Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

1 DECEMBRIE 1918, MAREA UNIRE de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații


Publicat

Alba Iulia devine pe 1 decembrie centrul principal al evenimentelor ce marchează Marea Unire. 1 Decembrie 1918 a rămas un simbol al afirmării hotărâtoare a poporului de a-şi decide singur soarta. Cei mai mulţi dintre cei care au văzut cu ochii lor înfăptuirea acestui vis de veacuri au pierit purtând în inimi fiorul libertărţii, iar, pentru generaţia tânără, Unirea de la 1918 a devenit doar o frumoasă lecţie de istorie. 

Alb24 vă prezintă repere importante legate de acest moment unic în istoria românilor şi cum a devenit Alba Iulia capitala de suflet a românilor de pretutindeni, fragmente de istorie vie ce nu ar trebui uitate.

Acum 100 de ani, peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Alba Iulia, pentru a asista la desăvârșirea celui mai puternic act din istoria României. Cu entuziasm și inimi însuflețite de dragoste de țară, românii au venit să dea mână cu mână într-o țară unită. După terminarea primului război mondial, poporul român a reușit să valorifice contextul mișcării de eliberare a popoarelor din Europa și a consfințit propria eliberare și unire, în „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia”.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Aici au venit 1.228 de delegați oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale și din toate cele 27 de comitate românești, episcopi, oameni de cultură, care au proclamat, la unison, „deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și egal”, „libertatea presei” dar și reforme în mai multe domenii ale vieții, acum 98 de ani.

Pe lângă oficialități, la Alba Iulia au venit, români de peste tot, de peste Carpaţi, cu trenul, cu căruţele, călare, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor de unde proveneau, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Marea Unire a tuturor românilor a fost împlinită în miezul zilei de 1 decembrie 1918, când cele 1.228 de semnături s-au așternut pe Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1.Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

1 Decembrie la Alba Iulia: Detalii din culisele Marii Uniri, povestite de istoricul Liviu Zgârciu

De ce la Alba Iulia? Sibiul şi Blajul, oraşe propuse pentru înfăptuirea Marii Adunări de la 1 Decembrie
”Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc al desfăşurării Marii Adunări de la 1 Decembrie nu s-a făcut întâmplător. Mai fuseseră luate în discuţie Sibiul, văzut drept capitală culturală a românilor ardeleni şi chiar Blajul, pentru rolul lui în revoluţia de la 1848-1849. În cele din urmă, s-a decis pentru Alba Iulia, prima capitală a românilor atunci când Mihai Viteazul reuşea în 1600 să unească pentru prima dată în istorie cele trei ţări române, Ţara Românească, Transilvania şi Moldova”.

Sala Unirii, fost cazino militar. De ce nu au fost făcute fotografii?

“La 1 decembrie 1918, şedinţa în care cei 1228 de delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a ţinut într-un cazino militar, care după această dată s-a numit Sala Unirii. Deşi extrem de importantă, adunarea care a început la ora 10.30 nu a fost imortalizată în nicio fotografie. Explicaţia este una extrem de simplă. Fotograful Bach care fusese angajat de autorităţile române să fotografieze nu şi-a respectat contractul. Speriat probabil de evenimentele tumultoase ale acelor clipe, să nu uităm că în acel moment armata germană se afla la Oarda, Bach nu a venit la Alba Iulia”.
Totuşi, avem 5 poze din 1 decembrie 1918, dar ele au fost realizate în afara Sălii Unirii, în zona unde se găsea mulţimea. Ele au fost realizate de Samoilă Mârza, un român din Galtiu, care a reuşit să imortalizeze 3 imagini cu mulţimea şi 2 cu tribuna oficială.

Ce s-a întâmplat în Sala Unirii?

“Marea Adunare Naţională din Sala Unirii de la 1 decembrie 1918, la care au participat cei 1228 de delegaţi a consfinţit unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Desfăşurarea ei este prea puţin cunoscută publicului larg, dar ceea ce s-a petrecut acolo ştim cu exactitate din procesul verbal ce s-a făcut. Şedinţa a fost deschisă de Ştefan Ciceo Pop, după care au urmat discursurile altor lideri ai românilor ardeleni. Dintre aceştia s-a remarcat cel al lui Vasile Goldiş, care a şi citit cele nouă puncte ale celui mai important act adoptat atunci, Rezoluţia Unirii. De semnalat că Rezoluţia, deşi a fost adoptată atunci oficial, decizia fusese luată deja cu o seară înainte la Hotelul Ungaria din Alba Iulia, locul în care fuseseră găzduiţi majoritatea liderilor politici ai românilor ardeleni. Din păcate, hotelul denumit apoi Apulum şi Dacia nu mai există, el fiind demolat undeva prin anii ’80”.

Proiectul prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“ a fost întocmit de unul dintre cei mai reprezentativi oameni politici români ardeleni, Vasile Goldiş. Documentul cuprinde cele nouă puncte şi este conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România. Manuscrisul original al documentului se păstrează la Muzeul Național al Unirii.

Articolele Rezoluţiei pentru Unire au fost „negociate“ la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Membrii Consiliului Naţional Român Central, organ cu rol politic şi administrativ,  în jurul cărora s-au grupat şi alţi fruntaşi ardeleni, au avut mai multe consfătuiri succesive, în cursul zilei de 30 noiembrie 1918. Dezbaterile au avut loc în Hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia, la acea vreme cel mai luxos local  din Alba Iulia. Ulterior, hotelul şi-a schimbat numele în „Dacia“. A fost dărâmat la sfârșitul  anilor 1980, când s-a ridicat actualul bloc de locuinţe 280.

Discuțiile pricipale au fost centrate pe articolele Rezoluţiei Unirii. Unii dintre participanţi – Aurel Vlad, spre exemplu – au propus pentru Transilvania o autonomie provizorie pentru a preveni eventuale zguduiri sociale. Alţi fruntaşi ardeleni au susţinut  o autonomie provizorie, până la întrunirea Adunării Constituante. Forma finală a Hotărârii de Unire a fost citită în fața delegaților de marele om politic ardelean al vremii, Vasile Goldiș.

Manuscrisul original a ajuns în patrimoniul Muzeului din Alba Iulia în 1929. În partea centrală a primei coperţi este înscrisă fotografia lui Vasile Goldiş, încadrată în partea stângă de frunze de stejar, iar în dreapta de măslin, sub  care stă scris cu majuscule: „Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 Dec. 1918“. De jur împrejur se dezvoltă o cusătură cu sârmă de culoare roşu, galben, albastru.

“Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului. Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns “fotograful Unirii” din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare “fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Mărturii ale celor care au participat la Marea Unire din 1918 au fost prezentate de Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale. Elena Căpâlneanu din Unirea II, a rememorat în anul 1968, la aniversarea unei jumătăți de secol de la Unire, evenimentele la care a luat parte în 1918. „Amintirile mele despre acele zile premergătoare unirii Transilvaniei cu ţara „Mamă” îmi sunt deosebit de clare, fiindcă bucuria, trăirea acelor zile de însufleţire, au fost copleşitoare”, sunt cuvintele celei care a participat la eveniment.

Dosarul de anchetare a morții lui Ion Arion, considerat primul martir al Unirii Transilvaniei cu România, păstrat la Arhivele Naționale Alba, ne permite să aflăm cum se împărțea dreptatea în primii ani de existență a României Mari.

30 noiembrie 1918, preziua Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia: O mulțime de trenuri, obișnuite sau speciale, ticsite cu soldați și civili români, se îndreptau spre orașul în care a doua zi s-a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

Presa maghiară din Ardeal a comentat pe larg evenimentele petrecute la Alba Iulia în istorica zi de 1 Decembrie 1918. Traduceri din limba maghiară în limba română ale articolelor în cauză  apar în lucrarea colectivă „1918 la Români-Documentele Unirii“.Gazetarii maghiari au prezentat detalii legate de sosirea delegaților la  Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,  derularea evenimentelor de acum 95 de ani,   dar și impresii cu accente dramatice, mergând până la formulări de genul „Ardealul are să fie ocupat“.

Apropiindu-ne de istoria recentă, în Cetatea din Alba Iulia se regăsesc numeroase simboluri ale evenimentelor importante ce au marcat dezvoltarea oraşului şi a ţării. Mai vechi sau mai noi, acestea sunt monumente importante ce atrag atenţia vizitatorilor la fiecare pas. Intrând în Cetate, prin Poarta I, pe Dealul Cetăţii şi apoi ajungând în faţa Porţii a III-a puteţi vedea Obeliscul lui „Horea, Cloşca şi Crişan”. În interiorul cetăţii sunt şi alte obiective cunoscute – Sala Unirii, Muzeul Unirii, cele două catedrale – ortodoxă şi romano-catolică. Odată cu rebilitarea şi modenizarea cetăţii istorice, au fost amplasate şi alte obiecte ce se doresc a marca evenimentele petrecute aici. Unul dintre aceste exemple este cel al clopotului din bronz din Cetatea Alba Carolina, care simbolizează Marea Unire de la 1918.

Pe monument este citată Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Doar că, dacă în documentul original se vorbește despre Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, pe Clopotul din Cetate „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

25-26 septembrie: Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”, în Piața Cetății din Alba Iulia. ARTIȘTI și PROGRAM

Publicat

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” este reluat, după ce ediția de anul trecut a fost anulată din cauza pandemiei, iar timp de două zile, în perioada 25 – 26 septembrie, Alba Iulia redevine capitala muzicii folk.

Astfel, la sfârșitul acestei săptămâni, folkul românesc se mută cu întreg bagajul de muzică bună la Alba Iulia pentru cel mai important festival de folk din România. Evenimentul se desfășoară cu respectarea celor mai stricte măsuri de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2, iar intrarea va fi liberă.

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” se va desfășura sâmbătă și duminică, 25 și 26 septembrie 2021, în Piața Cetății din municipiul Alba Iulia.

Fiecare zi va fi deschisă, la ora 11:00, la Framm’s, cu o „Cafea cu Folk” în cadrul căreia publicul se va putea întâlni cu interpreții invitați în festival.

Ulterior, în fiecare seară, vor urca pe scenă folkiști îndrăgiți precum Victor Socaciu, Mircea Vintilă, Dinu Olărașu, Florin Săsărman, Sorin Minghiat, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Zoia Alecu, Vali Șerban și „Școala de Folk”.

Duminică, la Framm’s, este programată și lansarea discului vinyl „Accent 40 – Cascadorii Anxietății” și cartea „Chitaristul” – Paul Prisada.

„În fiecare an, Alba Iulia devine capitala muzicii folk românești, iar cei mai îndrăgiți interpreți ai genului se mută în „Cealaltă Capitală” cu întreg bagajul de muzică bună. În acest an ne propunem să organizăm o ediție specială a festivalului, de o sensibilitate aparte, pentru dumneavoastră, publicul, dar și pentru artiștii județului și ai României, într-o perioadă dificilă din cauza pandemiei COVID-19. Atingerea acestui deziderat va fi posibilă doar cu sprijinul spectatorilor. Datorită susținerii Consiliului Județean Alba, căruia îi mulțumim pe această cale, anul acesta intrarea la festival va fi gratuită, însă facem un apel la responsabilitate, asumare și respect, în vederea respectării cu strictețe a măsurilor sanitare impuse de legislația în vigoare”, a spus managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, Alexandru Pal.

Spectatorii care doresc să participe la Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” vor trebui să știe că accesul în perimetrul de eveniment va fi deschis cu o oră înainte, astfel încât să se intre pe rând, respectând distanțarea fizică. La intrarea în zona de concert, fiecărui spectator i se va măsura temperatura cu termometre non-contact și nu se va permite accesul persoanelor simptomatice care prezintă tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală modificată sau a celor cu temperatura măsurată mai mare de 37,5 °C. Pe toată perioada concertelor, în perimetrul de eveniment, fiecare participant va trebui să poarte mască de protecție, în mod corespunzător. De asemenea, intrările în spațiul de eveniment vor fi dotate cu stații de dezinfectare pentru mâini, iar spectatorii vor fi obligați să se dezinfecteze în momentul accesului în spațiul respectiv. În spațiul de eveniment, poziționarea scaunelor destinate publicului nu vor suferi modificări, pentru a asigura distanțarea fizică de siguranță și se vor respecta culoarele de acces și ieșire, acestea fiind marcate în mod corespunzător.

Organizatorii recomandă publicului să participe la eveniment în mod organizat, prin acces în perimetrul de eveniment și cu respectarea măsurilor organizatorice și să NU aleagă participarea la eveniment indirect, cu scopul evitării măsurilor sanitare, în afara perimetrului.

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” este organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena Alba”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia. Festivalul este, la fel ca multe alte evenimente culturale organizate în Alba, o marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba.

Program Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”

Sâmbătă, 25 septembrie

– ora 11:00 – Cafeaua cu Folk la Framm`s

– ora 18:00 – Spectacol extraordinar – Victor Socaciu, Mircea Vintilă, Dinu Olărașu, Florin Săsărman, Sorin Mihghiat – moment special „in memoriam Doru Stănculescu”

Duminică, 26 septembrie

– ora 11:00 – Cafeaua cu Folk la Framm`s

Lansare disc vinyl „Accent 40 – Cascadorii Anxietății” și cartea „Chitaristul” – Paul Prisada

– ora 18:00 – Spectacol extraordinar – Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Zoia Alecu, Vali Șerban și „Școala de Folk”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cod Galben de vreme rea pentru o parte a județului Alba: Rafale de vânt puternic. Până când este în vigoare atenționarea

Publicat

Parte din județul Alba este vizată vineri, 24 septembrie de o avertizare meteo de vreme rea. Meteorologii au emis joi o avertizare de tip Cod Galben, avertizare valabilă până vineri seara la ora 23.00.

În intervalul mai sus menționat la munte, la altitudini de peste 1700 m vântul va avea intensificări susținute cu rafale ce vor depăși 90 – 100 kilometri la oră.

Însă, în funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza avertizarea meteo.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sindicatul Europol: Niciun polițist nu a promovat probele de educație fizică și autoapărare, la selecția pentru instructori

Publicat

Niciunul dintre candidații la selecția pentru instructori ai structurilor de pregătire profesională, din cadrul inspectoratelor de poliție, nu a promovat proba de educație fizică și autoapărare.

Sindicatul Europol a prezentat rezultatele probelor la care au fost supuși polițiștii propuși să fie specialiști în instruirea altor colegi.

Potrivit sursei citate, rezultatele după probele susținute la școala de poliție din Câmpina au fost următoarele:

  • Conducere defensivă – doar 6 polițiști au promovat probele
  • Instrucția tragerii – doar 2 polițiști au promovat probele
  • Educație fizică și autoapărare – zero polițiști au promovat probele;
  • Tactică polițienească – doar 9 polițiști au promovat probele.

Sindicaliștii Europol susțin că ”în continuare, cel mai probabil, posturile rămase vacante vor fi scoase la concurs din sursă externă, cu toate că avem în sistem agenți de poliție care au rezultate de excepție obținute la nivelul unor competiții internaționale”, dar care, se pare, nu au fost printre cei propuși la această selecție.

Cât de grele au fost probele de selecție

Poliția Română anunțase, în urmă cu aproximativ două săptămâni, că pentru verificarea aptitudinilor necesare, polițiștii au avut de susținut proba practică, eliminatorie în cadrul procedurii de avizare a polițiștilor instructori.

Verificarea a avut drept scop încadrarea posturilor de instructori, cu personal care să aibă abilitățile și pregătirea necesare îndeplinirii sarcinilor specifice.

Probele practice pentru fiecare specializare:

1. Pregătire sportivă și autoapărare – testarea calităților motrice ale candidaților și a procedeelor de autoapărare, adaptate nevoilor de verificare practică.

Pentru testarea calităților motrice, bărbații au avut de susținut următoarele probe: alergare de rezistență (1000m), menținut în atârnat, genuflexiuni, abdomene și flotări, iar femeile: alergare de rezistență (800 m), abdomene, viteză și săritura în lungime de pe loc.

2. Tragere cu armamentul din dotare – organizarea și executarea unor ședințe de tragere.

3. Conducere autovehicul în regim prioritar – susținerea unei probe de verificare a aptitudinilor, ce presupune parcurgerea unui traseu aplicativ și efectuarea unor manevre specifice, care fac parte din curriculumul de pregătire al instructorilor auto.

4. Tactică – rezolvarea unor situații tactice standard de ordine publică, care implică aplicarea uneia sau mai multor măsuri polițienești, potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare.

La toate cele 4 probe susținute, celor evaluați li s-a solicitat să explice tehnicile folosite, să contextualizeze măsurile luate, ținând cont de prevederile legislației în vigoare, astfel încât să se poată evalua capacitatea acestora, de a transmite informațiile profesionale, în procesul de pregătire, mai preciza Poliția Română.

Ocuparea posturilor vacante din cadrul structurilor teritoriale de pregătire profesională se face numai după obținerea unui aviz prealabil acordat de comisia constituită la nivelul Direcției Pregătire Profesională din cadrul Poliției Române.

Neacordarea avizului prealabil atrage imposibilitatea numirii în funcție sau modificării raporturilor de serviciu.

Posturile de execuție cu atribuții pe linia pregătirii în domeniul intervenției au în componență următoarele specializări:

  • pregătire în domeniul educației fizice și autoapărării
  • pregătire în domeniul instrucției tragerii
  • pregătire în domeniul tacticii polițienești
  • pregătire în domeniul conducerii auto în regim prioritar.

foto: captură video (prezentare selecție)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Eurostat: România are cei mai puţini posesori de maşini la mia de locuitori din Uniunea Europeană

Publicat

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de automobile de pasageri la mia de locuitori.

Astfel, la o mie de locuitori, parcul auto din România număra 357 de maşini la finele lui 2019, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică.

În același timp, România are şi unul dintre cele mai învechite parcuri auto. Vârsta medie a maşinilor aflate în circulaţie în România este de 16,5 ani, potrivit Asociaţiei Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA).

De cel puţin 30 de ani, Luxemburg a înregistrat cea mai mare rată de motorizare dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai arată datele Eurostat.

În 2019, existau 681 de autoturisme la mia de locuitori luxemburghezi. Această cifră poate fi influenţată de lucrătorii transfrontalieri care folosesc maşini de companie înmatriculate în ţară, notează sursa citată.

Luxemburg a fost urmat de Italia pe locul doi, cu 663 de maşini la mia de locuitori. Următoarele în topul listei au fost Cipru (645 de maşini), Finlanda şi Polonia (ambele cu 642 de maşini).

La polul opus, cele mai scăzute rate de motorizare s-au găsit în România (357 autoturisme), Letonia (381 autoturisme) şi Ungaria (390 autoturisme).

În ceea ce priveşte vechimea parcului auto, Lituania (16,8 ani), Estonia (16,7 ani) şi România (16,5 ani) au cele mai vechi flote, cu vehicule mai vechi de 16 ani.

Cele mai noi maşini pot fi găsite de asemenea în Luxemburg (6,5 ani) şi Austria (8,3 ani), potrivit datelor ACEA.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate