13 noiembrie: Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului. Obiceiuri şi zilele cu dezlegare la peşte

În acest an, marţi, 13 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Începând cu prima zi a postului, nu se mai fac nunti și nici petreceri până după Anul Nou. Postul Crăciunului durează 40 de zile și se încheie pe data de 24 decembrie.

Lăsatul Secului este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.

În acest post se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. De asemenea, Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. Tot atunci se transmit și mesaje, urări și felicitări de Crăciun

În ziua de Ajun se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos.

Tradiţii, obiceiuri, superstiţii

De Lăsatul Secului, familiile de creştini obişnuiesc să petreacă împreună cu mâncăruri alese. Tradiţia spune că, apoi, toate resturile de la masă se strâng într-o faţă de masă, care este scuturată a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Semnificaţia este protejarea culturilor de păsări, în anul următor.

Fetele nemăritate trebuie să adune câte o crenguţă în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică, potrivit sursei citate.

Alt obicei este ca, după Lăsatul Secului, oalele în casă să se pună cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.

Dacă vremea în Postul Crăciunului nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

După Lăsatul Secului din 14 noiembrie, joi, 15 noiembrie, de Sfântul Matei, este dezlegare la peşte, ulei şi vin. În continuare, se poate mânca peşte în datele de (16 zile):

– miercuri, 21 noiembrie: “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

– duminică, 25 noiembrie: Sfânta Ecaterina

– luni, 26 noiembrie: Sf. Stelian

– vineri, 30 noiembrie: Sfântul Andrei

– duminică, 2 decembrie: Sfântul Proroc Avram

– luni, 3 decembrie: Sfântul Cuv. Gheorghe de la Cernica

– marți, 4 decembrie: Sf. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin

– miercuri, 5 decembrie: Sf. Cuv. Sava, Sf. Mc. Anastasie. Sf. Cuv. Cosma Atonitul

– joi, 6 decembrie: Sfântul Nicolae

– vineri, 7 decembrie: Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş, Sf. Ambrozie

– duminică, 9 decembrie: zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Proorociţă Ana, mama Proorocului Samuel

– luni, 10 decembrie: Sf. Mc. Mina, Emoghen şi Evgraf

– miercuri, 12 decembrie: Sfântul Ierarh Spiridon, Sf. Ier. Timitundei, Sf. Mc. Sinet; Sf. Ier. Alexandru

– duminică, 16 decembrie: Sf Prooroc Angheu; Sf. Împărăteasă Teofana

– luni, 17 decembrie: Sf. Prooroc Daniel şi Sf. 3 tineri: Anania, Azaria şi Misail

– marți, 18 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe