Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza


Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

În ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă:

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

14 Comentarii

14 Comments

  1. Pingback: ASTĂZI: Şedinţă a Consiliului Judeţean Alba, la Sala Unirii. Vezi subiectele de pe ordinea de zi | Alba24

  2. bubu

    miercuri, 06.02.2013 at 17:10

    Cam greu ca am 9 ani jumate si ne-a dat ca tema sa raspundem la intrebare

    • Zoarca Amalia

      luni, 27.01.2014 at 13:09

      Unirea asta nu e prea interesanta, dar in viata e importanta!

    • mada

      miercuri, 24.01.2018 at 09:24

      da chiar euam zece ani si o luna si pe noi ne a pus de 4 ori

  3. ttt

    duminică, 12.01.2014 at 11:33

    merci

  4. NeXuS

    miercuri, 22.01.2014 at 18:11

    mda….am 10 ani si ne-a dat ca tema sa facem un portofoliu despre unire….a fost destul de folositor acest site . multam fain .

  5. andra

    joi, 13.02.2014 at 21:14

    nu-i deloc interesant

  6. swsdassasdaasssasd

    luni, 19.01.2015 at 15:29

    merci mult

  7. inima

    joi, 22.01.2015 at 19:20

    Este interesant deoarece ne invata multe lucruri necesara. Multumesc celui/celei care a scris m-ai ajutat foarte mult .

  8. danica

    sâmbătă, 24.01.2015 at 10:51

    Super. Totdeauna mai avem ceva de invatat. Istoria se invata citind. Ms.

  9. carla

    joi, 07.01.2016 at 06:16

    Acestea au fost contextul si evenimentele.Pentru prima oara romanii au stiut sa se foloseasca de situatia creata si au facut ceea ce trebuia-alegerea dubla a lui A.I. Cuza.Ca si acum, si atunci au fost propuse mai multe persoane pentru conducerea principatelor, insa unii au stiut sa renunte pentru binele romanilor( exemplu:V. Alecsandri).Cati dintre ,,marii,, politicieni ai tarii ar face astazi o asemenea alegere??? Acest eveniment este crucial in formarea Romaniei si doar ignoranta ii poate face pe unii sa spuna ca articolul este plictisitor.

  10. Alina

    miercuri, 02.03.2016 at 20:14

    Care au fost marile puteri care s au opus realizarii unirii Moldovei cu Tara Romaneasca si cauzele opozițiilor.

  11. Cristian

    marți, 23.01.2018 at 18:29

    foarte bun articol! multumesc!

  12. Balan ana

    miercuri, 24.01.2018 at 04:19

    Bun articolul,din păcate putini cunosc. Adevarul istoric,atât de răstălmăcită istoria noastră și mai răstălmăcită in școala comunista. Sunt ieșeanca,dar m-am născut in Deva,lângă Alba,deci sunt foarte românca .. plâng la imnul României și la “Hora Unirii…” plâng și ma doare sufletul cât de frământată istorie trăim acum! O țara minunata,cu oameni minunați,dar și cu lichele,de-a lungul timpului…și cam întotdeauna cei aleși!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie. Punctul de pensie ajunge la 1442 de lei, iar indemnizația minimă crește cu 96 lei

Publicat

foto: captura video/ Digi24
Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie, reiese din proiectul rectificării bugetare întocmit de Guvern. Inițial, potrivit legislației muncii, pensia trebuia să crească cu 40% la 1 septembrie 2020.

Acest procent a fost însă abandonat din momentul în care România a fost pusă sub ordonanțele militare de distanțare socială, iar situația bugetului s-a deteriorat rapid pe urma întreruperii mai multor tipuri de activități economice.

Citește și Vechimea în muncă va putea fi cumpărată. Persoanele care nu au cotizat suficient pentru pensie vor putea plăti pentru 6 ani

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a ieșit din conferința de presă în care a prezentat liniile mari ale rectificării bugetare, fără a mai răspunde la întrebările jurnaliștilor. Au fost invocate defecțiuni tehnice. Pe cursul prezentării evitase să spună cifra de majorare a pensiilor de la 1 septembrie.

Cu cât se măresc pensiile la 1 septembrie

Potrivit proiectului de buget întomit de Guvern ​”Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.
 
Totodată, se propune majorarea începând cu aceeași dată a indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei”, se arată în nota de fundamentare.

Citește și Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

De asemenea, se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ să se aplice de la 1 septembrie 2021.

Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor personalului didactic, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât și în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei) precizează surse din guvern citate de economica.net.
 
”Pensiile vor creşte în 2020 cu cea mai mare sumă pe care au văzut-o românii vreodată şi care se pune în plus la punctul de pensie”, a declarat, joi, ministrul Finanţelor Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă privind rectificarea bugetară.

”Punctul de pensie, valoarea punctului va avea cea mai mare creştere, cea mai mare sumă pe care o vom vedea în plus la punctul de pensie, pe care am avut-o vreodată.

PSD, niciodată, nu a mărit pensiile cu această sumă, deşi a avut perioade de creştere economică una după alta, trei ani de zile, nu datorită lor ci datorită contextului economic internaţional şi tot nu au mărit pensiile cu această sumă”, a precizat Cîțu.
 

surse: economica.net, hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Modificări ce vor fi aduse programului IMM Invest: De la anul se spune „adio” subvenționării dobânzilor

Publicat

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să modifice programul IMM Invest. Deși a fost deja anunțată majorarea plafonului la 20 miliarde lei, se pare că actul normativ conține și alte modificări. Una dintre cele mai importante este legată de subvenționarea dobânzii.

Conform proiectului publicat în dezbatere de MFP, dacă Comisia Națională de Strategie și Prognoză prevede o creștere economică mai mare în 2021 decât în 2020 (ceea ce e mai mult decât posibil, având în vedere că 2020 este cel mai afectat din cauza restricțiilor din prima parte a anului), atunci nu se mai acordă granturile pentru plata dobânzilor. Deci, cu acest act normativ s-ar spune „adio” subvenționare.

„Perioada de acordare a grantului pentru plata dobânzii este de 8 luni de la data acordării creditului. Acordarea grantului pentru anul 2020 se realizează conform schemei de ajutor de stat prevăzută la art.II, iar pentru anii următori se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză se situează sub nivelul creşterii economice din anul 2020. Acordarea grantului se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare”, se precizează în proiectul de OUG.

Modificări aduse:

– implementarea unei perioade standard de subvenționare a dobânzii de 8 luni de la data acordării creditului, pentru crearea unor condiții egale pentru toți beneficiarii ce accesează programul;

– crearea posibilității microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru accesarea creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru de valori mai mari, de până la 5 milioane lei;

– eliminarea cerinței prin care beneficiarii programului se obligau să nu disponibilizeze personalul existent până la data de 31 decembrie 2020;

– creșterea perioadei până la data de 31 octombrie 2021 până la care pot fi efectuate plățile reprezentând grantul în cadrul schemei de ajutor de stat concomitent cu creșterea bugetului și plafonului de garantare al schemei;

– creșterea plafonului total al garanțiilor ce pot fi acordate în cadrul Programului la suma totală de 20 miliarde lei pentru acomodarea solicitărilor de credite existente;

– suplimentarea bugetului schemei de ajutor de stat aferent granturilor până la suma de 1,106 milioane lei, aproximativ 228,42 milioane euro, în condițiile creșterii plafonului total al garanțiilor care pot fi acordate în anul 2020 la suma de 20.000.000.000 lei

sursa: hotnews.ro, mfinanțe.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lovitură pentru samsarii de locuri de muncă: Muncitorii români din Germania vor semna contracte de muncă direct cu angajatorii

Publicat

Lucrătorii români care muncesc în industria cărnii în Germania vor semna, de la 1 ianuarie 2021, contracte de muncă direct cu angajatorii germani, şi nu cu companii care intermediază forţa de muncă, a transmis, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii  a scris pe contul ei de facebook că modificarea condiţiilor de muncă pentru aceşti lucrători români din Germania se datorează implicării omologului său german, Hubertus Heil, în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor români.

„Imediat după discuţiile purtate cu ocazia deplasării mele în Germania în luna mai, ministrul Heil s-a implicat în pregătirea (între timp şi adoptarea) unor schimbări ambiţioase în legislaţia germană a muncii, în primul rând, prin întărirea responsabilităţii angajatorilor faţă de angajaţi. În industria cărnii se lucra prin intermediari, folosindu-se contracte de antrepriză. Se vor schimba lucrurile; de la 1 ianuarie – cetăţenii străini inclusiv românii vor avea contract de muncă individual direct cu angajatorul, proprietarul firmei astfel acesta fiind direct responsabil de condiţiile de muncă ale tuturor angajaţilor”, a scris Violeta Alexandru.

Autorităţile germane vor obliga angajatorii germani să înregistreze cu acurateţe orele lucrate de lucrătorii români.

„Mulţi dintre românii care lucrează în străinătate îmi scriu despre faptul că nu le este respectat programul de muncă din contractele de muncă. În Germania se va introduce un control strict al programului de muncă. Evidenţa orelor de muncă se va ţine electronic. S-a început în industria cărnii. Este bine şi pentru angajator pentru că are o evidenţă strictă a prezenţei la serviciu, dar mai ales pentru angajaţi pentru că vor putea evalua la finalul lunii sau la finalul contractului, după caz care este toată activitatea depusă şi care sunt drepturile salariale cuvenite mai ales în situaţia în care efectuează ore suplimentare”, a notat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a explicat că i-a propus omologului german introducerea în toate contractele de muncă pentru lucrătorii români a unor standarde minime care să aibă ca efect eliminarea completă a posibilităţii ca muncitorii români să nu înţeleagă anumite condiţii din document, după cum se plâng în prezent mulţi angajaţi români din Germania că se întâmplă.

„Va creşte numărul de controale cu o atenţie aparte cu privire la condiţiile de cazare şi la cele de muncă. Ştiu din România – în prea multe situaţii, legislaţia e bună, punerea ei în practică este marea provocare.

Discutăm împreună despre stabilirea unor standarde minime în privinţa condiţiilor de cazare, aspecte ce urmează a fi verificate de instituţiile de control.

Rămân la părerea că este responsabilitatea primordială a părţilor semnatare ale unui contract (angajat şi angajator) să agreeze asupra condiţiile contractuale.

Ministrul Muncii apel pentru românii care lucrează în străinătate

Aici adresez, din nou, un apel, către toţi românii care pleacă în străinătate, să citească contractul înainte de plecarea spre locul de muncă, să se asigure că sunt clare condiţiile de: plată salariu, acoperire a costurilor de cazare şi masa, plată transport repatriere inclusiv, dacă doresc să specific acest lucru, pentru condiţiile în care, din cauze neimputabile lor, doresc să rezilieze acel contract.

Pentru a preîntâmpina orice problemă, am ridicat în discuţie posibilitatea discutării unui contract cu standarde minimale care să determine cele două părţi să nu mai omită să clarifice, de la începutul colaborării, aceste aspecte importante, invocate des în ultima vreme”, a precizat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a făcut aceste precizări la scurt timp după videoconferinţa la care a participat împreună cu omologul său german, Hubertus Heil, după ce ministrul german şi-a anulat, miercuri seară, vizita programată în România, din cauza evoluţiei cazurilor de covid-19 din Bucureşti.

Mai jos declarația completă a ministrului muncii Violeta Alexandru:

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Măsuri speciale de SFÂNTA MARIA, în Alba: Mii de credincioși, așteptați la mănăstirile cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Publicat

În jur de 3.000 de credincioși sunt așteptați în acest weekend, la mănăstirile din Râmeț, Dumbrava și Oașa, cu ocazia marii sărbători a creștinilor, Sfânta Maria. 

Sărbătoarea este în plină pandemie de coronavirus și, din această cauză, autoritățile, alături de reprezentanții bisericii au impus un set de reguli pentru ca evenimentul să se desfășoare în condiții de maximă siguranță sanitară. 

Citește și MESAJE de Sfânta Maria. Felicitări pentru familie, prieteni și cunoscuți. Urări în versuri, haioase sau serioase

Nicolae Albu, prefectul de Alba, a declarat pentru alba24.ro că 260 de agenți de poliție, alături de jandarmi vor asigura paza și buna desfășurare a evenimentului religios. Aceștia sunt împărțiți la toate lăcașele de cult unde este sărbătorit hramul Adormirii Maicii Domnului.

Potrivit unor estimări, la Mănăstirea Râmeț sunt așteptați în jur de 1.500 de credincioși, la Dumbrava 1000, la biserica din Cugir 150, iar la Oașa în jur de 200.

Vezi și Reguli și condiții la mănăstirile din Alba, de Sfânta Maria. Fără cazare, iar masca de protecție, obligatorie

Slujbele se vor desfășura în aer liber, cu respectarea distanțării fizice între credincioși. Reprezentanții Arhiepiscopiei din Alba Iulia fac un apel către pelerini ca aceștia să respecte distanțarea de 1,5 metri între persoane.

Deoarece slujbele se vor ține în aer liber, nu este obligatorie masca de protecție, dar aceasta va fi obligatorie în interiorul bisericii, dacă credincioșii vor să se roage la icoane. Totuși, purtarea măștii, chiar și în spații deschise, unde sunt adunări mari de oameni este recomandată.

De asemenea, nu vor exista icoane în afara bisericii și nici nu se vor împărți pachete sau iconițe credincioșilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate