Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

1 DECEMBRIE 1918, MAREA UNIRE de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații


Publicat

Alba Iulia devine pe 1 decembrie centrul principal al evenimentelor ce marchează Marea Unire. 1 Decembrie 1918 a rămas un simbol al afirmării hotărâtoare a poporului de a-şi decide singur soarta. Cei mai mulţi dintre cei care au văzut cu ochii lor înfăptuirea acestui vis de veacuri au pierit purtând în inimi fiorul libertărţii, iar, pentru generaţia tânără, Unirea de la 1918 a devenit doar o frumoasă lecţie de istorie. 

Alb24 vă prezintă repere importante legate de acest moment unic în istoria românilor şi cum a devenit Alba Iulia capitala de suflet a românilor de pretutindeni, fragmente de istorie vie ce nu ar trebui uitate.

Acum 100 de ani, peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Alba Iulia, pentru a asista la desăvârșirea celui mai puternic act din istoria României. Cu entuziasm și inimi însuflețite de dragoste de țară, românii au venit să dea mână cu mână într-o țară unită. După terminarea primului război mondial, poporul român a reușit să valorifice contextul mișcării de eliberare a popoarelor din Europa și a consfințit propria eliberare și unire, în „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia”.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Aici au venit 1.228 de delegați oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale și din toate cele 27 de comitate românești, episcopi, oameni de cultură, care au proclamat, la unison, „deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și egal”, „libertatea presei” dar și reforme în mai multe domenii ale vieții, acum 98 de ani.

Pe lângă oficialități, la Alba Iulia au venit, români de peste tot, de peste Carpaţi, cu trenul, cu căruţele, călare, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor de unde proveneau, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Marea Unire a tuturor românilor a fost împlinită în miezul zilei de 1 decembrie 1918, când cele 1.228 de semnături s-au așternut pe Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1.Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

1 Decembrie la Alba Iulia: Detalii din culisele Marii Uniri, povestite de istoricul Liviu Zgârciu

De ce la Alba Iulia? Sibiul şi Blajul, oraşe propuse pentru înfăptuirea Marii Adunări de la 1 Decembrie
”Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc al desfăşurării Marii Adunări de la 1 Decembrie nu s-a făcut întâmplător. Mai fuseseră luate în discuţie Sibiul, văzut drept capitală culturală a românilor ardeleni şi chiar Blajul, pentru rolul lui în revoluţia de la 1848-1849. În cele din urmă, s-a decis pentru Alba Iulia, prima capitală a românilor atunci când Mihai Viteazul reuşea în 1600 să unească pentru prima dată în istorie cele trei ţări române, Ţara Românească, Transilvania şi Moldova”.

Sala Unirii, fost cazino militar. De ce nu au fost făcute fotografii?

“La 1 decembrie 1918, şedinţa în care cei 1228 de delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a ţinut într-un cazino militar, care după această dată s-a numit Sala Unirii. Deşi extrem de importantă, adunarea care a început la ora 10.30 nu a fost imortalizată în nicio fotografie. Explicaţia este una extrem de simplă. Fotograful Bach care fusese angajat de autorităţile române să fotografieze nu şi-a respectat contractul. Speriat probabil de evenimentele tumultoase ale acelor clipe, să nu uităm că în acel moment armata germană se afla la Oarda, Bach nu a venit la Alba Iulia”.
Totuşi, avem 5 poze din 1 decembrie 1918, dar ele au fost realizate în afara Sălii Unirii, în zona unde se găsea mulţimea. Ele au fost realizate de Samoilă Mârza, un român din Galtiu, care a reuşit să imortalizeze 3 imagini cu mulţimea şi 2 cu tribuna oficială.

Ce s-a întâmplat în Sala Unirii?

“Marea Adunare Naţională din Sala Unirii de la 1 decembrie 1918, la care au participat cei 1228 de delegaţi a consfinţit unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Desfăşurarea ei este prea puţin cunoscută publicului larg, dar ceea ce s-a petrecut acolo ştim cu exactitate din procesul verbal ce s-a făcut. Şedinţa a fost deschisă de Ştefan Ciceo Pop, după care au urmat discursurile altor lideri ai românilor ardeleni. Dintre aceştia s-a remarcat cel al lui Vasile Goldiş, care a şi citit cele nouă puncte ale celui mai important act adoptat atunci, Rezoluţia Unirii. De semnalat că Rezoluţia, deşi a fost adoptată atunci oficial, decizia fusese luată deja cu o seară înainte la Hotelul Ungaria din Alba Iulia, locul în care fuseseră găzduiţi majoritatea liderilor politici ai românilor ardeleni. Din păcate, hotelul denumit apoi Apulum şi Dacia nu mai există, el fiind demolat undeva prin anii ’80”.

Proiectul prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“ a fost întocmit de unul dintre cei mai reprezentativi oameni politici români ardeleni, Vasile Goldiş. Documentul cuprinde cele nouă puncte şi este conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România. Manuscrisul original al documentului se păstrează la Muzeul Național al Unirii.

Articolele Rezoluţiei pentru Unire au fost „negociate“ la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Membrii Consiliului Naţional Român Central, organ cu rol politic şi administrativ,  în jurul cărora s-au grupat şi alţi fruntaşi ardeleni, au avut mai multe consfătuiri succesive, în cursul zilei de 30 noiembrie 1918. Dezbaterile au avut loc în Hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia, la acea vreme cel mai luxos local  din Alba Iulia. Ulterior, hotelul şi-a schimbat numele în „Dacia“. A fost dărâmat la sfârșitul  anilor 1980, când s-a ridicat actualul bloc de locuinţe 280.

Discuțiile pricipale au fost centrate pe articolele Rezoluţiei Unirii. Unii dintre participanţi – Aurel Vlad, spre exemplu – au propus pentru Transilvania o autonomie provizorie pentru a preveni eventuale zguduiri sociale. Alţi fruntaşi ardeleni au susţinut  o autonomie provizorie, până la întrunirea Adunării Constituante. Forma finală a Hotărârii de Unire a fost citită în fața delegaților de marele om politic ardelean al vremii, Vasile Goldiș.

Manuscrisul original a ajuns în patrimoniul Muzeului din Alba Iulia în 1929. În partea centrală a primei coperţi este înscrisă fotografia lui Vasile Goldiş, încadrată în partea stângă de frunze de stejar, iar în dreapta de măslin, sub  care stă scris cu majuscule: „Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 Dec. 1918“. De jur împrejur se dezvoltă o cusătură cu sârmă de culoare roşu, galben, albastru.

“Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului. Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns “fotograful Unirii” din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare “fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Mărturii ale celor care au participat la Marea Unire din 1918 au fost prezentate de Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale. Elena Căpâlneanu din Unirea II, a rememorat în anul 1968, la aniversarea unei jumătăți de secol de la Unire, evenimentele la care a luat parte în 1918. „Amintirile mele despre acele zile premergătoare unirii Transilvaniei cu ţara „Mamă” îmi sunt deosebit de clare, fiindcă bucuria, trăirea acelor zile de însufleţire, au fost copleşitoare”, sunt cuvintele celei care a participat la eveniment.

Dosarul de anchetare a morții lui Ion Arion, considerat primul martir al Unirii Transilvaniei cu România, păstrat la Arhivele Naționale Alba, ne permite să aflăm cum se împărțea dreptatea în primii ani de existență a României Mari.

30 noiembrie 1918, preziua Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia: O mulțime de trenuri, obișnuite sau speciale, ticsite cu soldați și civili români, se îndreptau spre orașul în care a doua zi s-a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

Presa maghiară din Ardeal a comentat pe larg evenimentele petrecute la Alba Iulia în istorica zi de 1 Decembrie 1918. Traduceri din limba maghiară în limba română ale articolelor în cauză  apar în lucrarea colectivă „1918 la Români-Documentele Unirii“.Gazetarii maghiari au prezentat detalii legate de sosirea delegaților la  Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,  derularea evenimentelor de acum 95 de ani,   dar și impresii cu accente dramatice, mergând până la formulări de genul „Ardealul are să fie ocupat“.

Apropiindu-ne de istoria recentă, în Cetatea din Alba Iulia se regăsesc numeroase simboluri ale evenimentelor importante ce au marcat dezvoltarea oraşului şi a ţării. Mai vechi sau mai noi, acestea sunt monumente importante ce atrag atenţia vizitatorilor la fiecare pas. Intrând în Cetate, prin Poarta I, pe Dealul Cetăţii şi apoi ajungând în faţa Porţii a III-a puteţi vedea Obeliscul lui „Horea, Cloşca şi Crişan”. În interiorul cetăţii sunt şi alte obiective cunoscute – Sala Unirii, Muzeul Unirii, cele două catedrale – ortodoxă şi romano-catolică. Odată cu rebilitarea şi modenizarea cetăţii istorice, au fost amplasate şi alte obiecte ce se doresc a marca evenimentele petrecute aici. Unul dintre aceste exemple este cel al clopotului din bronz din Cetatea Alba Carolina, care simbolizează Marea Unire de la 1918.

Pe monument este citată Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Doar că, dacă în documentul original se vorbește despre Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, pe Clopotul din Cetate „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

ANM: Secetă în majoritatea regiunilor agricole din țară, în următoarea perioadă. Culturile afectate

Publicat

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se va semnala, în următoarea perioadă, în majoritatea regiunilor agricole din ţară, iar conţinutul de apă va fi în limite scăzute şi deosebit de scăzute, arată prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 18 – 24 septembrie 2020.

„În statul de sol 0-20 cm ogor, conţinutul de apă se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în majoritatea regiunilor agricole. Rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare, local în nordul, sudul şi estul Munteniei, izolat în centrul şi vestul Moldovei, sud-estul Transilvaniei”, menţionează specialiştii ANM.

Pe terenurile agricole cu deficite ridicate de apă în sol, atât ritmurile vegetative ale culturilor de rapiţă şi orz de toamnă semănate până în prezent, cât şi procesele de coacere şi maturare ale speciilor prăşitoare şi pomi-viticole vor fi în continuare stânjenite.

De asemenea, la speciile de toamnă înfiinţate până în prezent, pe terenurile afectate de fenomenul de secetă pedologică, ritmurile de creştere şi dezvoltare (germinare, răsărire, înfrunzire) vor fi încetinite.

Cultura de floarea-soarelui se va recolta pe suprafeţe agricole extinse la scara întregii ţări, izolat fiind posibilă finalizarea acestora. Hibrizii tardivi şi semitardivi de porumb vor înregistra maturitatea deplină (30-100%) şi recoltarea, pe întreg teritoriul agricol. La sfecla de zahăr vor predomina îngroşarea axei hipocotile şi acumularea zahărului în rădăcină. Cultura de cartof va parcurge fazele de maturitate deplină şi recoltare, în majoritatea bazinelor specializate. Pomii fructiferi şi viţa-de-vie se vor afla la coacerea şi maturarea fructelor/boabelor/lemnului, continuându-se totodată lucrările de recoltare la soiurile ajunse la maturitatea tehnologică.

În ceea ce priveşte culturile de toamnă (rapiţă şi orz) vor înregistra germinarea şi răsărirea (10-50%), precum şi formarea primelor frunze (10-25%), extinzându-se suprafeţele însămânţate, în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

„În general, condiţiile agrometeorologice vor favoriza continuarea lucrărilor agricole de sezon, respectiv recoltare, transport, depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat etc., în aproape toată ţara”, susţin agrometeorologii.

Potrivit acestora, pregătirea patului germinativ în vederea însămânţării culturilor de toamnă trebuie realizată în perioada optimă (15 septembrie-20 octombrie), în special în zonele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă în stratul arabil al solului.

Din punct de vedere termic, în această perioadă va predomina un regim termic al aerului în general normal, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 10 şi 22 de grade Celsius, limite apropiate de mediile multianuale, pe aproape întreg teritoriul.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 18 şi 28 de grade Celsius, la nivelul întregii ţări, iar cea minimă se va încadra între 2 şi 16 grade Celsius, pe majoritatea suprafeţelor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare din estul Transilvaniei.

La adâncimea de 5 cm în sol, temperatura medie diurnă se va situa între 11 şi 23 de grade Celsius, favorabilă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie la culturile de toamnă înfiinţate până la această dată. În perioada menţionată, se întrevăd ploi locale, reduse cantitativ, însoţite de intensificări temporare ale vântului, estimează meteorologii.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Incendiu la o gospodărie din Feisa: o șură de 200 de metri pătrați s-a făcut scrum. Intervenție a pompierilor din Blaj

Publicat

Pompierii din Blaj au intervenit vineri spre sâmbătă noaptea pentru lichidarea și stingerea unui incendiu izbucnit la o gospodărie din Feisa. 

”Arde generalizat o șură, pe o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați.

La momentul de față se lucrează la limitarea incendiului din cauză că există posibilitatea de extindere la casă” au transmis reprezentanții ISU Alba, în jurul orei 2,00.

La fața locului au fost trimise mai multe mașini de intervenție.

Sursă informații și foto: ISU ALBA

În actualizare

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

CINCI grădinițe și un liceu din ALBA, în scenariul roșu. LISTA CJSU cu activitatea în unitățile de învățământ din județ

Publicat

Cinci grădinițe și un liceu din Alba sunt în scenariul roșu, adică activități doar online, potrivit celei mai recente decizii a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU)  Alba.

Este vorba despre Grădinița cu Program Normal Dealul Lămășoi (comuna Albac), Grădinița cu Program Normal Tibru (comuna Cricău), Grădinița cu Program Normal Galtiu (comuna Sântimbru), Grădinița cu Program Normal Oiejdea (comuna Galda de Jos), Grădinița cu Program Prelungit Nr. 13 Alba Iulia, Colegiul Economic ”Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia – care vor avea doar activități online în perioada 21-25 septembrie, fiind în scenariul 3 (roșu), fără activitate în sedii.

Vezi și TOP localități în Alba după incidența cazurilor de COVID în ultimele 14 zile. LISTA prezentată de Direcția de Sănătate Publică

Unitățile din scenariul doi (galben, hibrid), vor avea participarea zilnică (față-în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.

IȘJ Alba a transmis Hotărârea nr. 27 a CJSU Alba cu privire la scenariile de funcționare a școlilor pentru săptămâna 21-25 septembrie în județ.

ALBA IULIA – rata incidenței COVID-19 de 2,22 unități în scenariul 3 (roșu/online), 17 unități în scenariul 2 (galben/hibrid)

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia – 3

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 13 Alba Iulia – 3

Colegiul Național „Horea Closca și Crișan” Alba Iulia – 2

Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia – 2

Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia – 2

Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia – 2

Liceul de Arte „Regina Maria” Alba Iulia – 2

Liceul Tehnologic „Alexandru Domșa” Alba Iulia – 2

Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” Alba Iulia – 2

Școala Gimnazială „Avram Iancu” Alba Iulia – 2

Școala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” Alba Iulia – 2

Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba Iulia – 2

Școala Gimnazială „Vasile Goldiș” Alba Iulia – 2

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alba Iulia – 2

Școala Postliceală „Henri Coandă” Alba Iulia – 2

Școala Postliceală Sanitară Alba Iulia – 2

Grădinița cu Program Prelungit „Scufita Roșie” Alba Iulia – 2

Grădinița cu Program Prelungit Step By Step Nr. 12 Alba Iulia – 2

Grădinița cu Program Prelungit Nr.16 Alba Iulia – 2 (nou)

Liceul Tehnologic „Dorin Pavel” Alba Iulia – 1

Liceul Teologic Romano-Catolic „Grof Majlath Gusztav Karoly” Alba Iulia – 1

Liceul Teoretic „Sfântul Iosif” Alba Iulia – 1

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 8 Alba Iulia – 1

Grădinița cu Program Normal „Emanuel” Alba Iulia – 1

Grădinița cu Program Normal „Licurici” Alba Iulia – 1

Grădinița cu Program Prelungit „Dumbrava Minunata” Alba Iulia – 1

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 11 Alba Iulia – 1

Gradinita „Lumea Strumfilor” Alba Iulia – 1

Școala Postliceală de Afaceri Alba Iulia – 1

Școala Postliceală FEG Alba Iulia – 1

AIUD – rata incidenței COVID-19 de 0,28 – 3 unități scenariu hibrid (2)

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Liceul Tehnologic Aiud – 2

Școala Gimnazială „Axente Sever” Aiud – 2

Școala Gimnazială „Ovidiu Hulea” Aiud – 2

Colegiul Național „Bethlen Gabor” Aiud – 1

Colegiul Național „Titu Maiorescu” Aiud – 1

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Aiud – 1

Grădinița cu Program Prelungit „Primii Pasi” Aiud – 1

BLAJ – rata incidenței COVID-19 de 0,63 – o unitate în scenariu hibrid (2)

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Liceul Teologic Greco-Catolic „Sfantul Vasile Cel Mare” Blaj – 2

Colegiul Național „Inochentie Micu Clain” Blaj – 1

Grădinița cu Program Prelungit „Lumea Copiilor” Blaj – 1

Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea” Blaj – 1

Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj – 1

Școala Gimnazială „Toma Cocisiu” Blaj – 1

Școala Postliceala Sanitară Blaj – 1

CUGIR – rata incidenței COVID-19 de 0,31 – o unitate în scenariul hibrid (2)

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Școala Gimnazială „Singidava” Cugir – 2

Colegiul Tehnic „Ion D. Lăzărescu” Cugir – 1

Liceul Teoretic „David Prodan” Cugir – 1

Școala Gimnazială ” Iosif Pervain” Cugir – 1

Școala Gimnazială Nr.3 Cugir – 1

Școala Postliceala „Med-Farm Speranta” Cugir – 1

CÂMPENI – rata incidenței COVID-19 de 0,54 -2  unități scenariu hibrid (2)

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Colegiul Național „Avram Iancu” Câmpeni – 2

Grădinița cu Program Prelungit „Piticot” Câmpeni -2

Liceul Tehnologic Silvic Câmpeni – 1

Școala Gimnazială Câmpeni – 1

Școala Postliceala „Henri Coanda” Câmpeni – 1

ABRUD

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Liceul „Horea, Cloșca și Crișan” Abrud – scenariul 1

Școala Gimnazială „Avram Iancu” Abrud – scenariul 1

BAIA de ARIEȘ – rata incidenței COVID-19 de 0,26

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Liceul „Dr. Lazăr Chirilă” Baia de Arieș – 1

OCNA MUREȘ – rata incidenței COVID-19 de 0,07 – 2 unități în scenariu hibrid (2)

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureș – 2

Școala Postliceală „Med Farm Speranța” Ocna Mureș – 2

Gradinita Adventistă cu Program Prelungit „Emanuel” Ocna Mureș – 1

Liceul Tehnologic Ocna Mureș – 1

Școala Gimnazială „Lucian Blaga” Ocna Mureș – 1

ZLATNA – rată incidență COVID de 0.76

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Liceul „Corneliu Medrea” Zlatna -2

SEBEȘ – toate unitățile în scenariu verde

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeş – 1

Gradinita „Heidi” Sebeş – 1

Gradinita „Sfantul Nicolae” Sebeş – 1

Liceul cu Program Sportiv ” Florin Fleseriu” Sebeş – 1

Liceul German Sebeş – 1

Liceul Tehnologic Sebeş – 1

Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Sebeş – 1

Școala Gimnazială Nr. 2 Sebeş – 1

Școala Postliceala ”Henri Coandă” Sebeş – 1

Școala Gimnazială Petresti-Sebeș – 1

TEIUȘ – rata incidenței COVID 1,1

Unitatea de Învățământ / Localitate / Scenariu

Liceul Teoretic Teiuş – 2

Mediul rural

Unitatea de Învățământ / Localitate / Rata incidenței COVID / Scenariu

Școala Gimnazială Ciugud (1.28) – 2

Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud – 2

Școala Gimnazială Mirăslău- 0- 2

Școala Gimnazială „Simion Barnutiu” Tiur Blaj – 2

Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Vinţu de Jos- 0.55- 2

Școala Gimnazială Şona- 0 – 2

Liceul Tehnologic „Țara Motilor” Albac – 1.49- 1

Școala Gimnazială Almaşu Mare – 1

Liceul Tehnologic de Turism și Alimentatie Arieşeni- 1

Școala Gimnazială „Avram Iancu” Avram Iancu- 1

Școala Gimnazială Berghin – 1

Școala Gimnazială „Nicodim Ganea” Bistra – 0.22- 1

Școala Gimnazială Blandiana – 1

Școala Gimnazială „Ioan Maiorescu” Bucerdea Grânoasă – 1

Școala Gimnazială „Ion Agarbiceanu” Bucium – 0.7- 1

Școala Gimnazială Câlnic – 1

Școala Gimnazială „Ion Agarbiceanu” Cenade – 1

Școala Gimnazială „Aron Cotrus” Cergău Mare – 1

Școala Gimnazială „Stefan Cel Mare” Cetatea de Baltă – 0.32- 1

Școala Gimnazială Ciuruleasa – 1

Școala Gimnazială Crăciunelu de Jos- 1

Școala Gimnazială „Decebal” Cricău- 3.95 – 1

Școala Gimnazială „Septimiu Albini” Cut – 1

Școala Gimnazială Daia Română – 1.93- 1

Școala Gimnazială Doştat – 1

Școala Gimnazială Drașov – Șpring – 0.4- 1

Școala Gimnazială Fărău – 1

Școala Gimnazială „Nicolae Drăgan” Galda de Jos – 1.14- 1

Școala Gimnazială Gârbova – 1.91- 2

Școala Gimnazială „Emil Racoviță” Gârda de Sus – 0.64- 1

Școala Gimnazială Hopârta – 1

Școala Gimnazială „Horea” Horea – 1

Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Ighiu – 0.14- 1

Școala Gimnazială Întregalde – 1

Liceul Tehnologic Jidvei – 1

Școala Gimnazială Livezile – 1

Școala Gimnazială Lopadea Nouă – 1

Școala Gimnazială „Simion Lazar” Lunca Mureşului – 0.4- 1

Școala Gimnazială „Dr. Petru Span” Lupşa – 1

Școala Gimnazială Meteş – 1

Școala Gimnazială „Ion Breazu” Mihalţ – 0.93- 1

Școala Gimnazială Mogoş – 1

Școala Gimnazială Noşlac – 1

Școala Gimnazială Ocoliş – 1

Școala Gimnazială Ohaba-  1

Școala Gimnazială Pianu de Sus – 1

Școala Gimnazială „Prof. Univ. Dr. Gheorghe Beleiu” Poiana Vadului – 1

Școala Gimnazială Ponor – 1

Școala Gimnazială Poşaga de Jos- 0- 1

Școala Gimnazială „Demetriu Radu” Rădeşti – 0.78- 1

Școala Gimnazială „Sebes Pal” Râmetea – 0.99- 1

Școala Gimnazială Râmeţ – 1

Școala Gimnazială Roşia de Secaş- 1

Școala Gimnazială „Simion Balint” Roşia Montană- 1.09- 1

Școala Gimnazială „Simion Pantea” Sălciua – 0.71- 1

Școala Gimnazială „David Prodan” Săliştea – 0- 1

Școala Gimnazială Săsciori – 0.16- 2

Școala Gimnazială „Ion Pop Reteganul” Sâncel – 0.38- 1

Școala Gimnazială „Ioan de Hunedoara” Sântimbru – 1.69- 1

Școala Gimnazială Scărişoara – 1

Școala Gimnazială Sohodol – 0.59- 1

Școala Gimnazială Stremţ – 0- 1

Școala Gimnazială „Iosif Sârbu” Şibot – 1

Școala Gimnazială Şugag- 0- 1

Școala Gimnazială „Avram Iancu ” Unirea – 0.75- 1

Școala Gimnazială Vadu Moţilo r- 1

Școala Gimnazială „Ion Bianu” Valea Lungă – 0 – 1

Școala Gimnazială Vidra – 1

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Se închide circulația pe Transalpina, în weekend, între Novaci și Rânca, pentru Campionatul Național de Viteză în Coastă

Publicat

Circulația rutieră pe Transalpina (DN67C) se închide, sâmbătă și duminică, între Novaci și Rânca, pentru a fi permisă desfășurarea concursului auto Transalpina Challenge, penultima etapă din cadrul Campionatului Național de Viteză în Coastă.

”Sâmbătă, 19 septembrie și duminică, 20 septembrie, se închide circulația rutieră pe Transalpina (DN67C) între Novaci și Rânca  (km 17+000 – km 22+000), în vederea desfășurării concursului de automobilism sportiv Transalpina Challenge Rânca 2020, astfel:

În data de 19.09.2020, între orele: 08:00-18.00, cu deschidere între orele 13:00 – 14:00

În data de 20.09.2020,  între orele: 08:00 – 17:00, cu deschidere între orele 12:30 -13:30

Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360”, transmite CNAIR.

La startul competiției auto s-au înscris 94 de concurenți, un număr record, potrivit Federației Române de Automobilism Sportiv.

Runda a fost inclusă în ultimul moment în calendarul competițional, pentru a înlocui etapa de la Câmpulung.

Etapa de pe Transalpina va fi comună cu runda din cadrul diviziei a doua a Campionatului Național de Viteză în Coastă 2, acolo unde sunt un total de 26 de participanți.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate