Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Discursurile oficiale, din 1859, ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și marelui om politic Mihail Kogălniceanu

𝗖𝘂𝘃𝗮̂𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗶 𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶𝗹 𝗞𝗼𝗴𝗮̆𝗹𝗻𝗶𝗰𝗲𝗮𝗻𝘂

𝐷𝑖𝑠𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑝𝑢𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖𝑙 𝐾𝑜𝑔𝑎̆𝑙𝑛𝑖𝑐𝑒𝑎𝑛𝑢, 𝑟𝑜𝑠𝑡𝑖𝑡 𝑙𝑎 𝐼𝑎𝑠̦𝑖, 𝑖𝑛 𝐴𝑑𝑢𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎 𝐸𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑝𝑟𝑖𝑙𝑒𝑗𝑢𝑙 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑜𝑙𝑜𝑛𝑒𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑎𝑛𝑑𝑟𝑢 𝐼𝑜𝑎𝑛 𝐶𝑢𝑧𝑎 𝑐𝑎 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑀𝑜𝑙𝑑𝑜𝑣𝑒𝑖, 𝑖𝑛 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 5 𝑖𝑎𝑛𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 1859:

“Măria Ta,

După una sută cincizeci şi patru de ani de durere, de umilinţă şi de degradaţie naţională, Moldova a reintrat în vechiul său drept consfinţit prin Capitulaţiile sale, dreptul de a-şi alege pre capul său, pre Domnul.

Prin înălţarea Ta pe Tronul lui Ştefan cel Mare s-a reînălţat însăşi naţionalitatea română. Alegându-te de Capul său, neamul nostru a voit să împlinească o veche datorie către familia ta, a voit să-i răsplătească sângele strămoşilor tăi vărsat pentru libertăţile publice.

Alegându-te pre tine Domn în ţara noastră, noi am vroit să arătăm lumii aceea ce toată ţara doreşte: la legi nouă – om nou!

O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misia;

Constituţia din 7 august 1858 ne însemnează o epocă nouă şi Măria Ta eşti chemat să o deschizi! Fii, dar, omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare; iar tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi.

Nu uita că dacă cincizeci de deputaţi te-au ales Domn, însă ai să domneşti peste două milioane de români.

Fă, dar, ca Domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate, împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi linguşire.

Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăieşti, dar, mulţi ani ca şi dânsul; să domneşti ca dânsul, şi fă, o Doamne, ca prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituţiilor noastre, prin simţămintele tale patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor Împăratului din Bizanţ că “România nu are de ocrotitor decât pre Dumnezeu şi sabia sa”.

Să trăieşti, Măria Ta!“

𝗝𝘂𝗿𝗮̆𝗺𝗮̂𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗶 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗖𝘂𝘇𝗮

𝐼̂𝑛 24 𝑖𝑎𝑛𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 1859, 𝑐𝑜𝑙𝑜𝑛𝑒𝑙𝑢𝑙 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑎𝑛𝑑𝑟𝑢 𝐼𝑜𝑎𝑛 𝐶𝑢𝑧𝑎 𝑎𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑎𝑙𝑒𝑠, 𝑙𝑎 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 𝐷𝑜𝑚𝑛 𝑎𝑙 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑈𝑛𝑖𝑡𝑒. 𝐷𝑢𝑝𝑎̆ 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑎, 𝑎 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑗𝑢𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡:

“Jur în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa Ţării mele, că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite, că voi fi credincios constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie ajutor!”.

𝗗𝗶𝘀𝗰𝘂𝗿𝘀𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗶 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗖𝘂𝘇𝗮 𝗹𝗮 𝗶𝗺𝗽𝗮̆𝗿𝘁̦𝗶𝗿𝗲𝗮 𝘀𝘁𝗲𝗮𝗴𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗺𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 𝗶𝗻 𝘁𝗮𝗯𝗮̆𝗿𝗮 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗼𝘁𝗿𝗼𝗰𝗲𝗻𝗶 (𝟭 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟭𝟴𝟲𝟯):

,,Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi!

Această zi va fi una din cele mai însemnate din datinile noastre.

Steagurile cele vechi aduceau aminte suvenire triste, de vreme ce ele înfăţişau ţările despărţite.

Astăzi, voi primiţi din mâinile noastre steagul ce întruneşte colorile ţărilor surori, aşa precum voinţa unanimă a românilor a unit pe capul nostru coroanele ambelor ţări.

Steagurile voastre totuşi au fost martore de întâmplări care doresc a fi păstrate; ele vor împodobi, dar, Arsenalul român.

Primind steagurile cele două, aduceţi-vă pururea aminte că vă încredinţez coroana ţării.

Steagul e România, acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudorile muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri.

Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea.

Steagul e totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României!

Într-un cuvânt, steagul reprezintă toate datoriile şi toate virtuţile militare care se cuprind în cele două cuvinte săpate pe vulturii români: Onoare şi Patrie!

Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi!

Juraţi să păstraţi cu onoare şi fără pată steagurile voastre şi astfel veţi corespunde încrederii şi aşteptării ce am pus, cu ţara întreagă, în oaste.

Juraţi a le apăra în orice întâmplare, ca un sfânt depozit ce încredinţez bravurii şi patriotismului vostru!
Să trăiască România!”

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

14 Comentarii

14 Comentarii

  1. Pingback: ASTĂZI: Şedinţă a Consiliului Judeţean Alba, la Sala Unirii. Vezi subiectele de pe ordinea de zi | Alba24

  2. bubu

    miercuri, 06.02.2013 at 17:10

    Cam greu ca am 9 ani jumate si ne-a dat ca tema sa raspundem la intrebare

    • Zoarca Amalia

      luni, 27.01.2014 at 13:09

      Unirea asta nu e prea interesanta, dar in viata e importanta!

    • mada

      miercuri, 24.01.2018 at 09:24

      da chiar euam zece ani si o luna si pe noi ne a pus de 4 ori

  3. ttt

    duminică, 12.01.2014 at 11:33

    merci

  4. NeXuS

    miercuri, 22.01.2014 at 18:11

    mda….am 10 ani si ne-a dat ca tema sa facem un portofoliu despre unire….a fost destul de folositor acest site . multam fain .

  5. andra

    joi, 13.02.2014 at 21:14

    nu-i deloc interesant

  6. swsdassasdaasssasd

    luni, 19.01.2015 at 15:29

    merci mult

  7. inima

    joi, 22.01.2015 at 19:20

    Este interesant deoarece ne invata multe lucruri necesara. Multumesc celui/celei care a scris m-ai ajutat foarte mult .

  8. danica

    sâmbătă, 24.01.2015 at 10:51

    Super. Totdeauna mai avem ceva de invatat. Istoria se invata citind. Ms.

  9. carla

    joi, 07.01.2016 at 06:16

    Acestea au fost contextul si evenimentele.Pentru prima oara romanii au stiut sa se foloseasca de situatia creata si au facut ceea ce trebuia-alegerea dubla a lui A.I. Cuza.Ca si acum, si atunci au fost propuse mai multe persoane pentru conducerea principatelor, insa unii au stiut sa renunte pentru binele romanilor( exemplu:V. Alecsandri).Cati dintre ,,marii,, politicieni ai tarii ar face astazi o asemenea alegere??? Acest eveniment este crucial in formarea Romaniei si doar ignoranta ii poate face pe unii sa spuna ca articolul este plictisitor.

  10. Alina

    miercuri, 02.03.2016 at 20:14

    Care au fost marile puteri care s au opus realizarii unirii Moldovei cu Tara Romaneasca si cauzele opozițiilor.

  11. Cristian

    marți, 23.01.2018 at 18:29

    foarte bun articol! multumesc!

  12. Balan ana

    miercuri, 24.01.2018 at 04:19

    Bun articolul,din păcate putini cunosc. Adevarul istoric,atât de răstălmăcită istoria noastră și mai răstălmăcită in școala comunista. Sunt ieșeanca,dar m-am născut in Deva,lângă Alba,deci sunt foarte românca .. plâng la imnul României și la “Hora Unirii…” plâng și ma doare sufletul cât de frământată istorie trăim acum! O țara minunata,cu oameni minunați,dar și cu lichele,de-a lungul timpului…și cam întotdeauna cei aleși!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Strat de zăpadă la Șureanu. Pregătiri pentru sezonul de schi 2022-2023

Publicat

Pe pârtiile de la Domeniul Schiabil Șureanu este deja strat de zăpadă. Însă, deocamdată insuficient pentru deschiderea sezonului de schi. Pregătirile au început deja, de câteva săptămâni și este posibil ca, în curând, să fie vești bune pentru pasionații sporturilor de iarnă.

”Pregătirile au început de câteva săptămâni.

Momentan stratul de zăpadă este prea mic pentru a deschide sezonul de schi. Așteptăm zăpadă în continuare.

Sperăm ca în cel mai scurt timp să vă dăm vestea cea bună cum că reușim să dăm startul acestui sezon de schi 2022/2023”, au anunțat administratorii locației, pe Facebook.

Domeniul Schiabil Șureanu este una dintre cele două locații de schi din Alba, aleasă atât de locuitorii județului, cât și de turiști din alte zone din țară și străinătate.

Accesul se face de pe DN 67 – Transalpina (Sebeș-Șugag – lacul Oașa), apoi pe drumul județean de la Barajul Oașa în dreapta spre Mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (DJ 704). Distanță față de Sebeș: 82 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h (fără popasuri). Drumul între Sebeș și lacul Oașa (62 km) este complet asfaltat. Pe cei 18 km de drum între lacul Oașa și Domeniul Schiabil Șureanu, mașinile trebuie echipate, de cele mai multe ori în sezonul rece, cu lanțuri pe anvelope.

La Șureanu sunt 11 pârtii de schii cu o lungime totală de 12 km, telescaun și teleschi.

  • Altitudine maximă: 2.010 m
  • Altitudine minimă: 1.650 m

sursă imagini: Facebook – Pârtiile Domeniul Schiabil Șureanu (Oașa)

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Parc fotovoltaic la Blaj, cu peste 1.500 de panouri solare. Planuri ale primăriei pentru economie de energie

Publicat

Un parc fotovoltaic cu peste 1.500 de panouri solare ar urma să fie construit în Blaj. Primarul Gheorghe Valentin Rotar spune că un proiect în acest sens a fost depus pentru finanțare.

”Am depus, la sfârșitul săptămânii trecute, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, o cerere de finanțare pentru proiectul „Crearea unei facilități de producție de energie electrică din SER pentru consumul propriu al UAT (Primăria) Blaj”, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

Prin proiect se propune realizarea unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 995,8 kWp, format dintr-un număr indicativ de 1.532 de panouri solare cu puterea electrică de vârf de 650 W, capacitatea instalată fiind corelată cu consumul propriu al solicitantului.

În această configurație, parcul produce aproximativ 1,213,77 MWh anual, ceea ce duce la reducerea emisiilor cu gaze cu efect de seră (GES) cu 1.048,83 tone/an”, a anunțat primarul.

Locație, valoarea investiției, obiective

Potrivit sursei citate, parcul fotovoltaic va fi realizat pe un teren situat în strada Gheorghe Barițiu, zona fabricii IAMU, în suprafață totală de 34.500 mp.

Obiective urmărite

  • implementarea unei Centrale Electrice Fotovoltaice pentru autoconsum cu putere instalată de 995,8 kWp
  • obținerea unei potențiale economii anuale de energie de 1.213,07 MWh/an
  • reducerea emisiilor de CO2 cu minimum 1.048,83 tone/an, ca urmare a implementării CEF, contribuind la ținta Uniunii Europene de a reduce amprenta de carbon a orașelor.

Valoarea totală a cererii de finanțare este de 6,5 milioane lei, din care 4,6 milioane lei valoare totală eligibilă și 1,9 milioane lei contribuție proprie de la bugetul local.

”Realizarea unui parc fotovoltaic la Blaj, într-un un oraș foarte bine dezvoltat economic, cu o industrie nepoluantă, face parte din strategia noastră privind construirea unui oraș european verde, alături de celelalte proiecte de mobilitate, transport ecologic, extinderea permanentă a spațiilor verzi etc”, precizează Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Măsuri de siguranță de 1 Decembrie la Alba Iulia. Ce au decis autoritățile privind manifestările organizate

Publicat

1 Decembrie la Alba Iulia: În ședința de Colegiu prefectural de luni au fost discutate principalele măsuri luate de Poliție, Jandarmi și ISU, dar și alte instituții, precum DSVSA, pentru perioada manifestărilor de 1 Decembrie la Alba Iulia.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Alba, în 1 decembrie se preconizează că aproximativ 1000 de persoane vor participa la Marșul Unirii (programat joi, de la ora 7.30).

În zona paradei militare, cordoanele de ordine publică se vor întinde pe 2 km. Defilarea militară va fi de la ora 14.00 pe Bulevardul 1 Decembrie. Participă peste 800 de militari.

Vezi PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Măsuri luate de Poliție, Jandarmerie, ISU, DSVSA

  • IPJ Alba: 210 de polițiști și încă 40 de polițiști vor asigura fluidizarea traficului rutier.
  • Jandarmeria Alba: în perioada 30 noiembrie – 4 decembrie vor fi prezenți 300 de jandarmi în stradă. 72 de jandarmi și tehnică militară vor participa la parada militară.
  • ISU Alba: în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2022 vor fi în teren 50 de pompieri, 6 mijloace de intervenție și 2 ambulanțe.
  • DSVSA Alba: vor fi intensificate controalele în zona Cetate la unitățile de alimentație publică  cu scopul prevenirii și combaterii toxinfecțiilor alimentare. În data de 1 decembrie se va efectua serviciu de permanență în două ture, va fi organizat un call-center unde vor putea apela cetățenii.

Vezi și Ziua Națională la Alba Iulia: 50 de polițiști locali vor asigura măsuri de ordine, de 1 Decembrie. Cu ce vor fi echipați

Potrivit comunicatului transmis de Prefectura Alba, s-a solicitat DSP Alba, DSVSA Alba și Protecția Consumatorilor să participe cu lucrători specializați în comisii mixte de verificare a agenților economici care comercializează produse alimentare în zona Cetății.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Soprana Lorena Puican concertează acasă, la Alba Iulia, în cadrul Galei Operetei Românești. Spectacol gratuit

Publicat

Un concert de operetă românească va avea loc miercuri, 30 noiembrie, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia.

Concertul, organizat de Asociația Dines, este dedicat Centenarului Încoronării și Zilei Naționale, iar intrarea va fi gratuită.

Gala Operetei Românești va fi dirijată de Mircea Holiartoc. Vor concerta: soprana Lorena Puican, mezzosoprana Lăcrămioara Crihană, tenorul Andrei Petre și bas-baritonul Mădălin Claudiu.

Va participa Orchestra Filarmonicii ”Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea și Baletul Danubio Opera.

Lorena Puican este o tânără artistă din Alba Iulia, cu o carieră extraordinară în domeniul muzicii clasice, despre care aici, în orașul ei natal, se știe prea puțin. Mai multe despre cariera ei de soprană, puteți citi AICI.

Cel mai recent concert al ei a fost la Paris.

Foto: Nico Cherciu, Opera Națională Română, sursa Facebook Lorena Puican

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax