Connect with us
Publicitate

CUGIR

14 septembrie: ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI, sărbătoarea cinstirii lemnului sfânt. POST ASPRU şi rugăciune. Tradiții și superstiții


Publicat

inaltarea sfintei cruci

Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii  este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, asa cum se numește sărbătoarea în popor, este cinstită prin post și praznice, pe 14 septembrie, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.

Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului. În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii

inaltarea sfintei cruci

Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfanta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci, în fiecare an la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Datini şi obiceiuri străvechi

Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tradiții și obiceiuri

În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Unul dintre lăcaşurile de cult din judeţul Alba care îşi sărbătoreşte hramul în această zi este Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” de la Lupşa

Mănăstirea Lupşa are o biserică veche datând din anul 1429, biserică ce a fost resfinţită în anul 2009 (cu hramul Sfântul Nicolae), iar noua biserică are hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Siluan Athonitul. Mănăstirea Lupşa a fost resfinţită în 1992.

Situată pe şoseaua Abrud – Câmpeni-Turda, Mănăstirea Lupşa este una din cele mai vechi aşezări monahale de pe Valea Arieşului. Fiind întemeiată de călugării ce sihăstreau în ţara moţilor a avut de la început un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere. Călugării duceau viata isihastă în post şi rugăciune şi ţineau strânsă legătura cu Mănăstirea Peri din nordul Maramureşului şi cu mănăstirile din Moldova, de unde aduceau cărţi de slujbă.

Actuala biserică de lemn a Sihăstriei Lupşa datează din anul 1429. Ctitor este cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Cândea de Lupşa. Pe la mijlocul secolului XVIII, mănăstirea avea doar câţiva călugări în frunte cu egumenul Procopie. Viaţa monahală susţinută de călugări a durat pana în 1820, când din cauza presiunilor antiortodoxe mănăstirea a fost desfiinţată iar călugării au fost alungaţi de autorităţile habsburgice. Biserica a fost folosita de greco-catolici până în 1948, când a revenit la biserica ortodoxă. Din 1948 până în 1992, a fost locaş de cult şi a aparţinut de parohia ortodoxă. În 1992 la solicitarea credincioşilor, Centrul eparhial al Alba Iuliei a reînfiinţat aşezământul mănăstiresc cu obşte de călugări.

Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2018

OCTOMBRIE: 

  •  Vineri, 26-Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
  •  Sâmbătă, 27-Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.

NOIEMBRIE: 

  • Joi, 8-Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
  • Miercuri, 21-Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
  • Vineri, 30-Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).

DECEMBRIE:

  • Joi, 6-Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
  • Marți, 25-Nașterea Domnului (Crăciunul).
  • Miercuri, 26-A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
  • Joi, 27-A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul

surse: creștinortodox.ro, realitatea.net, reintregirea.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Uniforma, obligatorie în școli. Senatul a aprobat propunerea legislativă și a stabilit suma pe care o vor primi părinții

Publicat

Propunerea legislativă ce prevede ca uniforma să devină obligatorie în școli, a fost aprobată marți de Senat, cu 87 de voturi pentru, 41 contra și nicio abținere. Elevii din învăţământul general obligatoriu de stat ar urma să primească câte 350 de lei anual pentru uniforma stabilită de şcolile unde învaţă.

”Pentru acoperirea costurilor uniformelor şcolare se acordă o sumă de 350 de lei/ an şcolar pentru fiecare elev, sumă care se atribuie în cote egale în fiecare semestru. Fondurile necesare pentru aplicarea prezentei legi se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării”, potrivit unui amendament al senatorului PSD Ecaterina Andronescu, scrie Agerpres.

Propunerea legislativă urmează să fie votată și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în procedură de urgență. Dacă va trece și de Camera Deputaților, uniforma ar deveni obligatorie începând cu anul școlar 2021-2022.

În Legea 35/2007 se prevede că unitățile de învăţământ îşi pot stabili pentru elevii lor cel puțin un semn distinctiv – ecuson, uniformă, eșarfă sau alte asemenea.

Uniforma școlară va fi obligatorie pentru toți elevii, din anul școlar 2020-2021, prevede un nou proiect de lege. Introducerea uniformei ar creste siguranța elevilor în scoli, considera inițiatorii proiectului. Aceștia propun ca părinții sa primească anual 350 de lei de la stat pentru cumpărarea uniformei.

Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, stabilesc pentru elevii unităţii de învăţământ respective cel puţin un semn distinctiv cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau alte asemenea”, este specificat în raportul de adoptare al proiectului depus de senatorul PSD Liviu-Marian Pop.

„Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, pot stabili modelul uniformei şcolare pentru elevii unităţii de învăţământ respective din învăţământul general obligatoriu de stat.

Dacă acest proiect de lege va trece și de Camera deputaților, Legea Educatiei se va modifica astfel:

„Lege pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ

Art. I — Articolul 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 5 — (1) Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților și cu consultarea reprezentanților elevilor, stabilesc modelul uniformei școlare pentru elevii unității de învățământ respective din învățământul general obligatoriu de stat.

(2) Pentru acoperirea costurilor uniformelor școlare, se acordă o suma de 350 de lei/anul școlar pentru fiecare elev, suma care se atribuie în cote egale în fiecare semestru.

(3) Fondurile necesare pentru aplicarea prezenței legi se asigura din bugetul Ministerul Educației și Cercetării.

(4) Modelul uniformelor școlare se comunica inspectoratului județean de poliție și inspectoratului județean de jandarmi sau, după caz, Direcției Generale de Poliție a

Municipiului București și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București.”

Art. II — Prezența lege intră în vigoare începând cu anul școlar 2020 — 2021″, prevede documentul.

„În România, uniformele școlare au o tradiție neîntreruptă încă din secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Primele uniforme școlare de pe teritoriul României au apărut la Turnu Severin în 1897. Ulterior, prin reforma la scară largă a învățământului, implementată de Spiru Haret, obligativitatea purtării uniformelor școlare s-a extins la nivel național.

În perioada interbelică, purtarea uniformei școlare era un motiv de mândrie pentru elevii români, datorită sentimentului de apartenența la o comunitate prestigioasă de tineri studioși. Acestui sentiment i se răspundea, din partea societății, cu respect și admirație.

Ulterior, că efect al introducerii uniformelor școlare inspirate din modelul sovietic, sentimentele de mândrie și de apartenența la o comunitate studioasă s-au degradat în timp, astfel că, la sfârșitul anilor 80, elevii aveau o atitudine ostilă față de uniformă și conformism.

În țară noastră nu au fost efectuate studii sociologice și pedagogice pe tema uniformelor școlare. De altfel, chestiunea nu a fost tratată științific în studii de specialitate pedagogică.

Studiile și sondajele finanțate și efectuate de-a lungul timpului în țările vest-europene și în Statele Unite ale Americii au pus în evidență cu predilecție avantajele purtării uniformei școlare, cu deosebire pentru elevii din clasele mici.

În acest sens, specialiștii în pedagogie școlară consideră că această ar diminua diferențele de statut economic și social și ar contribui la eliminarea situațiilor penibile în care copiii se simt frustrați de modul în care se îmbracă. Conform unui studiu american, 83% dintre profesorii chestionați consideră că o uniformă școlară bine aleasă poate preveni bullying-ul pe tema înfățișării sau a situației economice.

Un alt avantaj economic pentru părinți îl constituie faptul că cheltuielile legate de procurarea uniformei școlare au loc, de regulă, o dată pe an, astfel că părinții nu vor mai fi nevoiți să reînnoiască frecvent garderoba de școală a copiilor.

La această se adaugă faptul că este eliminat astfel stresul copiilor (dar și al părinților) de a decide zilnic cu ce să se îmbrace, precum și a tentației de a purta la școală o vestimentație excentrică, din tendința specifică vârstei de a epata în față colegilor sau de a se impune în față acestora.

Profesorii apreciază că portul uniformei școlare contribuie la disciplinarea elevilor și la creșterea capacității de concentrare a acestora”, este menționat în expunerea de motive a proiectului de lege.

În prezent, uniformă școlară pentru elevi nu este obligatorie prin lege, însă fiecare unitate de învățământ poate impune purtarea ei prin includerea acestei prevederi în regulamentul școlar. Totuși, elevii nu pot fi privați de dreptul la educație, astfel că interzicerea intrării în școală fără purtarea uniformei le-ar încalcă acest drept.

Pentru că elevii să poarte uniformă din septembrie 2020 proiectul de lege va fi adoptat și de camera deputaților și promulgat de președinte.

surse: portalinvatamant.ro, adevarul.ro ( foto)

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România a cerut 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Cine vor fi primii beneficiari și pe ce criterii vor fi selectați

Publicat

România a cerut 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pentru a acoperi „măcar jumătate din populație, cu referire specială pentru tot ce înseamnă vârstele extreme, personal medical direct implicat și pentru tot ce înseamnă comorbidități și patologii conexe în cadrul infecției cu coronavirus”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Un vaccin anti-coronavirus ar putea să fi gata în prima jumătate a anului viitor, iar în a doua jumătate a anului acesta să fie disponibil pentru populație, a anunțat Tătaru.

„Noi la nivelul UE, a Comisiei Europene, avem discuții cu tot ce înseamă firmă care în acest moment se află într-un studiu, fază 1 sau fază 2, pentru acele vaccinuri împotriva COVID-19. În măsura în care vom avea rezultate patentate vă vom ține la curent. Din ce știu eu, până la finalul anului vom avea și o fază trei, iar în primul trimestru al anului viitor vom avea pe piață și aceste vaccinuri anti-COVID, rămânând ca din a doua jumătate a anului viitor să-l avem în masa mare a populației”, a declarat sursa citată/.

Ministrul Sănătății a anunțat că România a cerut 10 milioane de doze pentru a acoperi „măcar jumătate din populație, cu referire specială pentru tot ce înseamnă vârstele extreme, personal medical direct implicat și pentru tot ce înseamnă comorbidități și patologii conexe în cadrul infecției cu coronavirus. Surplusul vrem să-l facem efectiv în măsura evoluției pentru tot ce înseamnă patologie coexistentă în a preveni infecția cu coronavirus”

Referindu-se la tratamentul cu Remdesivir, Nelu Tătaru a spus că prima tranşă este de 7.000 de doze.

„În acest moment, noi avem o primă tranşă în care au venit aproape 7.000 de doze, urmează în septembrie să ne mai vină 10.000 de doze, iar în octombrie să ne mai vină şi restul de 8.000 de doze până la 25.000. Ele sunt necesarul pentru 4.000 de pacienţi cu tratamentul standard de 5 zile”, a arătat ministrul.

Potrivit acestuia, 6% din persoanele infectate cu noul coronavirus au vârste mai mici de 19 ani.

„La evaluările noastre, ce am putut vedea per total, 6% din numărul de cazuri sunt la pacienţi sub 19 ani”, a mai spus Tătaru.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Două străzi din localitatea Vinerea, orașul Cugir, vor fi asfaltate și modernizate. Investiții de peste 3 milioane de lei

Publicat

Două străzi aflate în Vinerea, localitate componentă a orașului Cugir, în lungime totală de 1,48 km, vor fi asfaltate și modernizate printr-o investiție de peste 3 milioane de lei. 

Primăria Cugir a lansat luni, 10 august, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru modernizarea a două străzi din oraș, respectiv strada Zăvoiului și strada Morilor.

Valoarea totală estimată este de 3.092.596,48 de lei, fără TVA. 

Străzile propuse spre modernizare au o lungime totală de 1.482 de metri.

Denumire stradă / lot – lungime – lățime

– strada Zăvoiului – 173 de metri lungime – 4 metri lățime

– strada Morilor 1 – 518 de metri lungime – între 4 și 5,5 metri lățime

– strada Morilor 2 – 660 de metri lungime – 5,5 metri lățime

– strada Morilor 3 – 131 de metri lungime – 5,5 metri lățime

Potrivit documentației, sistemul rutier va fi un sistem rutier semirigid cu îmbrăcăminte din mixtura asfaltică:

– 4 cm strat de uzură BA16

– 6 cm strat de legătură

– 20 cm strat de fundație superior din balast stabilizat

– 35 cm strat de fundație inferior din balast

– 8 cm strat din nisip rol anticontaminant și izolator

Încadrarea părții carosabile se va realiza cu borduri prefabricate, cu dimensiunile secțiunii de 15 x 25cm, montate cu o gardă sau oglindă de 10 – 15cm pe o fundație din beton monolit. Lungimea totală a bordurilor de încadrare a părții carosabile este de 7.634 m.

La sistematizarea, proiectarea și realizarea trotuarelor se vor prevedea lucrările necesare pentru siguranța circulației și pentru dirijarea fluxurilor de pietoni. Structura constructivă a trotuarelor va fi alcatuită din: 6 cm dale de beton vibropresat, 5 cm nisip pilonat, 15 cm balast.

Accesele la proprietăți vor face legătura între partea carosabilă și portile imobilelor adiacente, vor avea o lățime medie de 4 m și vor fi încadrate de borduri de beton prefabricate de 10 x 15 cm pozate pe o fundație din beton monolit. Structura constructiva a acceselor va fi alcătuită din: 8 cm dale de beton vibropresat 5 cm nisip pilonat, 15 cm balast stabilizat, 20 cm balast.

Pe străzile unde distanța dintre fronturile construite permite deplasarea în plan a trotuarelor față de partea carosabilă, se vor amenaja zone verzi delimitate de borduri din beton de ciment 15 x 25 cm spre carosabilă respectiv 10 x 15 cm spre trotuare, pozate pe un strat de beton de ciment.

Sistemul de canalizare pluvială îngropată va fi alcătuit din rețea colectoare, cămine de vizitare și guri de scurgere.

Canalizația pentru rețeaua subterană pentru telecomunicații va fi realizată cu tuburi corugate de 90 și 110 mm. Lățimea șanțului este de maxim 0,45 m. Tubulatura va fi pozată conform planurilor de situatie la o adâncime de 70-80 cm, pe un pat de nisip de 10 cm. La distanțe nu mai mari de 100 m în linie dreaptă la schimbări de direcție sau intersecții s-au prevazut camine de tragere. Fiecare cămin de tragere este prevăzut cu electrod de împământare. Au fost prevăzute branșamente pentru fiecare imobil în parte, realizat din țeavă corugată cu diametrul de 50 mm.

Se vor reloca 11 stâlpi ai rețelei electrice pentru care se va întocmi documentația tehnică necesară inclusiv, executarea lucrărilor.

Potrivit caietului de sarcini, execuția va dura 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Cascadele uimitoare care curg „în sens invers”, filmate în Australia. Cum se produce fenomenul

Publicat

Foto: captură BBC

Rafalele puternice de vânt și ploile torențiale din statul australian New South Wales au produs un fenomen rar. Cascadele din Royal National Park au fost suprinse curgând „în sens invers”, scrie BBC.

Meteorologii spun că acest fenomen se produce când vântul bate puternic dinspre ocean și lovește stâncile, forțând apa să se deplaseze în sens invers.

Vântul a atins 74 km/oră în această zonă din Australia, iar furtunile și ploile torențiale s-au abătut asupra orașului Sydney și statului New South Wales în ultimele zile.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate