Connect with us
Advertisement

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza


Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

În ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă:

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

14 Comentarii

14 Comments

  1. Pingback: ASTĂZI: Şedinţă a Consiliului Judeţean Alba, la Sala Unirii. Vezi subiectele de pe ordinea de zi | Alba24

  2. bubu

    miercuri, 06.02.2013 at 17:10

    Cam greu ca am 9 ani jumate si ne-a dat ca tema sa raspundem la intrebare

    • Zoarca Amalia

      luni, 27.01.2014 at 13:09

      Unirea asta nu e prea interesanta, dar in viata e importanta!

    • mada

      miercuri, 24.01.2018 at 09:24

      da chiar euam zece ani si o luna si pe noi ne a pus de 4 ori

  3. ttt

    duminică, 12.01.2014 at 11:33

    merci

  4. NeXuS

    miercuri, 22.01.2014 at 18:11

    mda….am 10 ani si ne-a dat ca tema sa facem un portofoliu despre unire….a fost destul de folositor acest site . multam fain .

  5. andra

    joi, 13.02.2014 at 21:14

    nu-i deloc interesant

  6. swsdassasdaasssasd

    luni, 19.01.2015 at 15:29

    merci mult

  7. inima

    joi, 22.01.2015 at 19:20

    Este interesant deoarece ne invata multe lucruri necesara. Multumesc celui/celei care a scris m-ai ajutat foarte mult .

  8. danica

    sâmbătă, 24.01.2015 at 10:51

    Super. Totdeauna mai avem ceva de invatat. Istoria se invata citind. Ms.

  9. carla

    joi, 07.01.2016 at 06:16

    Acestea au fost contextul si evenimentele.Pentru prima oara romanii au stiut sa se foloseasca de situatia creata si au facut ceea ce trebuia-alegerea dubla a lui A.I. Cuza.Ca si acum, si atunci au fost propuse mai multe persoane pentru conducerea principatelor, insa unii au stiut sa renunte pentru binele romanilor( exemplu:V. Alecsandri).Cati dintre ,,marii,, politicieni ai tarii ar face astazi o asemenea alegere??? Acest eveniment este crucial in formarea Romaniei si doar ignoranta ii poate face pe unii sa spuna ca articolul este plictisitor.

  10. Alina

    miercuri, 02.03.2016 at 20:14

    Care au fost marile puteri care s au opus realizarii unirii Moldovei cu Tara Romaneasca si cauzele opozițiilor.

  11. Cristian

    marți, 23.01.2018 at 18:29

    foarte bun articol! multumesc!

  12. Balan ana

    miercuri, 24.01.2018 at 04:19

    Bun articolul,din păcate putini cunosc. Adevarul istoric,atât de răstălmăcită istoria noastră și mai răstălmăcită in școala comunista. Sunt ieșeanca,dar m-am născut in Deva,lângă Alba,deci sunt foarte românca .. plâng la imnul României și la “Hora Unirii…” plâng și ma doare sufletul cât de frământată istorie trăim acum! O țara minunata,cu oameni minunați,dar și cu lichele,de-a lungul timpului…și cam întotdeauna cei aleși!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


TOP articole in ultimele zile

Advertisement

ECONOMIE

Aproape 500.000 de români au contractele de muncă suspendate. Care sunt domeniile cele mai afectate

Publicat

angajat lucru munca

Aproape 500.000 de oameni au contractele de muncă suspendate și peste 111.000 de contracte de muncă au încetat, potrivit cifrelor de la Ministerul Muncii.

Din totalul celor 111.340 de contracte de muncă încetate, cele mai multe sunt în domeniul comerțului și service-urilor auto și moto – 22.121, scrie digi24.ro. Urmează industria prelucrătoare, cu 19.612 de contracte de muncă încetate și construcțiile, cu 14.072 de contracte.

Ministerul Muncii mai anunță că aproape 498.778 de contracte de muncă au fost suspendate, cele mai multe în industria prelucrătoare – 130.442, în domeniul hotelurilor și restaurantelor – 90.356 și în comerț – 81.695.

Pentru cei care au contractele de muncă suspendate, statul va plăti șomajul tehnic, până la 75% din salariul mediu brut.

sursă: digi24.ro

Continue Reading
Advertisement

EVENIMENT

OFICIAL, 31 martie: 2.245 îmbolnăviri cu noul coronavirus în România. 293 cazuri noi, 220 persoane vindecate, 69 decese

Publicat

Au fost înregistrate 2.245 cazuri de îmbolnăviri cu noul coronavirus în România, potrivit informării transmise de Grupul de Comunicare Strategică, marți, 31 martie, ora 13.00. În ultimele 24 de ore au fost 293 cazuri noi.

Până astăzi, 31 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 2.245 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 220 au fost declarate vindecate și externate (81 la București, 55 la Timiș, 20 la Iași, 16 la Caraș-Severin, 11 la Constanța, 10 la Prahova, 7 la Dolj, 5 la Brașov, 4 la Cluj, 4 la Galați, 2 la Bihor, 1 la Brăila, 1 la Mureș, 1 la Neamț, 1 la Alba, 1 Argeș).

Totodată, până acum, 69 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Craiova, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timișoara, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu și Ialomița, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 293 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 62 de pacienți, dintre care 36 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalți pacienți este deocamdată staționară.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 11.576 de persoane. Alte 123.577 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 24.654 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.151 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 6.393 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

De asemenea, în ultimele 24 de ore, prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite 15 dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal. Poliția de Frontieră a întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, faptă prevăzută și pedepsită de art. 326 Cod Penal.

Totodată, Poliția și Jandarmeria au aplicat, în același interval de timp, 990 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

Polițiștii au depistat, în ultimele 24 de ore, 8.276 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 13.174.104 lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 94 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 56 în Italia, 14 în Franța, 7 în Germania, 6 în Spania, 2 în Namibia, 2 în Indonezia, 2 în Marea Britanie și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 19 cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franța, 2 în Marea Britanie, unul în Germania și unul în Spania, au decedat.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Până la data de 30 martie 2020, au fost raportate 359.102 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andora. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Italia, Franţa, Germania, Spania și Regatul Unit.

Începând cu data de 30 martie, persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităților competente, vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora, și vor răspunde penal conform legii. Totodată, persoanele care nu respectă condițiile izolării și sunt identificate în afara spațiului de izolare vor fi obligate să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora, și vor fi sancționate contravențional, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Potrivit Ordonanței Militare nr. 6 din 30.03.2020, se instituie pe perioada stării de urgență, măsura de carantinare în municipiul Suceava și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: Adâncata, Salcea, Ipotești, Bosanci, Moara, Șcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei.

În această perioadă, în zona carantinată este permisă intrarea, respectiv ieșirea pentru transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice în zona carantinată, precum și a aprovizionării populației. De asemenea, este permisă intrarea, respectiv ieșirea, persoanelor care nu locuiesc în zona carantinată dar care desfășoară activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, situațiilor de urgență, administrației publice locale, asistenței și protecției sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii alimentației publice, alimentării cu apă, comunicațiilor și transporturilor.

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 1.124 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 32 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile”.

Până marți, la ora 12.30. au fost raportate 69 decese.

Până luni seara, în România erau 2.109 cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 (până la ora 20.00), din care 593 în municipiul Suceava și 65 decese.

În județul Alba, până luni seara, erau patru cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.

Citește și Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia confirmă al patrulea caz de coronavirus în județ. Precizările instituției

De asemenea, la nivelul județului Alba erau 268 persoane în carantină, 40 persoane ieșite din carantină, 1662 persoane izolate la domiciliu, 1356 persoane ieșite din izolare.

Cele mai recente măsuri luate de autorități:

A fost adoptată Ordonanța Militară nr. 5, care prelungește suspendarea zborurilor (operatori comerciali) din și spre Spania cu 14 zile (măsura intră în vigoare de marți, 31 martie, ora 18.00) și din și spre Italia (din 6 aprilie). De asemenea, persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităților competente, vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora, și vor răspunde penal conform legii. Cele care nu respectă condițiile izolării la locul declarat / la care au optat să efectueze izolarea și sunt identificate în afara spațiului de izolare vor fi obligate să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora, și vor fi sancționate contravențional, dacă fapta nu este infracțiune.

A fost adoptată Ordonanța Militară nr. 6, prin care se instituie, pe perioada stării de urgență, măsura de carantinare în  municipiul Suceava și în zona limitrofă formată din  următoarele opt comune: Adâncata, Salcea, Ipotești, Bosanci,  Moara, Șcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei, precum zonă de protecție formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava.

În zona carantinată permisă intrarea, respectiv ieșirea pentru: transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice în zona carantinată, precum și a aprovizionării populației; persoanele care nu locuiesc în zona carantinată dar care desfășoară  activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, situațiilor de urgență, administrației publice locale, asistenței și protecției sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii alimentației publice, alimentării cu apă, comunicațiilor și transporturilor.

Continue Reading
Advertisement

EVENIMENT

Amenzi RECORD de aproape 220.000 de lei în Alba, pentru nerespectarea ordonanțelor militare. Situația la nivelul județului

Publicat

La nivelul județului Alba se află 268 persoane în carantină, 40 persoane ieșite din carantină, 1662 persoane izolate la domiciliu, 1356 persoane ieșite din izolare, au transmis marți reprezentanții Instituției Prefectului. Pe lângă aceste informații ar mai fi de adăugat că în județ au fost confirmate 4 cazuri de infectare cu coronavirus.

Comunicatul Instituției Prefectului:

Polițiștii din Alba continuă să acționeze integrat, împreună cu celelalte structuri teritoriale cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, pentru impunerea normelor legale în timpul stării de urgență prin verificarea persoanelor și societăților comerciale, fluidizarea traficului rutier și escortarea autovehiculelor care tranzitează județul nostru cu persoane care revin din afara granițelor țării.

În ultimele 24 de ore, 262 de polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba și 41 polițiști locali au desfășurat misiuni specifice în contextul prevenirii și combaterii răspândirii COVID – 19.

Astfel, s-a verificat modul de respectare a măsurii de izolare  în cazul a 612 persoane, iar echipaje mixte de polițiști, jandarmi polițiști locali și lucrători MApN au intensificat activitățile pentru asigurarea unui climat optim de siguranță publică, care a avut ca scop verificarea respectării măsurilor dispuse prin Ordonanța Militară nr. 3 din 24.03.2020.

Ca urmare a acțiunii au fost aplicate 237 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 219.300 lei, pentru nerespectarea dispozițiilor Ordonanței Militare nr. 3 din 2020.

Totodată, polițiștii au depistat două persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu, acestea fiind sancționate contravențional cu amenzi în valoare totală de 6.000 de lei și au fost conduse la un centru de carantină, pentru o perioadă de 14 zile.

De la debutul epidemiei, polițiștii din Alba au aplicat 1.444 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 1.085.300 lei.

Luni 30 martie a.c., 123 de efective din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Alba au fost angrenate în misiuni desfășurate în contextul infecției cu Covid 19, astfel: în misiuni de escortare a convoaielor auto, misiuni de asigurare a măsurilor de ordine publică în zona centrelor de carantină, acțiuni de verificare și asigurare a respectării ordonanțelor militare.

Au fost aplicate 4 sancțiuni contravenționale, dintre care 2 amenzi în valoare totală de 1500 lei în Alba Iulia, 1 amendă contravențională de 300 de lei în Blaj și un avertisment la Câmpeni pentru nerespectarea prevederilor prevăzute în ordonanțele militare.

Sursă: Instituția Prefectului Alba

Continue Reading
Advertisement

EVENIMENT

Încă un deces provocat de coronavirus, la Suceava: Un bărbat de 56 de ani a fost găsit mort în casă

Publicat

Încă un deces al unei persoane infectate cu coronavirus a fost confirmat la Suceava. Numărul celor decedați lla nivel național a ajuns la 69.

Conform raportării INSP, astăzi, 31 martie a fost primit rezultatul pozitiv la testarea Covid 19 a unei persoane care a decedat la domiciliu din județul Suceava. Este vorba despre un bărbat de 56 ani, cunoscut cu afecțiuni psihiatrice, care locuia singur. Decesul a fost constatat de către personalul ambulanței în data de 26.03.2020.
Probele au fost recoltate de către serviciul de medicină legală în aceeași dată.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement