Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza


Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

În ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă:

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

14 Comentarii

14 Comentarii

  1. Pingback: ASTĂZI: Şedinţă a Consiliului Judeţean Alba, la Sala Unirii. Vezi subiectele de pe ordinea de zi | Alba24

  2. bubu

    miercuri, 06.02.2013 at 17:10

    Cam greu ca am 9 ani jumate si ne-a dat ca tema sa raspundem la intrebare

    • Zoarca Amalia

      luni, 27.01.2014 at 13:09

      Unirea asta nu e prea interesanta, dar in viata e importanta!

    • mada

      miercuri, 24.01.2018 at 09:24

      da chiar euam zece ani si o luna si pe noi ne a pus de 4 ori

  3. ttt

    duminică, 12.01.2014 at 11:33

    merci

  4. NeXuS

    miercuri, 22.01.2014 at 18:11

    mda….am 10 ani si ne-a dat ca tema sa facem un portofoliu despre unire….a fost destul de folositor acest site . multam fain .

  5. andra

    joi, 13.02.2014 at 21:14

    nu-i deloc interesant

  6. swsdassasdaasssasd

    luni, 19.01.2015 at 15:29

    merci mult

  7. inima

    joi, 22.01.2015 at 19:20

    Este interesant deoarece ne invata multe lucruri necesara. Multumesc celui/celei care a scris m-ai ajutat foarte mult .

  8. danica

    sâmbătă, 24.01.2015 at 10:51

    Super. Totdeauna mai avem ceva de invatat. Istoria se invata citind. Ms.

  9. carla

    joi, 07.01.2016 at 06:16

    Acestea au fost contextul si evenimentele.Pentru prima oara romanii au stiut sa se foloseasca de situatia creata si au facut ceea ce trebuia-alegerea dubla a lui A.I. Cuza.Ca si acum, si atunci au fost propuse mai multe persoane pentru conducerea principatelor, insa unii au stiut sa renunte pentru binele romanilor( exemplu:V. Alecsandri).Cati dintre ,,marii,, politicieni ai tarii ar face astazi o asemenea alegere??? Acest eveniment este crucial in formarea Romaniei si doar ignoranta ii poate face pe unii sa spuna ca articolul este plictisitor.

  10. Alina

    miercuri, 02.03.2016 at 20:14

    Care au fost marile puteri care s au opus realizarii unirii Moldovei cu Tara Romaneasca si cauzele opozițiilor.

  11. Cristian

    marți, 23.01.2018 at 18:29

    foarte bun articol! multumesc!

  12. Balan ana

    miercuri, 24.01.2018 at 04:19

    Bun articolul,din păcate putini cunosc. Adevarul istoric,atât de răstălmăcită istoria noastră și mai răstălmăcită in școala comunista. Sunt ieșeanca,dar m-am născut in Deva,lângă Alba,deci sunt foarte românca .. plâng la imnul României și la “Hora Unirii…” plâng și ma doare sufletul cât de frământată istorie trăim acum! O țara minunata,cu oameni minunați,dar și cu lichele,de-a lungul timpului…și cam întotdeauna cei aleși!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Începe ”mica ciolaniadă”. PSD și PNL își împart funcțiile de prefect și subprefect. Cum va fi în județul Alba

Publicat

La începutul săptămânii viitoare, cei de la PSD și PNL vor intra la negocieri pentru împărțirea posturilor de prefecți. Marea bătălie este pentru algoritmul prin care aceste funcții vor fi împărțite, fiecare partid dorindu-și să domine cât mai multe județe.

Conform surselor noastre, în BEX-ul PNL, dar și în CPN-ul PSD se vor discuta trei scenarii de lucru:

1. Partidul care deține funcția de președinte de CJ să aibă și prefectul. În această variantă, un partid ar stăpâni autoritar un județ.

2. Partidul care deține funcția de președinte de CJ să nu aibă și prefectul. În această variantă, cele două partide s-ar putea controla reciproc.

3. Dacă ai ministru dintr-un anumit județ, atunci nu mai ai și prefectul în județul respectiv. Această măsură ar lovi dur în PNL, asta pentru că mai mulți grei ai PNL și-au înșurubat oameni apropiați în funcțiile de ministru.

Surse din conducerea PNL au declarat pentru Alba24 că în județul Alba PSD va avea un post de subprefect. Practic locul care a fost deținut de subprefectul USR va fi preluat de un reprezentant al PSD.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Șofer din Alba implicat în ACCIDENT rutier la Sibiu. O persoană rănită

Publicat

Un șofer din Alba a fost implicat într-un accident rutier petrecut miercuri seara la Sibiu. O persoană a fost rănită.

Potrivit IPJ Sibiu, accidentul s-a petrecut la intersecția Calea Șurii Mici cu DN 7H.

Un autoturism condus dinspre Calea Șurii Mici de către un bărbat în vârstă de 47 de ani, din județul Alba a intrat în coliziune cu un microbuz transport persoane condus pe DN 7H spre A1 de către un bărbat în vârstă de 58 de ani, din județul Vâlcea.

În microbuz se aflau 7 pasageri, unul dintre aceștia, un bărbat în vârstă de 49 de ani, din Vâlcea, fiind rănit și transportat la spital, conștient.

Polițiștii rutieri desfășoară cercetări în vederea stabilirii cauzei exacte care a dus la producerea accidentului.

Din datele ISU Sibiu, au fost acordate îngrijiri medicale și unei adolescente de 16 ani, care a suferit atac de panică. Aceasta nu a fost transportată la spital.

Șoferul autoturismului este din Alba Iulia, potrivit unor surse.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Parada Fanfarei din Petrești, alături de Ordinul Scutierilor de Mulbach și de Grupul vocal „Felician Fărcașiu”, la Sebeș

Publicat

Cu ocazia Zilei Naționale, în municipiul Sebeș a avut loc miercuri, începând cu ora 17:00, parada Fanfarei din Petrești alături de Ordinul Scutierilor de Mulbach și de Grupul vocal „Felician Fărcașiu”.

Evenimentul s-a desfășurat pe traseul centrul vechi – Parcul Tineretului din Sebeș.

Reamintim că de Ziua Națională a României, parada Fanfarei din Petrești a avut loc și la Petrești și în cartierul M. Kogălniceanu, începând de la ora 15:00, respectiv 16:00.

Programul de 1 Decembrie a mai cuprins o expoziție documentară și expoziții de carte.

De asemenea, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș și Casa Memorială  „Lucian Blaga” Lancrăm au avut program cu publicul, în intervalul orar 10.00 – 16.00, accesul vizitatorilor fiind gratuit, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS CoV-2.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Doi elevi din clasa a V-a a unei școli din Alba Iulia au înființat o revistă și un site, în doar câteva zile

Publicat

Doi elevi din clasa a V-a, de la Școla Generală ”Vasile Goldiș” din Alba Iulia, au înființat o revistă a clasei, apoi un site. Totul în minivacanța de 1 Decembrie. 

Revista se numește pauzamare.ro și conține articole despre diferite subiecte de interes pentru copii.

”Suntem Alan și Alex, elevi în clasa a V-a C la Școala Generală Vasile Goldiș din Alba Iulia. Suntem doi băieți obișnuiți, avem pasiuni și preocupări diferite, dar cu o mare dorință de a realiza lucruri frumoase.

Ce ne-a determinat să facem o revistă a clasei, iar mai apoi un site?

În urmă cu o lună am primit un proiect la limba și literatura română ce consta în realizarea unei broșuri sau reviste în care să includem un text literar, unul non literar și o legendă despre o plantă. Amândoi am realizat câte o revistă pe care ne-am prezentat-o unul altuia, fiind foarte încântați de rezultat” au scris cei dou băieți pe siteul lor.

De ce au ales titlul Pauza Mare?

”Care este momentul preferat al oricărui elev, la școală? Pauza mare. Este cea mai lungă dintre recreații, în care se întâmplă cele mai multe aventuri, discuții, jocuri distractive sau întâmplări poznașe.

Exact ce găsiți în revista și pe pagina noastră: subiecte interesante și idei amuzante pentru a le citi și discuta în… Pauza Mare!” au adăugat aceștia.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate