Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale. Cel puţin 15 motive să fii mândru că te-ai născut în România


Publicat

Data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu, 15 ianuarie, a fost aleasă, acum patru ani, ca zi a Culturii Naţionale. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților la 16 noiembrie 2010. Cu această ocazie, vă reamintim detalii despre personalităţi reprezentative pentru cultura românească.

Citeşte şi 15 ianuarie: 169 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. „Luceafărul”, cel mai lung poem de dragoste

„Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”, au motivat iniţiatorii proiectului de lege.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Există precedente pentru această sărbătoare și în alte țări europene. Astfel, în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă în ziua morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut Luis de Camoes. Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Citeşte şi DOCUMENTAR: 33 de MOTIVE pentru care trebuie să fii MÂNDRU că te-ai NĂSCUT în județul ALBA

Eminescu, ”poetul nepereche a cărui operă învinge timpul”

De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naționale? Poate pentru că ”El e cel care a spus că teiul e sfânt. El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deșert. (…) El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuși să nu desnădăjduim” (Geo Bogza). Poate pentru că reprezintă ”omul deplin al culturii românești” (Constantin Noica). Poate că niciodată nu e prea mult să-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul și gânditorul Mihai Eminescu.

”Pentru a fi onești și autentici, când vorbim despre Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. (…) Un student român la Viena și Berlin, care știa germana și franceza, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizică, etnopsihologie, geopolitică, să facă simultan metafizică și gazetărie angajată. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat întru nimicnicia firii sale. Ce lecție mai sublimă și mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?”, spunea criticul literar Dan C. Mihăilescu, într-un portret inedit făcut lui Eminescu.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.

A fost activ în societatea Junimea și a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889, la 39 de ani, la București, iar la 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

În cartea dedicată vieții lui Mihai Eminescu, George Călinescu a scris: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

Primul care a intuit marele efect modelator al creației eminesciene a fost Titu Maiorescu: ”Eminescu a făcut ca toată poezia acestui secol să evolueze sub auspiciile geniului său, iar forma înfăptuită de el a limbii naționale să devină punctul de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioară a veșmântului și cugetării românești”.

Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligență, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăția și farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că ”fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci”(Tudor Vianu).

”A vorbi de poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă…Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă și să legene, din depărtare, delicata lui singurateca slavă” (Tudor Arghezi).

Nume de rezonanță, repere ale culturii românești

Alături de Eminescu, literatura română a strălucit prin alți mari clasici: Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.

Născut la 1 martie 1837, la Humulești, Creangă a fost recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, dar mai ales datorită operei sale autobiografice ”Amintiri din copilărie”, care i-a stabilit reputația de mare prozator. Exprimarea frazei, scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil fac din opera lui Creangă una dintre cele mai însemnate ale literaturii române. Creangă a murit la 31 decembrie 1889, la Iași.

Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, în satul Haimanale (astăzi I.L. Caragiale), județul Dâmbovița. Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist, este considerat cel mai mare dramaturg român, prin faptul că a reflectat cel mai bine realitățile, limbajul și comportamentul românilor. Opera sa i-a influențat pe alți dramaturgi, între care Eugen Ionesco. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. A murit la 9/22 iunie 1912, la Berlin.

Cultura noastră se mândrește și cu nume mari ale sculpturii. Cel mai renumit sculptor român, Constantin Brâncuși, s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj. În 1904 a plecat pe jos spre Paris, cu popasuri la Budapesta și Viena. S-a stabilit o vreme la Munchen, unde a frecventat cursurile Academiei regale de belle arte. Anul 1915 a marcat o premieră în cariera lui Brâncuși, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor”, „Noul născut”. În 1916 a realizat prima „Coloană a Sărutului” (folosită apoi ca motiv sculptural pe stâlpii „Porții Sărutului”). La 11 februarie 1935, Constantin Brâncuși a acceptat propunerea Ligii naționale a femeilor din județul Gorj de a înălța la Târgu Jiu o „Coloană” în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial și a început să lucreze la proiectele monumentului din Târgu Jiu.

Pentru a alege piatră pentru „Poarta Sărutului”, în 1937 a mers la carierele de la Pietroasa, Banpotoc, Baciu, Ruschița. În octombrie a lucrat la finisarea ansamblului din Târgu-Jiu, iar anul următor, la 20 august, a terminat lucrările „Coloanei fără sfârșit” și au fost așezate „Masa tăcerii” și scaunele în parcul de la Târgu Jiu. A murit la 16 martie 1957.

Un alt nume mare al sculpturii române este Ion Irimescu, născut la 27 februarie 1903, în comuna Preotești, profesor și membru al Academiei Române. A murit la 28 octombrie 2005, la Fălticeni.

Muzica românească a ajuns pe meridianele lumii atât prin compozitori de seamă, cât și prin artiști, dirijori, instrumentiști.

Cel mai important muzician român, George Enescu, s-a născut la 19 august 1881, la Liveni-Vârnav, județul Botoșani. Compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, este cunoscut în lume prin celebra Rapsodie română nr. 1 în La major, Op. 11 (1901), dar și prin Suitele orchestrale (cea mai cunoscută fiind ”Săteasca”), cele trei Simfonii, opera ”Oedip”. A murit la 4 mai 1955, la Paris (Franța).

Un alt nume mare este cel al dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache. Născut la 28 iunie 1912, la Roman, județul Neamț, membru de onoare al Academiei Române, a fost recunoscut ca dirijor neîntrecut al simfoniilor lui Anton Bruckner, precum și al impresioniștilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel. Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut în special pentru varietatea tempo-urilor. A murit la 14 august 1996, la La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret, Franța.

Celebrul violonist Ion Voicu, fost elev al lui George Enescu, s-a născut la 8 octombrie 1923, la București. În anul 1946, Yehudi Menuhin a organizat la București un concurs muzical, iar Ion Voicu a obținut primul loc. A fost primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius, care a fost achiziționată de statul român, în 29 august 1956, de la firma Henry Werro, la prețul de 80.000 de franci elvețieni. A murit la 24 februarie 1997.

Soprana Angela Gheorghiu, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume, s-a născut la 7 septembrie 1965, la Adjud, județul Vrancea. A cântat pentru prima oară în străinătate la Basel, în ”Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti. A cântat apoi, în 1992, la Royal Opera House din Londra în rolul Zerlina, din ”Don Giovanni”, urmat de rolul Mimě din ”Boema” de Giacomo Puccini, apoi în ”Adina” la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993, a cântat prima oară la Metroropolitan Opera, în ”Boema”. La Royal Opera House (Covent Garden) a triumfat în mult aplaudata ”Traviata”, în 1994.

Vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile Mariei Callas și Renatei Tebaldi.

Pictorul Nicolae Grigorescu, născut la 15 mai 1838, în Pitaru, județul Dâmbovița, este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești. Într-un moment decisiv pentru constituirea culturii României moderne, când în poezie se afirma geniul lui Eminescu, Grigorescu a realizat o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic. Influența covârșitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat și evoluția generației ce i-a urmat. A murit la 21 iulie 1907, la Câmpina.

Theodor Aman, pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București, s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. Noutatea pânzelor sale ține de încercările de luminare a paletei, de surprindere a instantaneului, ce amintesc de experiențele unor artiști francezi care pictau în aer liber, la Barbizon, în împrejurimile Parisului, unde s-au pus bazele impresionismului. A excelat în creațiile de inspirație istorică. A murit la 19 august 1891, la București.

Unul dintre reprezentanții de seamă ai picturii contemporane este Ștefan Câlția. Născut la 15 mai 1942, la Brașov, a absolvit Institutul de Arte Plastice din București ca șef de promoție la clasa lui Corneliu Baba. Operele sale au fost expuse în Norvegia, Elveția, Danemarca. Picturile sale au fost achiziționate de Muzeul de Artă Contemporană din Oslo, Norvegia, Muzeul de artă fantastică de la Gruyčre, Elveția, precum și de Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Teatrul și filmul din țara noastră au fost cunoscute la nivel internațional prin actori și regizori de marcă și prin creațiile acestora. O figură emblematică în teatrul și filmul românesc este maestrul Radu Beligan. Seniorul teatrului românesc reprezintă nu doar un monument de talent, ci și un artist unic — prin glasul său inconfundabil, prin dragostea și plăcerea cu care urcă pe scenă și cu care joacă de 75 de ani, prin ”averea” de roluri în teatru și film pe care a adunat-o de-a lungul unei cariere impresionante. Născut la 14 decembrie 1918, la Galbeni, în apropiere de orașul Roman, a studiat la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, unde a avut-o profesoară pe Lucia Sturdza Bulandra. De-a lungul carierei, a jucat pe scenele celor mai mari teatre bucureștene, fiind cel care a înființat Teatrul de Comedie, al cărui director a fost timp de opt ani (1961-1969). A realizat peste 80 de roluri în teatru și 30 în filme. Este primul actor român căruia i s-a acordat Ordinul Național al Legiunii de Onoare franceze în grad de Ofițer. La 15 decembrie 2013, maestrul Radu Beligan a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.

Unul dintre cei mai mari regizori români a fost Liviu Ciulei, sub a cărui conducere Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de teatru David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu. Născut la 7 iulie 1923, la București, Ciulei a fost nu doar regizor, ci și actor, scenograf, arhitect și profesor. A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University în New York City. A murit la 25 octombrie 2011, la München, Germania.

Tânăra generație de regizori este reprezentată pe plan internațional de Cristian Mungiu. Născut la 27 aprilie 1968, la Iași, a devenit celebru prin selectarea filmului ”4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” de către juriul Festivalului de Film de la Cannes. După ce a primit Premiul acordat de Federația Internațională a Presei Cinematografice și premiul acordat de administrația educației naționale din Franța, Mungiu a câștigat, la 27 mai 2007, Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film de la Cannes — Palme d’Or. Filmul a fost nominalizat și la premiile ”Globul de Aur”.

Școala de arhitectură românească a devenit celebră în lume prin nume ca Ion Mincu sau Petre Antonescu.

Născut la 20 decembrie 1852, la Focșani, Ion Mincu a fost promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută și ca arhitectură neo-românească, integrând în operele sale specificul arhitecturii tradiționale din România. Exemple în acest sens sunt Casa Lahovari (1886), Casa Doina (1882-1892), Școala Centrală de fete din București (1890), Casa Monteoru — sediul Uniunii Scriitorilor (1887-1888), Casa Vernescu (1887-1889). A murit la 6 decembrie 1912, la București.

Petre Antonescu, născut la 29 iunie 1873, la Râmnicu Sărat, a fost arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească. În 1945 a fost ales membru titular al Academiei Române. Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără fosta clădire a Primăriei Municipiului București (1906-1910), fosta clădire a Băncii de Investiții din București (1915-1923), Arcul de Triumf, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, inaugurat la 1 decembrie 1936. A murit la 22 aprilie 1965, la București.

Toate aceste nume, care au dus faima culturii noastre în lume, constituie motive de mândrie pentru orice român. Fie că sunt din literatură, din muzică, din teatru sau film, din sculptură, pictură ori arhitectură, au marele merit de a fi dus Cultura Națională mai departe de granițele țării și îi sărbătorim pe toți la 15 ianuarie, în fiecare an.

sursa: agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Jurnalistă ProTV, agresată la congresul PNL. Motreanu, Bode și Sighiartău ar fi văzut faza, dar au ignorat-o

Publicat

Iulia Gârbacea, reporter al Știrilor Pro TV, acuză într-o postare pe Facebook că un delegat la Congresul PNL i-a smuls telefonul și a bruscat-o în timp ce filma o îmbrânceală între delegați. 

Aceasta a postat și o filmare, pe contul ei de Facebook, care surprinde momentul în care mai mulți bărbați bruscau o femeie, pe care intenționau să o scoată cu forța de la congres.

Bărbații au reacționat când au văzut că jurnalista filma momentul.

Jurnalista spune că nu a deranjat-o atât că a fost bruscată cât faptul că liderii liberali Robert Sighiartău, Lucian Bode și Dan Motreanu au ignorat scena și nu au intervenit.

”Pentru ca suntem în era pitiponcilor, a oamenilor fără creier și valori, a bărbaților care lovesc femei pt ca pot, va prezint specimenul de PNL.

Este un domn din echipa câștigătoare deranjat teribil ca filmam intr-o zona in care își dorea sa nu fie ochi de jurnalist. M-a prins de mâna, mi-a luat telefonul, l-a dat de pământ și m-a făcut sa ma învârt pe călcâie. Nu asta m-a deranjat.

Nu e o surpriza pentru nimeni ca trăim printre astfel de oameni. M-a surprins însă ca Robert SIGHIARTĂU, sg la pnl și responsabil cu organizarea, a întors spatele și a plecat, la fel cum a făcut și ministrul de interne, Lucian Bode și europarlamentarul Dan Motreanu.

Un mare mulțumesc. Hai PSD în viitoarele alegeri!” este postarea acesteia.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Simptome asemănătoare: COVID, răceală, gripă sau o altă afecțiune? Perioada de circulație a unor viruși s-a schimbat

Publicat

Coronavirus, răceală gripă, coronavirus sau o altă afecțiune? Există mai multe boli cu simptomatică asemănătoare, ceea ce complică mult diagnosticarea lor de către medicii de familie, mai ales în cazul consultațiilor de la distanță.

Numeroşi copii ajung în această perioadă la camerele de gardă cu enterocolită sau cu virus sinciţial respirator.

În condițiile în care și copiii pot fi afectați de varianta Delta, multe simptome ale bolilor clasice, sunt comune cu cele date de Covid-19, potrivit Adevărul.ro.

În această perioadă, este foarte dificil să facem diferența între principalele 3 amenințări ale sezonului, toate la fel de contagioase: răceală, gripă și infecția cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, există câteva diferențe esențiale, care îți arată ce tip de infecție poți avea.

Iată care sunt acestea:

Răceala, gripa și infecția cu noul coronavirus au simptome similare, de aceea devine uneori dificil să faci diferența între ele.

Dar diferențele există, important este ca tu să reușești să monitorizezi foarte bine evoluția simptomelor pentru a ști exact ce tip de afecțiune/ infecție ai contactat.

Iowemed.ro a publicat o serie de lămuriri legate de diferențele între aceste boli și mai ales în ceea ce privește simptomatologia.

Răceala

Răceala debutează treptat, la 1-3 zile de la contactul cu virusul.

Primele simptome pe care le poți resimți sunt acelea de oboseală, durere în gât și congestie nazală. Strănutul și tusea sunt și ele prezente, mai puțin febra, deloc caracteristică unei răceli.

De altfel, lipsa febrei este un prim simptom care poate face diferența în ceea ce privește diagnosticarea rapidă.

Foarte important de ținut minte este și faptul că mucusul nazal își schimbă culoarea de la transparent, alb până la verde.

Simptomele răcelii dispar la interval de 7 zile de la prima manifestare.

Răceala este la fel de contagioasă ca gripa, de aceea este foarte important ca dacă ai răcit, să rămâi acasă, pentru a evita infectarea colegilor de muncă sau a celorlalte persoane din jurul tău.

Gripa

Gripa este o afecțiune foarte contagioasă, produsă de două tipuri de virusuri: virusul gripal A și virusul gripal B.

Aceasta se manifestă preponderent în sezonul rece, când apar epidemii de gripă, datorită răspândirii comunitare exponențiale.

Gripa se instalează brusc ca simptome, aceasta fiind o diferență clară între gripă și răceală.

Apar dureri musculare, febră, frisoane, lăcrimarea ochilor, tuse seacă, durere în gât și congestie nazală. Uneori, aceste simptome vin însoțite și de vărsături.

În momentul în care apar primele simptome specifice gripei, pacientul trebuie să stea acasă și să contacteze medicul de familie, pentru a i se recomanda un tratament corespunzător.

Atâta vreme cât pacientul strănută și tușește, este recomandat să rămână acasă, izolat.

COVID-19 vs gripă, doar testul PCR face diferența

În contextul pandemiei COVID-19, infecția cu noul coronavirus poate fi ușor confundată cu gripa sezonieră.

Simptomele sunt incredibil de asemănătoare, diferența fiind faptul că gripa sezonieră este produsă de virusul gripal A sau virusul gripal B, iar COVID-19 este produsă de infecția cu SARS CoV-2.

Infecție respiratorie acută, infecția cu noul coronavirus are tot un debut brusc al simptomelor, evoluția fiind extrem de rapidă.

Tusea seacă, durerile în gât, febra și frisoanele sunt printre primele simptome manifestate, alături de diaree și vărsături, în unele cazuri.

Dificultatea la respirație apare brusc, odată cu eventualele dureri în piept.

De aceea, atunci când manifești simptome de gripă, există o singură soluție pentru a afla dacă afecțiunea de care suferi este gripă sezonieră sau COVID-19.

Aceasta este testarea specifică RT PCR.

Enterocolita la copii

„Acest lucru este dat de un grad de deshidratare destul de mare pe care aceşti copii îl experimentează în urma episoadelor de vărsături, de diaree pe care le au.

Uneori părintele încearcă acasă să-l reechilibreze, copilul tot continuă să verse, să prezinte scaune, şi acest lucru îl face să se deshidrateze, să devină hipoglicemic şi de aici şi starea aceasta de apatie, de leşin, de somnolenţă.

Majoritatea cazurilor spuneam că se manifestă prin vărsături. Părintele nu poate să le controleze acasă , imediat după vărsătură copilul cere apă, să se hidrateze cumva, ceea ce îi provoacă în continuare vărsături.

Ce se întâmplă? Mucoasa stomacului este inflamată, iritată, şi, odată ce tu tot continui să îi dai fie lichide, fie alimente, provoci în continuare vărsături şi nu reuşeşti niciodată să stopezi aceste vărsături, ceea ce pe copil îl deshidratează şi mai tare, şi îl face mai apatic, mai somnolent, fără chef.

De aceea, mulţi dintre părinţi vin la camerele de gardă, aici se fac diferite tratamente pentru a stopa aceste vărsături, protecţie gastrică, medicamente împotriva vărsăturilor, şi, desigur, perfuzii de rehidratare.

După tratamentele care opresc vărsăturile şi după perfuzie, enterocolita nu dispare imediat.

Odată ce am calmat acest cerc vicios care întreţinea vărsăturile, atunci copilul, uşor, uşor, începe să-şi reia aportul oral, deşi propriu-zis enterocolita nu dispare imediat, ea mai persistă câteva zile.

Foarte important este ca aportul oral să fie reluat încet, în cantităţi mici şi dese, nu-i dăm să bea jumătate de litru de apă odată sau 200 de ml de apă odată” afirmă medicul Victor Daniel Miron, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului „Dr. Alfred Rusescu”,citat de Adevarul.ro.

COVID la copii

Mai ales la copil, COVID se poate manifesta inclusiv cu vărsături şi diaree.

Înainte să debuteze acest val 4 pandemic, adică acum o lună-două, într-adevăr nu prea luam în considerare Covidul.

În momentul de faţă, luăm în considerare şi Covidul şi ne bazăm cumva decizia de a testa sau nu copilul şi pe o anamneză riguroasă pe care trebuie să o facem cu părintele, vedem dacă în familie mai este cineva cu simptome la fel, pentru că, de exemplu, un copil mic ar fi putut să ia Covid după ce îl ia de la cineva din familie sau din grupul în care merge, fie la şcoală, fie la grădiniţă, şi atunci trebuie să facem o anamneză foarte riguroasă, să vedem dacă cineva în jurul lui prezintă semne similare.

Dacă face şi febră, atunci ar trebui să luăm în considerare şi covidul”, spune Dr. Daniel Miron.

Copii de sub un an cu nevoie de oxigen la camerele de gardă.

Virusul sinciţial respirator îmbolnăveşte mulţi copii, deşi acesta nu trebuia să circule în această perioadă.

Cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul de a necesita oxigen este mai mare.

Sursă foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

DUMINICĂ 26 septembrie: ”Cu bicicleta în Țara Moților”. De la Abrud la Arieșeni, cu Lucian Mândruță și pasionații de ciclism

Publicat

Primăria din Abrud anunță că duminică, 26 septembrie, de la 09.30, are loc evenimentul „Cu bicicleta în Țara Moților” cu plecare din fața instituției.

Participă și Lucian Mîndruță, alături de pasionații de aventură pe 2 roți.

”Cosmin Pleșsa mi-a arătat azi beciul în care Horea, si Cloșca au fost ținuți înainte de drumul spre judecata, la Alba. Sunt în Abrud – mâine avem tura de aici spre Câmpeni și mai sus, după Albac…

Dar inainte de asta va recomand o vizita la expozitia din Biblioteca Abrudului – unde Daniel Bobar, Cosmin si Cristi Albu (chiar primarul) au adus și arta și au făcut si un spatiu pentru activitati cu copiii.

Au pus pasiune aici, si respect pentru istoria locului. Și da, se bucură de oaspeți.

Chiar da, Abrudul merită o dupa amiază din vacanțele voastre viitoare…” a scris pe contul său de Facebook, Lucian Mândruță.

Informații utile pentru participanți

Organizatorii au postat și ei pe pagina evenimentului o serie de informații utile pentru cei care vor să participe la tura cu bicicleta.

„Tura de amatori avansați, cu sprijinul autorităților locale din Abrud. Pe cont propriu, dar în același timp asistată de gazdele noastre. Participarea e libera.

Primăria pune la bataie un microbuz cu platforma pentru cei care obosesc, Crucea Roșie Alba ne asigură primul ajutor la nevoie, iar Poliția Abrud ne ține la distanță de riscurile rutiere. Pentru toate mulțumim anticipat.

Mergem până la Arieșeni și ne întoarcem pe același drum, cu urcări care totalizează cam 1.000 de metri.

Lungimea totală a traseului e 106 kilometri.

Traseul, similar cu cel utilizat în iulie, într-un context asemănător, poate fi vizionat AICI.

Nu e un drum ușor, așa că dacă anul ăsta nu aveți măcar 1000 de km făcuti și 5000 de metri (adunat) urcați, nu îl recomand – cu mențiunea ca îl puteți face doar parțial și vă veți întoarce când simțiți că devine prea greu.

Ritmul e însă lejer: 20 km/h pe plat, 10 pe urcări și limitare la 35 pe coborâri.

Fiecare e responsabil pentru siguranța lui, ca și pentru transportul până la locul de start dimineața, precum și pentru întoarcerea acasă din Abrud, seara.

Ne vedem la 9:30, duminică 26 septembrie, în fata Primăriei Abrud!” au anunțat organizatorii evenimentului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Norica Câmpean, polițista din Alba cu 3 participări la Jocurile Olimpice. A fost colega de antrenamente a Gabrielei Szabo

Publicat

De la încălțările și echipamentul sportiv și până la uniforma de polițist a fost un singur pas pentru Norica Câmpean, atleta din Alba care a participat la trei ediții ale Jocurilor Olimpice. 

Sâmbătă, 25 septembrie, Norica a fost prezentă alături de fosta sa colegă de antrenamente, multipla campioană a României, Gabriela Szabo, la inaugurarea pistei de atletism de pe stadionul Cetate din Alba Iulia. 

Am stat de vorbă cu Norica Câmpean (Unchiaș după căsătorie) pentru a afla cum a trecut de la sportul de performanță, pe care l-a practicat timp de aproape 18 ani, la uniforma de polițist.

Norica Câmpean a reprezentat cu mândrie CS Unirea Alba Iulia și România

Acum, atleta din Alba este agent de poliție în cadrul biroului rutier al Poliției Municipiului Alba Iulia.

În cei 18 ani de sport de performanță, Norica a participat la trei ediții ale Jocurilor Olimpice: la Atlanta 1996, la Sydney în anul 2000 unde s-a clasat pe locul șase la proba de 20 de kilometri marș și la Atena în anul 2004.

Alături de Gabriela Szabo a fost colegă de antrenamente și cantonamente naționale timp de aproape 10 ani.

Trecerea de la atlet de performanță la om al legii

Trecerea de la sportul de performanță la profesia de polițist a fost una firească pentru atleta din Alba.

”Pentru oricine vine o perioadă când trebuie să lăsăm pantofii de sport deoparte și să ne vedem ce cealaltă parte a vieții, să avem o altă profesie și eu am ales-o pe aceasta”, a declarat pentru Alba24.ro Norica Câmpean.

”Am rămas o iubitoare a sportului, îmi place să fiu alături de copii la competițiile sportive.

Eu personal mai alerg când timpul îmi permite, din păcate mai puțin, dar mă străduiesc.

Trebuie să susținem și să promovăm sportul deoarece avem nevoie de așa ceva”, a mai precizat aceasta.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate