24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române. PROGRAMUL activităților organizate la Alba Iulia. Hora Unirii și spectacole

La 24 ianuarie este sărbătorită, în fiecare an, Ziua Unirii Principatelor Române. Aceasta a fost declarată zi de sărbătoare națională în 2014. Cu această ocazie, instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Alba organizează o serie de activități culturale.

Programul evenimentelor organizate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, pe 24 ianuarie.

Ora 12:00 – strada Muzeului din Alba Iulia

• Intonarea Imnului Național al României, cu participarea Fanfarei Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș
• Slujă de Te Deum în amintirea Făuritorilor Unirii din anul 1859
• Hora Unirii, alături de Dansatorii Județului Alba, coregraf Nicolae Moldovan

Ora 12:30 – Sala Unirii din Alba Iulia

•  Expoziție și spectacol de reconstituire istorică „Unirea Principatelor Române – Mica Unire din 24 ianuarie 1859”

Expoziție cu piese din patrimoniul Muzeului Național al Unirii, de la muzeele din județele Neamț, Suceava și colecția particulară Robert Obreja

Ora 17:00 – Sala Unirii din Alba Iulia

• Spectacol folcloric extraordinar „Ziua Unirii Principatelor Române’’ cu participarea Ansamblului Folcloric al Județului Alba

Suite instrumentale și vocal-instrumentale din regiuni istorice ale României: Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Bucovina, Moldova, Maramureș, Crișana

Soliști: Roxana Reche, Iustina Irimia, Mihaela Grec, Nicolae Plută, Lucreția Goagea, Dorina Narița, Roxana Bădescu, Floricica Moga, Ioana Breda-Morar, Leontina Fărcaș și Grupul vocal tradițional „Muguri de Tezaur”

Conducerea muzicală: dirijor Alexandru Pal

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, pe bază de rezervare la adresa: augustinbena@mail.com

Ora 20:00 – Sala Unirii din Alba Iulia

• „Orchestra Română de Folclor, pe urmele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza’’ – film documentar realizat la Palatul ,,Alexandru Ioan Cuza’’ de la Ruginoasa și la Palatul Culturii Iași

Suite muzicale din diferite regiuni istorice: Transilvania, Dobrogea, Bucovina, Crișana, Oltenia, Muntenia, Maramureș, Moldova, Valea Timocului

În interpretarea Orchestrei Române de Folclor, dirijor și inițiator Alexandru Pal

Discursurile oficiale, din 1859, ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și marelui om politic Mihail Kogălniceanu:

Cuvântul lui Mihail Kogălniceanu

Discursul deputatului Mihail Kogălniceanu, rostit la Iași, în Adunarea Electivă cu prilejul alegerii colonelului Alexandru Ioan Cuza ca Domnitor al Moldovei, în data de 5 ianuarie 1859:

“Măria Ta,

După una sută cincizeci şi patru de ani de durere, de umilinţă şi de degradaţie naţională, Moldova a reintrat în vechiul său drept consfinţit prin Capitulaţiile sale, dreptul de a-şi alege pre capul său, pre Domnul.

Prin înălţarea Ta pe Tronul lui Ştefan cel Mare s-a reînălţat însăşi naţionalitatea română. Alegându-te de Capul său, neamul nostru a voit să împlinească o veche datorie către familia ta, a voit să-i răsplătească sângele strămoşilor tăi vărsat pentru libertăţile publice. Alegându-te pre tine Domn în ţara noastră, noi am vroit să arătăm lumii aceea ce toată ţara doreşte: la legi nouă – om nou!

O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misia; Constituţia din 7 august 1858 ne însemnează o epocă nouă şi Măria Ta eşti chemat să o deschizi! Fii, dar, omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare; iar tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi.
Nu uita că dacă cincizeci de deputaţi te-au ales Domn, însă ai să domneşti peste două milioane de români.

Fă, dar, ca Domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate, împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi linguşire.

Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăieşti, dar, mulţi ani ca şi dânsul; să domneşti ca dânsul, şi fă, o Doamne, ca prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituţiilor noastre, prin simţămintele tale patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor Împăratului din Bizanţ că “România nu are de ocrotitor decât pre Dumnezeu şi sabia sa”.

Să trăieşti, Măria Ta!“

Jurământul lui Alexandru Ioan Cuza

În 24 ianuarie 1859, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales, la București, Domn al Principatelor Unite. După alegerea sa, a făcut următorul jurământ:

„Jur în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa Ţării mele, că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite, că voi fi credincios constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie ajutor!”.

Discursul lui Alexandru Ioan Cuza la împărțirea steagurilor militare în tabăra de la Cotroceni (1 septembrie 1863):

„Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi!

Această zi va fi una din cele mai însemnate din datinile noastre.

Steagurile cele vechi aduceau aminte suvenire triste, de vreme ce ele înfăţişau ţările despărţite.

Astăzi, voi primiţi din mâinile noastre steagul ce întruneşte colorile ţărilor surori, aşa precum voinţa unanimă a românilor a unit pe capul nostru coroanele ambelor ţări.

Steagurile voastre totuşi au fost martore de întâmplări care doresc a fi păstrate; ele vor împodobi, dar, Arsenalul român.

Primind steagurile cele două, aduceţi-vă pururea aminte că vă încredinţez coroana ţării.

Steagul e România, acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudorile muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri.

Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea.

Steagul e totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României!

Într-un cuvânt, steagul reprezintă toate datoriile şi toate virtuţile militare care se cuprind în cele două cuvinte săpate pe vulturii români: Onoare şi Patrie!

Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi!

Juraţi să păstraţi cu onoare şi fără pată steagurile voastre şi astfel veţi corespunde încrederii şi aşteptării ce am pus, cu ţara întreagă, în oaste.

Juraţi a le apăra în orice întâmplare, ca un sfânt depozit ce încredinţez bravurii şi patriotismului vostru!

Să trăiască România!”