Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

1 DECEMBRIE 1918, MAREA UNIRE de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații

Publicat

Alba Iulia devine pe 1 decembrie centrul principal al evenimentelor ce marchează Marea Unire. 1 Decembrie 1918 a rămas un simbol al afirmării hotărâtoare a poporului de a-şi decide singur soarta. Cei mai mulţi dintre cei care au văzut cu ochii lor înfăptuirea acestui vis de veacuri au pierit purtând în inimi fiorul libertărţii, iar, pentru generaţia tânără, Unirea de la 1918 a devenit doar o frumoasă lecţie de istorie. 

Alb24 vă prezintă repere importante legate de acest moment unic în istoria românilor şi cum a devenit Alba Iulia capitala de suflet a românilor de pretutindeni, fragmente de istorie vie ce nu ar trebui uitate.

Acum 100 de ani, peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Alba Iulia, pentru a asista la desăvârșirea celui mai puternic act din istoria României. Cu entuziasm și inimi însuflețite de dragoste de țară, românii au venit să dea mână cu mână într-o țară unită. După terminarea primului război mondial, poporul român a reușit să valorifice contextul mișcării de eliberare a popoarelor din Europa și a consfințit propria eliberare și unire, în „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia”.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Aici au venit 1.228 de delegați oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale și din toate cele 27 de comitate românești, episcopi, oameni de cultură, care au proclamat, la unison, „deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și egal”, „libertatea presei” dar și reforme în mai multe domenii ale vieții, acum 98 de ani.

Pe lângă oficialități, la Alba Iulia au venit, români de peste tot, de peste Carpaţi, cu trenul, cu căruţele, călare, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor de unde proveneau, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Marea Unire a tuturor românilor a fost împlinită în miezul zilei de 1 decembrie 1918, când cele 1.228 de semnături s-au așternut pe Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1.Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

1 Decembrie la Alba Iulia: Detalii din culisele Marii Uniri, povestite de istoricul Liviu Zgârciu

De ce la Alba Iulia? Sibiul şi Blajul, oraşe propuse pentru înfăptuirea Marii Adunări de la 1 Decembrie
”Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc al desfăşurării Marii Adunări de la 1 Decembrie nu s-a făcut întâmplător. Mai fuseseră luate în discuţie Sibiul, văzut drept capitală culturală a românilor ardeleni şi chiar Blajul, pentru rolul lui în revoluţia de la 1848-1849. În cele din urmă, s-a decis pentru Alba Iulia, prima capitală a românilor atunci când Mihai Viteazul reuşea în 1600 să unească pentru prima dată în istorie cele trei ţări române, Ţara Românească, Transilvania şi Moldova”.

Sala Unirii, fost cazino militar. De ce nu au fost făcute fotografii?

“La 1 decembrie 1918, şedinţa în care cei 1228 de delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a ţinut într-un cazino militar, care după această dată s-a numit Sala Unirii. Deşi extrem de importantă, adunarea care a început la ora 10.30 nu a fost imortalizată în nicio fotografie. Explicaţia este una extrem de simplă. Fotograful Bach care fusese angajat de autorităţile române să fotografieze nu şi-a respectat contractul. Speriat probabil de evenimentele tumultoase ale acelor clipe, să nu uităm că în acel moment armata germană se afla la Oarda, Bach nu a venit la Alba Iulia”.
Totuşi, avem 5 poze din 1 decembrie 1918, dar ele au fost realizate în afara Sălii Unirii, în zona unde se găsea mulţimea. Ele au fost realizate de Samoilă Mârza, un român din Galtiu, care a reuşit să imortalizeze 3 imagini cu mulţimea şi 2 cu tribuna oficială.

Ce s-a întâmplat în Sala Unirii?

“Marea Adunare Naţională din Sala Unirii de la 1 decembrie 1918, la care au participat cei 1228 de delegaţi a consfinţit unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Desfăşurarea ei este prea puţin cunoscută publicului larg, dar ceea ce s-a petrecut acolo ştim cu exactitate din procesul verbal ce s-a făcut. Şedinţa a fost deschisă de Ştefan Ciceo Pop, după care au urmat discursurile altor lideri ai românilor ardeleni. Dintre aceştia s-a remarcat cel al lui Vasile Goldiş, care a şi citit cele nouă puncte ale celui mai important act adoptat atunci, Rezoluţia Unirii. De semnalat că Rezoluţia, deşi a fost adoptată atunci oficial, decizia fusese luată deja cu o seară înainte la Hotelul Ungaria din Alba Iulia, locul în care fuseseră găzduiţi majoritatea liderilor politici ai românilor ardeleni. Din păcate, hotelul denumit apoi Apulum şi Dacia nu mai există, el fiind demolat undeva prin anii ’80”.

Proiectul prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“ a fost întocmit de unul dintre cei mai reprezentativi oameni politici români ardeleni, Vasile Goldiş. Documentul cuprinde cele nouă puncte şi este conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România. Manuscrisul original al documentului se păstrează la Muzeul Național al Unirii.

Articolele Rezoluţiei pentru Unire au fost „negociate“ la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Membrii Consiliului Naţional Român Central, organ cu rol politic şi administrativ,  în jurul cărora s-au grupat şi alţi fruntaşi ardeleni, au avut mai multe consfătuiri succesive, în cursul zilei de 30 noiembrie 1918. Dezbaterile au avut loc în Hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia, la acea vreme cel mai luxos local  din Alba Iulia. Ulterior, hotelul şi-a schimbat numele în „Dacia“. A fost dărâmat la sfârșitul  anilor 1980, când s-a ridicat actualul bloc de locuinţe 280.

Discuțiile pricipale au fost centrate pe articolele Rezoluţiei Unirii. Unii dintre participanţi – Aurel Vlad, spre exemplu – au propus pentru Transilvania o autonomie provizorie pentru a preveni eventuale zguduiri sociale. Alţi fruntaşi ardeleni au susţinut  o autonomie provizorie, până la întrunirea Adunării Constituante. Forma finală a Hotărârii de Unire a fost citită în fața delegaților de marele om politic ardelean al vremii, Vasile Goldiș.

Manuscrisul original a ajuns în patrimoniul Muzeului din Alba Iulia în 1929. În partea centrală a primei coperţi este înscrisă fotografia lui Vasile Goldiş, încadrată în partea stângă de frunze de stejar, iar în dreapta de măslin, sub  care stă scris cu majuscule: „Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 Dec. 1918“. De jur împrejur se dezvoltă o cusătură cu sârmă de culoare roşu, galben, albastru.

“Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului. Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns “fotograful Unirii” din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare “fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Mărturii ale celor care au participat la Marea Unire din 1918 au fost prezentate de Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale. Elena Căpâlneanu din Unirea II, a rememorat în anul 1968, la aniversarea unei jumătăți de secol de la Unire, evenimentele la care a luat parte în 1918. „Amintirile mele despre acele zile premergătoare unirii Transilvaniei cu ţara „Mamă” îmi sunt deosebit de clare, fiindcă bucuria, trăirea acelor zile de însufleţire, au fost copleşitoare”, sunt cuvintele celei care a participat la eveniment.

Dosarul de anchetare a morții lui Ion Arion, considerat primul martir al Unirii Transilvaniei cu România, păstrat la Arhivele Naționale Alba, ne permite să aflăm cum se împărțea dreptatea în primii ani de existență a României Mari.

30 noiembrie 1918, preziua Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia: O mulțime de trenuri, obișnuite sau speciale, ticsite cu soldați și civili români, se îndreptau spre orașul în care a doua zi s-a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

Presa maghiară din Ardeal a comentat pe larg evenimentele petrecute la Alba Iulia în istorica zi de 1 Decembrie 1918. Traduceri din limba maghiară în limba română ale articolelor în cauză  apar în lucrarea colectivă „1918 la Români-Documentele Unirii“.Gazetarii maghiari au prezentat detalii legate de sosirea delegaților la  Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,  derularea evenimentelor de acum 95 de ani,   dar și impresii cu accente dramatice, mergând până la formulări de genul „Ardealul are să fie ocupat“.

Apropiindu-ne de istoria recentă, în Cetatea din Alba Iulia se regăsesc numeroase simboluri ale evenimentelor importante ce au marcat dezvoltarea oraşului şi a ţării. Mai vechi sau mai noi, acestea sunt monumente importante ce atrag atenţia vizitatorilor la fiecare pas. Intrând în Cetate, prin Poarta I, pe Dealul Cetăţii şi apoi ajungând în faţa Porţii a III-a puteţi vedea Obeliscul lui „Horea, Cloşca şi Crişan”. În interiorul cetăţii sunt şi alte obiective cunoscute – Sala Unirii, Muzeul Unirii, cele două catedrale – ortodoxă şi romano-catolică. Odată cu rebilitarea şi modenizarea cetăţii istorice, au fost amplasate şi alte obiecte ce se doresc a marca evenimentele petrecute aici. Unul dintre aceste exemple este cel al clopotului din bronz din Cetatea Alba Carolina, care simbolizează Marea Unire de la 1918.

Pe monument este citată Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Doar că, dacă în documentul original se vorbește despre Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, pe Clopotul din Cetate „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

BLAJ

Finanțări de 13 milioane euro, cerute de Primăria Blaj prin PNRR și AFM. Autobuze și stații electrice, creșă și alte modernizări

Publicat

Primăria Blaj a depus opt proiecte de finanțare prin PNRR și AFM, în valoare de 13 milioane de euro, anunță edilul Gheorghe Valentin Rotar.

Vor fi cumpărate autobuze electrice, se vor instala stații de încărcare vehicule electrice, se vor moderniza blocuri pentru eficientizare energetică, se va construi o creșă și se vor face investiții pentru managementul deșeurilor.

”Cele 8 proiecte depuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) vizează, în principal, construirea unui oraș verde, prietenos cu mediul, curat și sănătos”, precizează primarul.

LISTA proiectelor depuse de Primăria Blaj pentru finanțare prin PNRR și AFM

  • Renovarea energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale din municipiul Blaj (PNRR – C5 Valul renovării – Apelul 1): vor beneficia de acest proiect 8 blocuri din municipiul Blaj, pe principiul primul venit/primul servit, în ordinea depunerii documentațiilor: Blocurile nr. 31, 40 și 41 (Eroilor), 7 (Republicii), 1 și 2 (Gării), G1 (Câmpia Libertății) și 5 (Gheorghe Barițiu). Proiectul vizează și construirea a 8 stații de reîncărcare, stabilite ulterior de autoritatea contractantă. Valoarea solicitată: 4.165.620 euro (contribuție de la bugetul local 0 euro)
  • Achiziție autobuze electrice: în parteneriat cu comuna Crăciunelu de Jos (PNRR C10 – Fondul local – Apelul 1); vor fi achiziționate 4 autobuze nepoluante în lungime de 10 m, 4 autobuze nepoluante în lungime de 12 m și un microbuz nepoluant. Valoarea solicitată este de 4.393.550 euro (contribuție de la bugetul local 0 euro)
  • Achiziție sistem E-Ticketing: în parteneriat cu comuna Crăciunelu de Jos (PNRR C10 – Fondul local – Apelul 1); vor fi achiziționate 2 sisteme de transport inteligent (ITS) și 12 stații de încărcare (10 la Blaj și 2 la Crăciunelu de Jos). Valoarea solicitată este de 400.000 euro (contribuție de la bugetul local 0 euro)
  • Construire creșă mică, localitatea Izvoarele (PNRR C15 – Educație – Apelul 1): creșa va avea 40 de locuri și va fi construită în „Lunca Ciufudului”, lângă parcul de la intrarea în Tiur. Valoarea solicitată este de 2.005.806,54 euro (contribuție de la bugetul local 0 euro). Contract semnat
  • Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiul Blaj (Administrația Fondului pentru Mediu): amenajarea a 15 stații de reîncărcare. Valoarea solicitată este de 3.173.367,15 lei (contribuție de la bugetul local 323.411,15 lei)
  • Construire de insule ecologice digitalizate subterane (Ministerul Mediului – Componenta C3 – Managementul deșeurilor): vor fi amenajate 5 astfel de insule. Insula ecologică poate fi concepută pentru a utiliza mai multe pubele sau containere subterane sau supraterane pentru colectarea selectivă. Valoarea solicitată este de 1.229.875 lei/ 250.000 euro (contribuție de la bugetul local 0 euro)
  • Construire de insule ecologice digitalizate supraterane tip II (Ministerul Mediului – Componenta C3 – Managementul deșeurilor): vor fi amenajate 14 astfel de insule. Valoarea solicitată este de 1.308.587 lei/ 266.000 euro (contribuție de la bugetul local 0 euro).
  • Înființarea unui centru de colectare prin aport voluntar – municipiul Blaj (Ministerul Mediului – Componenta C3 – Managementul deșeurilor). Centrul de colectare prin aport voluntar va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door”, respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale: deșeuri voluminoase, deșeuri textile, deșeuri din lemn, mobilier, deșeuri din anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri de cadavre animale, deșeuri de grădină, deșeuri din construcții și demolări. Valoarea solicitată este de 3.830.913,04 lei/ 778.720 euro (contribuție de la bugetul local 0 euro).

foto: Facebook (Gheorghe Valentin Rotar)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Câte cazuri COVID au fost înregistrate după 211 testări în 24 de ore. Situația infectărilor pe localități, 24 septembrie

Publicat

Au fost înregistrate 26 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP), sâmbătă, 24 septembrie.

Comparativ, vineri erau 31 cazuri noi. În județ sunt, în total, 455 cazuri active (470 anterior).

De la începutul pandemiei, în Alba au fost 59.016 cazuri confirmate, 57.663 persoane vindecate, 1.308 decese.

În același interval au fost procesate 495.195 teste, din care 364.093 PCR și 131.102 rapide.

În ultimele 24 de ore, în județul Alba, au fost făcute 211 testări: 44 PCR (30 la DSP și 14 la spitalul județean) și 167 teste rapide.

Cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore în județul Alba

Mediul urban

  • Alba Iulia – 6 cazuri (+3 cazuri reinfectare)
  • Cugir – 5 cazuri (+1 caz reinfectare)
  • Aiud – 2 cazuri
  • Ocna Mureș – 1 caz (+2 cazuri reinfectare)
  • Blaj – 1 caz reinfectare
  • Sebeș – 1 caz

Mediul rural

  • Ciugud – 2 cazuri
  • Albac – 1 caz
  • Roșia Montană – 1 caz reinfectare

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,22 (anterior 1,26).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidență Cazuri
Urban    
ORAŞ OCNA MUREŞ 3.47 48
MUNICIPIUL ALBA IULIA 2.48 191
ORAŞ TEIUŞ 2.1 15
MUNICIPIUL AIUD 1.28 32
ORAŞ CÂMPENI 1.27 9
MUNICIPIUL SEBEŞ 1.1 36
ORAŞ ABRUD 0.97 5
ORAŞ ZLATNA 0.9 7
MUNICIPIUL BLAJ 0.53 11
ORAŞ CUGIR 0.47 12
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0 0
Rural    
RĂDEŞTI 3.18 4
MOGOŞ 2.72 2
CIUGUD 2.1 7
UNIREA 2.08 10
OCOLIŞ 2.03 1
LUNCA MUREŞULUI 1.97 5
PONOR 1.73 1
PIANU 1.67 6
MIRĂSLĂU 1.54 3
DAIA ROMÂNĂ 1.28 4
GALDA DE JOS 1.14 5
METEŞ 1.1 3
NOŞLAC 1.1 2
ALBAC 1.03 2
SÂNTIMBRU 0.99 3
HOPÂRTA 0.88 1
VADU MOŢILOR 0.79 1
SÂNCEL 0.77 2
ROŞIA MONTANĂ 0.75 2
AVRAM IANCU 0.71 1
ROŞIA DE SECAŞ 0.64 1
VALEA LUNGĂ 0.64 2
SOHODOL 0.61 1
HOREA 0.53 1
CRICĂU 0.51 1
GÂRBOVA 0.47 1
ŞONA 0.46 2
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0.44 1
ŞIBOT 0.43 1
STREMŢ 0.42 1
LOPADEA NOUĂ 0.4 1
ŞPRING 0.39 1
VINŢU DE JOS 0.36 2
ŞUGAG 0.35 1
MIHALŢ 0.31 1
SĂSCIORI 0.31 2
IGHIU 0.28 2
BISTRA 0.22 1
JIDVEI 0.19 1
ALMAŞU MARE 0 0
ARIEŞENI 0 0
BERGHIN 0 0
BLANDIANA 0 0
BUCIUM 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
CETATEA DE BALTĂ 0 0
CIURULEASA 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 0 0
CUT 0 0
DOŞTAT 0 0
FĂRĂU 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
LIVEZILE 0 0
LUPŞA 0 0
OHABA 0 0
POIANA VADULUI 0 0
POŞAGA 0 0
RÂMEŢ 0 0
RIMETEA 0 0
SĂLCIUA 0 0
SĂLIŞTEA 0 0
SCĂRIŞOARA 0 0
VIDRA 0 0

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

O nouă grădiniță va fi construită la Alba Iulia. Locația, în apropierea unei unități militare

Publicat

O nouă grădiniță va fi construită la Alba Iulia. Inițiativa aparține Arhiepiscopiei Ortodoxe și terenul vizat se află în perimetrul de siguranță al unei unități militare.

Locația este pe strada Constantin Galeriu, în zona Alba-Micești (Valea Popii).

Suprafața de teren propusă este în categoria de folosință ”pășune și altele”, fiind amplasat în zona de protecție și de siguranță a unității militare, astfel că se cere elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD).

Suprafața studiată este de 7841 mp, învecinată la nord cu strada Constantin Galeriu, la sud cu UM 1023, la vest cu imobil ce aparține Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Alba Iulia și la est cu strada Arsenie Boca.

Clădirile grădiniței vor fi construite în regim demisol-parter-etaj. Incinta va fi amenajată cu parcări, alei, platforme, zone verzi.

Cele trei săli de grupă vor fi la parter. Construcțiile vor fi inserate în terenul în pantă, pe o latură, cu acoperiș tip terasă circulabilă înierbată. Pavilionul principal va include spații administrative, sală și vestiare educatoare, birou director/contabilitate, cabinet medical, oficiu, sală mese, sală multifuncțională pentru activități educative și serbări, mic paraclis.

Clădiea sălilor de grupă va fi în poziție superioară cu demisol parțial și parter deschis către curte sistematizată.

Accesul pietonal și rutier se va asigura din cele două străzi. Mașinile vor putea staționa doar în interiorul parcelei, în afara circulației publice. Au fost propuse 24 de parcări.

Grădinița se va construi lângă unitatea militară, cu respectarea următoarelor:

  • limite amplasament
  • zonă siguranță aferentă
  • neemitere pretenții privind o posibilă poluare fonică
  • interzicere fotografiere în direcția obiectivului militar
  • ajustarea unor posibile camere video amplasate la grădiniță pentru a nu permite vizualizarea obiectivului militar
  • interzicere aparatură radiocomunicații posibilă a interfera cu sistemele de comunicații militare
  • respectarea indicatoarelor și a îndrumărilor personalului militar aflat în paza obiectivului
  • neafectarea activităților, terenurilor, construcțiilor, instalațiilor din administrarea MApN

Documentația cu detaliile de mai sus este prezentată consilierilor locali în ședința din 27 septembrie, pentru aprobarea PUD.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Polițiști din Alba, voluntari la Alba Carolina Bike Race. Asigură traseul greu accesibil din zona Mamut, la concurs

Publicat

Polițiștii din Alba sunt alături de participanții la concursul de ciclism montan Alba Carolina Bike Race.

Doi dintre ei asigură traseul greu accesibil din zona Mamut. Aurelian și Radu s-au implicat ca voluntari.

De asemenea, în locația principală a concursului, în zona Parcul Unirii – Casa de Cultură a Sindicatelor, polițiștii sunt alături de copii le prezintă regulile de circulație pe care trebuie sa le respecte biciclistii.

Aproximativ 450 de concurenți de toate vârstele participă sâmbătă la Alba Carolina Bike Race. Concursul se desfășoară în cadrul unui eveniment maraton, cu plecare din Alba Iulia. Concurenții parcurg traseu prin mai multe localități din regiune, pe o distanță de aproximativ 65 km.

Vezi FOTO-VIDEO: A început concursul de ciclism montan Alba Carolina Bike Race. Sute de participanți la competiția de la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax