronii IMM anunță concedieri din cauza majorării salariului minim

Publicat

Aproape jumătate dintre patronii de firme mici și mijlocii participanți la un sondaj online au spus că vor avea loc disponibilizări de personal din IMM-uri, ca urmare a majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2018 și a obligației de plată a contribuțiilor sociale pentru angajații cu contracte de muncă part-time la nivelul întreg al salariului minim pe economie.

Potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), la sondajul realizat de această organizație de patroni cu IMM-uri au participat 1.752 de respondenți, din care 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri și alte forme juridice.

Întrebați dacă punerea în aplicare a creșterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creștere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor, 79,4% au răspuns pozitiv.

Întrebați dacă creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% au răspuns pozitiv. Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menționat că vor disponibiliza între 1 și 5 salariați,  6,1% între 5 și 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariați.

De asemenea, 81,2% din respondenți au menționat că punerea în aplicare a creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial la nivelul salariul de baza minim brut pe țară a creat dificultăţi întreprinderii lor.

În plus, 68,7% dintre respondenți au menționat că, de la 1 ianuarie 2018, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contributiilor sociale aferente întregului salariu de baza minim brut pe tara (665 lei).

În ceea ce privește măsurile aplicate în cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, au fost menționate:

  • 49,1% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
  • 39,8% – Restructurări/concedieri
  • 6,7% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
  • 4,4% – Alte măsuri

„Unul din doi întreprinzători menționează că între 1 și 5 salariați vor fi disponibilizați, atât pentru partea a ceea ce înseamnă majorarea salariului minim, dar cu atât mai mult pentru partea contribuțiilor part-time, pentru că sunt locurile de muncă cele mai vulnerabile și la care întreprinzătorii renunță cel mai ușor” – a explicat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

Reamintim că de la 1 ianuarie 2018 salariul minim pe economie a crescut de la 1.450 de lei brut la 1.900 de lei brut, majorare care conține atât creșterea salariului minim net, cât și mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Supranumită de guvernarea PSD-ALDE „revoluția fscală”, mutarea contribuțiilor și celelalte măsuri cuprinse într-un pachet fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018 a pus probleme angajatorilor și salariaților, atât în mediul privat, cât și la stat.

„Peste 93% dintre întreprinzătorii intervievați vor ca Guvernul să renunțe cu totul la această revoluție fiscală și să revenim la ceea ce a fost anterior lui 1 ianuarie 2018, pentru că societatea era așezată, lucrurile erau înțelese și economia funcționa” – a mai spus Jianu, referitor la sondajul realizat în rândul patronilor IMM.

În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de către antreprenori în stabilirea/ negocierea/ aplicarea trecerii contribuțiilor la salariat, 58,6% au răspuns că au întâmpinat dificultăți în trecerea contribuțiilor.

Astfel, pentru trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au aplicat următoarele măsuri:

  • 72,2% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
  • 13,3% – Acordare de prime lunare
  • 12,9% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
  • 1,6% – Alte măsuri.

Întrebați “Ce dificultăți/probleme ați întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creșterea contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial și trecerea contribuțiilor la salariat?”, respondenții au menționat:

  • 64,8% – Creșterea birocrației pentru angajator;
  • 63,8% – Efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.);
  • 61,1% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, raportat la creșterea lui la 1900 lei;
  • 50,3% – Timpul foarte scurt stabilit pentru implementare;
  • 49,7% – Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
  • 47,7% – Birocrația foarte mare a negocierilor colective;
  • 38,9% – Creșterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuțiilor la salariat și instituirea noii contribuții sociale asiguratorie pentru muncă;
  • 38,7% – Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
  • 30,4% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru toți salariații din unitate;
  • 9,3% – Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018.

De asemenea, Consiliul IMM-urilor atrage atenția că în 2017, legislația care privește firmele private „a fost major modificată, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate / completate 290 de articole din Codul fiscal”.

Patronii IMM se plâng că aceste modificări „au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”.

sursa: startupcafe.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Cățelușa Yukan’na din Alba Iulia, vedeta unui stagiu de pregătire pentru câini de salvare

Publicat

În perioada 17-25 februarie are loc la Cabana Capra Transfăgărășan, la o altitudine de 1700 metri, Stagiul Național de Formare al Unităților Canine de Intervenție la Avalanșă, forma de specializare în meseria de salvator montan. Vedeta competiției este cățelușa Yukan’na (pe numele ei adevărat Inna Mediguard), rasa Golden Retriever, în vârstă de 3 ani, aparținându-i salvamontistului din Alba Tiberiu Krizbai.

Pe parcursul a nouă zile, unitatea canină (conductor + câine) va trebui să progreseze în așa fel încât la examenul final, va dovedi capabilitatea accesului oriunde în zona montană, va executa misiunea de salvare prin găsirea a minimum două victime umane îngropate în zăpadă, după care va arăta că se poate retrage în siguranță.

Probele de acces vor include schi de tură, rapelul pe stâncă și gheață, precum și alte situații care pot fi întâlnite în timpul unei actiuni de salvare, toate efectuate împreună cu partenerul canin.

Participă pentru brevetare sau pregătire, echipaje din Alba, Neamț, Hunedoara, Argeș și Gorj.

Yukan’na a absolvit mai multe examene, printre care se numără și căutarea în avalanșă. În această perioadă, cățelușa se află la școala Salvamont, pentru reatestare.

„Din păcate, după o perioadă fără cazuistică în ceea ce privește avalanșele, în ultimele două sezoane de iarnă au fost înregistrate opt decese la nivel național. Intenția Salvamont România este ca, la nivel național să fie în permanență pregătite între 20 și 30 de unități canine de avalanșă, răspândite pe arcul carpatic, astfel încât să se asigure o intervenție optimă” ne-a transmis Tiberiu Krizbai.

Video: Ion Sănduloiu

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate