Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ideea care a scos din sărăcie o comună din Alba. De 100 de ori mai mulți bani la buget și 700 de locuri de muncă. Zonă industrială dintr-un câmp plin de spini

avatar

Publicat

comuna ciugudÎn urmă cu 12 ani, la Ciugud, o comună aflată lângă Alba Iulia, zeci de hectare de teren stăteau acoperite de mărăcini. Acum pășunile pe care mai pășteau puținele animale existente în satul Drâmbar a devenit motorul economic al comunei după ce zona a fost transformat într-un „Parc Industrial”. Jumătate din bugetul anual al comunei Ciugud este colectat doar din taxe și impozite percepute de la investitorii din zona industrială. Un milion de euro intră anual în vistieria comunei de la companiile care și-au dezvoltat afacerile aici, bani care asigură fonduri pentru investiții, dar și cofinanțarea pentru proiecte europene. Din 2005 și până în prezent, în jur de 20 de investitori cu aproape 700 de angajați au cumpărat sau au concesionat teren.

La momentul de față sunt ocupate aproximativ 40 de hectare din totalul de 100 puse la dispoziția celor care doresc să-și dezvolte o afacere într-una dintre cele mai bogate comune din România. Interesul pentru comună este din ce în ce mai mare, iar în acest an administrația este pe punctul de a semna colaborări cu alte două companii de renume, firma de curierat rapid Atlas și Transilvania Nuts. 

IMG_3973Despre comuna Ciugud, presa din România a scris în repetate rânduri, uneori lucruri exagerate cum ar fi că este cea mai bogată comună din țară altele ori lucruri mai aproape de adevăr ca de exemplu că atrage fonduri europene, că drumurile sunt asfaltate sau că oamenii au piste de biciclete și internet wireless în sate. Toate aceste realizări au un numitor comun. Zona industrială în care își desfășoară activitatea companii locale, naționale și europene. Astfel, Ciugudul a ajuns să urce de la venituri proprii de  15.000 de euro în 2004-2005, la un milion de euro doar de la investitori la care se mai adaugă taxele și impozitele colectate de la populație. În total comuna are un buget în 2017 de peste 2 milioane de euro.

Primarul comunei, Gheorghe Damian, spune că intenția de a crea o zonă de dezvoltare industrială în comună a avut-o încă din 2002, însă lucrurile au început să prindă contur abia în 2005, odată susținerea Consiliului Local și acordarea primului teren firmei Europexpres.

gheorghe damian„Ideea cu zona industrială a apărut după o vizită în Germania unde am văzut cât e de important este pentru o comunitate să aibă independență financiară, să ai un motor financiar și tot atunci am văzut cât de importanți sunt banii europeni și că la fiecare euro pe care îl atragi trebuie să pui o parte a ta. Și atunci am zis că trebuie să găsim o soluție, pentru că eram foarte săraci, aveam undeva la venituri proprii 70.000 de lei, nevoile erau imense și trebuia să ne creăm ceva. Am  identificat locul de atunci, avem cele 100 de hectare de pășune pe care cheltuiam 50.000 de lei ca să tăiem spinii și nu câștigam nimic. Având în vedere poziția geografică a terenului, lângă municipiul Alba Iulia, aproape de o cale ferată, era clar că se preta pentru așa ceva”, spune Gheorghe Damian.

Acesta a declarat că, pe lângă problemele politice pe care le întâmpina în CL, unde nu avea susținerea în primul mandat, au existat și nemulțumiri în rândul cetățenilor.

„Am creat o mică revoluție. Oamenii nu înțelegeau la vremea respectivă ce poate însemna o zonă industrială, erau alimentați de povești că zona aia îi poluează, că pleacă Drâmbarul în Mureș sau chestii de genul asta. Nu aveau destulă încredere nici în noi ca și administrație, pentru că erau destul de tineri la vremea respectivă. Am avut multe plângeri, am dat și cu subsemnatul”, spune acesta.

IMG_3989Zona industrială a avut inițial 25 de hectare după care s-a extins și a ajuns la 100 de hectare din care 40 sunt aproape în totalitate ocupate. Din 2005 și până în prezent numărul companiilor a depășit 20, iar cel al salariaților ajunge la aproape 700. Zona este în continuă dezvoltare, interesul fiind din ce în ce mai mare, odată cu începerea construcțiilor la Autostrada Sebeș-Turda care va trece pe lângă aria de dezvoltare și care s-a extins și pe o parte din terenul din zonei industriale.

Anul acesta, alte două companii se vor alătura celor deja existente, fiind pregătite să participe la licitația pentru două parcele.

„Avem discuții avansate și vor participa la licitație doi investitori serioși și sunt fericit că vin la noi în comună. Este vorba despre Transilvania Nuts a domnului Bara și firma de curierat rapid ATLAS, cea mai mare firmă de profil din estul Europei. Suntem în discuții și cu firme mai mici și mai mari, dar ceva concret nu pot să vă spun”, precizează Damian.

Potrivit acestuia, anual are în jur de 15 cereri din partea investitorilor. Multe dintre aceste cereri au fost refuzate în principal din cauza factorilor poluatori.


investitori ciugudCompaniile interesate că investească la Ciugud au de trecut câteva etape, destul de simple:

– trebuie să cumpere un caiet de sarcini

– să explice în oferta de a participa la licitație –  pentru că orice parcelă este scoasă la licitație publică – ce investiție vor să facă

 – să respecte ceea ce este în caietul de sarcini

 – să nu facă industrie poluantă.

Concesionarea se face pe o perioadă de 49 de ani cu posibilitatea de cumpărare la finalizarea investiției, cu condiția ca sediul social să fie pe raza comunei Ciugud.

Prețurile de concesiune se stabilesc în urma unui raport făcut de un evaluator ANEVAR. „El este cel care spune cât este piața, iar CL se decide de obicei o sumă peste ce spune evaluatorul”, a precizat primarul.

ALBA IULIA oferă terenuri gratuit, fără succes

IMG_4015În aceeași zonă, Primăria Alba Iulia oferă terenuri gratuite investitorilor, însă cu condiția ca afacerea să depășească 1,5 milioane de euro. Deși terenurile comunei și a municipiului sunt „gard în gard”, orașul reședință de județ nu se bucură de același succes, în prezent existând doar două companii cu sedii pe aceste terenuri, respectiv Supremia Group și VSCT Automotive Production.

„Nu cred că este o greșeală a administrației publice de la Alba Iulia, cred că sunt două chestiuni total diferite. Alba Iulia pune la dispoziție doar un teren <virgin>, fără nicio utilitate și investitorul trebuie să se gândească de unde trage curent. Curentul acolo e tras de comuna Ciugud. Noi la poarta investitorului punem la dispoziție media tensiune, apa, canalul, internetul, gazul, de anul acesta drumul asfaltat și supraveghere video, în așa fel încât să nu existe riscuri. Noi nu ne permitem să punem la dispoziţie gratuit terenul”, spune primarul Gheorghe Damian.

Pe de altă parte, reprezentanții municipalității spun că investitorii care sunt interesați de Alba Iulia se lovesc de lipsa forței de muncă bine calificată.

„Principala reticență și principala problemă pe care au ridicat-o, dincolo de anii de criză, a fost legată de disponibilitatea forței de muncă și nivelul ei de calificare. Am avut chiar și investitori care s-au uitat și la serviciile conexe, de la sănătate la educație. Pornind de la ce fac în timpul liber până la relațiile de mobilitate, cât sunt de aproape aeroporturile, autostrada, cât de mult o să întârzie cu construcția autostrăzii. S-au uitat și pe profilul școlilor, liceelor din oraș și ceea ce pregătesc. Au cerut planuri și strategii de dezvoltarea forței de muncă într-un interval mare de timp”, spune Nicușor Moldovan, city managerul municipiului.

Zona de Dezvoltare Economică Alba Iulia se află în imediata apropiere a şoselei de centură, pe DJ 107 spre Drâmbar, în zona „Râtu Mare”, cu parcele care se întind pe o suprafaţă de 34,21 ha, respectiv zona „Râtu Mic”, de 13,855 ha.

VEZI:  Alba Iulia nu atrage nici ”la ofertă” marii investitori. De zece ani, Primăria le oferă, fără succes, teren și utilități gratuite

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: ACCIDENT MORTAL pe Autostrada Sibiu-Deva. Un bărbat a decedat după ce s-a răsturnat cu o autoutilitară

avatar

Publicat

Un bărbat în vârstă de 32 de ani și-a pierdut viața sâmbătă dimineața într-un accident rutier petrecut pe Autostrada A1 Sibiu-Deva. Bărbatul conducea o autoutilitară în momentul în care a pierdut controlul volanului și a lovit glisiera mediană. În urma impactului deosebit de puternic, șoferul a fost proiectat prin parbriz în afara autovehiculului.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Român a transmis că pe Autostrada A1 Sibiu-Deva, la kilometrul 337, pe sensul de mers către Deva, a avut loc un eveniment rutier, în care şoferul unei autoutilitare a pierdut controlul volanului şi a lovit glisiera mediană. În urma impactului, autovehiculul s-a răsturnat, iar şoferul a decedat.

În zonă traficul rutier a fost oprit temporar pe sensul de mers Sibiu – Deva.

Potrivit ISU Hunedoara, pompierii orăştieni au intervenit la un accident rutier produs pe autostradă, în care şi-a pierdut viaţa un bărbat de 32 de ani.

Impactul dintre autoutilitara, pe care acesta o conducea şi parapetul din beton care separă sensurile de mers, s-a produs la km 337 al autostrăzii A1, Sebeş-Deva.

Deşi salvatorii Detaşamentului Orăştie s-au deplasat în cel mai scurt timp au găsit la locul accidentului trupul bărbatului proiectat prin parbriz, care prezenta leziuni incompatibile cu viaţa.

Foto, video: ISU Hunedoara, Info Trafic Jud. Hunedoara

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

STUDIU: Pacienții care se confruntă cu obezitate au mai multe șanse de a supraviețui unei infecții

avatar

Publicat

Obezitatea poate scurta viața, însă persoanele obeze care sunt spitalizate pentru boli infecțioase, pneumonie sau septicemie au o șansă mai mare de a supraviețui decât cei care au o greutate normală, relatează The Guardian.

Așa-numitul „paradox al obezitătii” a fost ilustrat de trei prezentări separate la Congresul european pentru obezitate de la Viena. Un studiu efectuat în Danemarca, la peste 18.000 de persoane internate cu o boală infecțioasă a descoperit că cei care erau supraponderali aveau cu 40% mai puține șanse de a muri, iar cei a căror greutate se încadra la obezitate, cu 50% mai puține șanse.

Un al doilea studiu, care a analizat datele a 1,7 milioane de persoane care au fost internate în spitale din SUA între anii 2013 și 2014, a constatat că pacienții supraponderali aveau cu 23% mai multe șanse de supraviețuire, pe când pacienții obezi cu 29%.

Datele pacienților de la spitale din SUA, care se confruntau cu septicemie, au arătat că pacienții supraponderali prezentau cu 23% mai puține șanse să moară, în timp ce pacienții obezi aveau cu 22% mai puține.

sursa: hotnews.ro, theguardian.com

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FĂRĂ TIR-uri pe Valea Oltului, de Rusalii. Trafic restricţionat pe DN7 Piteşti – Veştem, trei zile

avatar

Publicat

În minivacanţa de Rusalii sunt restricţii de circulaţie pe Valea Oltului. Nu au acces autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, cu excepţia celor de transport persoane.

Potrivit CNAIR, circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de sâmbătă 26 mai, duminică 27 mai şi luni 28 mai 2018 (prima şi a doua zi de Rusalii şi ziua premergătoare).

Segmentele de drum pe care sunt valabile aceste restricţii rutiere sunt:

DN 7 – Piteşti (ieşire din municipiu) – Râmnicu Vâlcea – Veştem (intersecţia DN7 cu DN 1) pe ambele sensuri – pentru vehiculele rutiere cu MTMA mai mare de 7,5 tone:

Sâmbătă, 26 mai, în intervalul orar: 16.00-22.00

Duminică, 27 mai, în intervalul orar: 6.00-22.00

Luni, 28 mai, în intervalul orar: 6.00-22.00

A2 – Bucureşti (intersecţia A2 cu Centura Bucureşti) – Fundulea – Lehliu (intersecţie A2 cu DN3) – Feteşti (intersecţie A2 cu DN 3B) – Cernavodă (intersecţie A2 cu DN3) – Murfatlar (intersecţie A2 cu DN3), pe ambele sensuri – pentru vehiculele rutiere cu MTMA mai mare de 3,5 tone:

Sâmbătă, 26 mai, în intervalul orar: 16.00-22.00

Duminică, 27 mai, în intervalul orar: 6.00-22.00

Luni, 28 mai, în intervalul orar: 6.00-22.00

DN 39 – Agigea (intersecţie DN39 cu DN 39A) – Mangalia (intrare municipiu), pe ambele sensuri – pentru vehiculele rutiere cu MTMA mai mare de 7,5 tone:

Sâmbătă, 26 mai, în intervalul orar: 16.00-22.00

Duminică, 27 mai, în intervalul orar: 6.00-22.00

Luni, 28 mai, în intervalul orar: 6.00-22.00

Încălcarea acestor restricţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

MOŞII de VARĂ, sărbătoarea din ajunul RUSALIILOR. Semnificații, tradiții și credințe păstrate din străbuni

avatar

Publicat

mosii de vara

Cu o zi înainte de sărbătoarea Rusaliilor, sâmbătă, 26 mai, sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă. Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară” sau „Sâmbăta Morților”. În toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire a celor trecuţi la cele veşnice.

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mănăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).

Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, pe 18 iunie , sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi).

Este considerată că fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.

În această zi, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.

Credinţa populară arată că Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui.

Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii.

lumanareSâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

De Rusalii, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă.

Tradiția spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase noi de lut , cumpărate pentru această ocazie.

Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei.

La porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

În această zi de sărbătoare, femeile merg la biserică cu ramuri de nuc şi de tei care se aşează la icoană, pentru a le feri gospodăria de lucruri rele. Unele ramuri de tei de la Rusalii sunt păstrate peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Credinţele populare spun că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală.

fantanaChiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ. De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă. Stările date de modul în care şi-au dus viaţa pe pământ durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc şi când vor avea loc hotărârile finale legate de acestea.

Moşii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care sunt sărbătoriţi. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor.

În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei de Rusalii. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

ramuri de teiTradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

Totodată, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogat.

Pentru praznicul Moşilor de Vară, în multe zone din țară se organizează târguri tradiţionale, aprovizionate cu produse artizanale și cu alimente specifice pentru pregătirea praznicului. Din aceaste târguri, credincioșii se aprovizionează cu cele necesare pentru ziua de prăznuire.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Unde sunt RADARE, în minivacanţa de Rusalii, în judeţul Alba. Poliţia monitorizează traficul rutier

avatar

Publicat

Dacă vă faceţi planuri să călătoriţi cu maşina în minivacanţa de Rusalii, nu uitaţi să respectaţi regulile rutiere. Poliţiştii rutieri din Alba vor fi la datorie şi vor monitoriza circulaţia, inclusiv cu aparate radar.

Amplasarea radarelor în perioada 26 – 29 mai 2018 în judeţul Alba:

Drumul Naţional 1: Alba Iulia – Sântimbru – Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1; Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7:  Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C: Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74: Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75: Cîmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75: Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia: Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Radare mobile pot fi amplasate şi în alte locaţii, aşa că sunteţi sfătuiţi să respectaţi viteza regulamentară şi să conduceţi cu prudenţă.

Potrivit Codului Rutier, limitele maxime de viteză sunt de:

– 50 km/oră în localităţi (în unele cazuri, limita este mai mare, dar de maximum 80 km/oră sau mai mică, dar minimum 30 km/oră);

– 90 km/oră pe drumuri naţionale, judeţene, comunale

– 100 km/oră pe drumuri expres sau drumuri naţionale europene

– 130 km/oră pe autostrăzi;

Dacă depăşiţi aceste limite maxime admise de viteză riscaţi amenzi între 290 de lei şi 2.900 de lei.

– pentru depăşirea limitei cu 10-20 km/oră, se calculează 2 sau 3 puncte-amendă, adică 290 lei sau 435 lei, plus două puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 21-30 km/oră: 4 sau 5 puncte-amendă (580 lei sau 725 lei), plus trei puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 31-40 km/oră: între 6 şi 8 puncte-amendă (de la 870 la 1.160 lei), plus patru puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 41-50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă (de la 1.305 lei la 2.900 lei), plus sase puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu mai mult de 50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă (de la 1.305 lei la 2.900 lei), dar şi suspendarea permisului pentru 90 de zile.

Ceea ce poate puţini şoferi ştiu este că pot fi amendaţi şi dacă circulă prea încet. Sancţiunea este de 2 sau 3 puncte-amendă dacă rulaţi nejustificat cu viteză de cel puţin 10 km/oră sub limita minimă impusă de lege.

Reamintim că este posibilă plata a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, dacă este făcută în primele două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de contravenţie și chiar pe loc direct la agentul constatator.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate