Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

24 iunie: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Sânzienele (Drăgaica)- singura sărbătoare păgână din calendarul creștin ortodox


Publicat

Pe 24 iunie, în toate Bisericile Ortodoxe este prăznuită Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Este ultimul proroc al Vechiului Testament şi, totodată, cel care face legătura cu Noul Testament.

Biserica a închinat Sfântului Ioan Botezătorul şase sărbători: Zămislirea – 23 septembrie; Naşterea – 24 iunie; Soborul – 7 ianuarie; Tăierea capului – 29 august; Prima şi a doua aflare a capului – 24 februarie; A treia aflare a capului – 25 mai.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2020: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

Sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

Potrivit creștinortodox.ro Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.

Elisabeta, mama să, era descendența a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.

Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.

Despre o lungă perioada din viață Sfântului Ioan Botezătorul nu există informații.

Se cunoaște că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice.

Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii că Mesia și Fiul lui Dumnezeu.

Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era „Pocăiți-va, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”.

Cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan. Sfântul Ioan le atrăgea atenția celor care ascultau cuvântul sau că el botează cu apă spre pocăînță, dar va veni Mesia care va boteza cu Duh Sfânt, pregătind venirea Mântuitorului.

Acesta este și motivul pentru care Sfântul Ioan apare în unele icoane că înger cu aripi. Această reprezentare își are originea în profeția lui Maleahi, unde cel care pregătește calea Domnului este numit îngerul Domnului.

Ioan este nume iudaic – „Iohanan” prescurtare din Iehohanan și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – 24 iunie

Data de 24 iunie nu a fost fixată într-un mod întâmplător că zi a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl sau, a tamaiat în sfântul altar – loc în care numai arhiereul întră o singură dată pe an, în luna a șaptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29).

Această luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie și altă din octombrie. Având în vedere cele descoperite în Sfânta Scriptură, Sfinții Părinți au rânduit că ziua zămislirii Sfântului Ioan să fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie că zi de naștere.

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că după solstițiul de vara din 21 iunie, ziua începe să scadă și noaptea să crească.

De aici putem înțelege că Sfântul Ioan Botezătorul, persoană care reprezintă Legea Veche, se naște într-un timp când ziua se micșorează, că semn că Legea Vechiului Testament începe să apună pentru că vine Legea Harului, Legea lui Hristos.

Să nu uităm că Nașterea Mântuitorului este prăznuită pe 25 decembrie, după solstițiul de iarnă din 22 decembrie, când ziua începe să crească.

Ioan Botezătorul – „cel mai mare între cei născuți, cel mai mic în împărăția cerurilor”

Textul din evanghelia de la Matei 11, 11: „Adevărat zic vouă: nu s-a ridicat între cei născuți din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuși, cel mai mic în împărăția cerurilor este mai mare decât el” (Matei 11, 11), este mărturisirea lui Hristos despre Ioan.

Nu există contradicție în cele afirmate de Hristos.

Că să înțelegem că Ioan Botezătorul este „cel mai mare între cei născuți din femei”, ne este de ajuns să știm că a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta se întâlnește cu Fecioara Maria atunci când această Îl purta în pântece pe Domnul.

A viețuit în pustie precum un înger, că L-a botezat pe Hristos la răul Iordan, etc. Iar că să înțelegem ce înseamnă cuvintele „cel mai mic în împărăția cerurilor este mai mare decât el”, ne vom opri asupra talcuirii pe care o dau Sfinții Părinți.

Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că „teologul cel mai înalt e mai mic decât cel de pe urmă dintre îngeri”. El face această afirmație pentru că rezumă „împărăția cerurilor” la lumea îngerilor, căci Împărăția cerurilor nu era încă deschisă oamenilor în vremea lui Ioan. Astfel, Sfântul Ioan este mai mic decât orice înger.

O altă talcuire a Sfântul Maxim Marturistorul este această: „Fiindcă se credea că Ioan a dobândit prin contemplație toată cunoștință îngăduită aici, cunoștință cea mai mică și cea mai de pe urmă în viață viitoare e mai mare decât cea de aici”.

De aici reiese că orice cunoaștere a lui Dumnezeu în această lume, este doar „în parte” sau „că în oglindă, în ghicitură”, pe când în lumea de dincolo, cunoașterea va fi „față către față”, „deplină”, după cum spune Sfântul Apostol Pavel (I Corinteni 13, 12).

Al treilea înțeles pe care îl oferă Sfântul Maxim Mărturisitorul este rezumat la cuvintele: „Cel ce stă pe treaptă cea mai de pe urmă în viețuirea evanghelică e mai mare că cel înălțat în treaptă Legii”. De aici reiese că Sfântul Ioan Botezătorul, neimpartasindu-se de harul revărsat la Cincizecime, neprimind „botezul cu Duh Sfânt și cu foc” este „mai mic decât cel mai mic în împărăția lui Dumnezeu”.

Înțelesul duhovnicesc al îmbrăcămintei și hranei Sfântului Ioan Botezătorul

Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Sfântul Ioan Botezătorul era îmbrăcât în haina din par de cămilă, încins cu o curea de piele și că se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.

Cămilă poate simboliza atât curăția, cât și necurăția. Dacă în Vechiul Testament ea putea fi privită că un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută și că necurată, dacă ținem seama că avea copită despicata. Dacă rămânem la prima semnificăție, cea de animal curat, cămilă simbolizează poporul ales, în timp ce necurăția prefigura neamurile păgâne.

Faptul că Ioan purta o haina din par de cămilă, simbolizează chemarea evreilor și a paganilor la Hristos.

Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifică prin încingerea cu ea, omorârea patimilor.

Cât privește hrană să, trebuie să știm că albinele și lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament, semn că Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului.

Moartea Sfântului Ioan Botezătorul

Din Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus.

Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezatorului că răsplată.

Potrivit Tradiției, Sfântul Ioan a fost înmormântat în Samaria. Rufinus și Teodoret au afirmat că în vremea împăratului Iulian Apostatul, în anul 362, mormântul Sfântului Ioan a fost profanat și o parte din sfintele sale moaște au fost arse.

Restul sfintelor sale moaște au fost duse în Ierusalim și apoi în Alexandria. Despre capul acestuia, Nichifor și Simeon Metafrastul au mărturisit că a fost îngropat separat, în fortăreața Machaerus ori chiar în palatul lui Irod din Ierusalim. Astăzi, capul Sfântului este prezent la Roma.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a două aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului sau (25 mai).

Sânzienele- singura sărbătoare păgână admisă în calendarul ortodox

Tot în această zi se sărbătoresc „Sânzienele”, cea mai mare şi spectaculoasă sărbătoare păgână a anului şi singura admisă, chiar cu numele ei, în calendarul creştin-ortodox.

Ea marchează începutul verii, pentru că pe 21 iunie este solstiţiul de vară. Soarele se află pe boltă în cel mai înalt punct deasupra Ecuatorului, iar pe pământ este ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă.

Noaptea de Sânziene — cum este denumită în folclorul românesc — a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional.

Pentru oamenii din mediu rural, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii.

În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

Din timpuri străvechi, semnul cercului a fost considerat de o importanță copleșitoare, crezându-se că el are forțe magice.

Inelele, coroanele, brățările, colierele, centurile, cununile, ghirlandele nu întâmplător au forma de cerc, ci pentru ca acest simbol magic să-i apere pe purtătorii lor de forțele răului, care nu pot să treacă peste această graniță imaginară fără sfârșit sau început, în filosofie el reprezentând nesfârșitul, infinitul.

sursa: crestinortodox.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

MOȘII DE VARĂ 2021: Obiceiuri în Ajunul Rusaliilor: se dă de pomană ceapă, usturoi și mâncare caldă, se organizează târguri

Publicat

Moşii de Vară preced sărbătoarea populară a Rusaliilor, care are loc la cincizeci de zile de la Paşti, atunci când Biserica ortodoxă sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh- Rusaliile. În 2021 Moșii de Vară  pică pe 19 iunie.

La Moşii de vară se dă de pomană pentru sufletele celor morţi, iar pomana era dată îndeosebi în vase de lut speciale, folosite numai cu această ocazie, numite şi moşoaice. Sărbătorile

Cu prilejul Moşilor de vară se organizează târguri mari, tradiţionale, iar credincioşii se pot aproviziona cu vase de lut, cu alimente şi cu obiecte necesare pentru pregătirea parastaselor.

Moșii de Vară: 50 de zile, porţile cerului au fost deschise

Tradiţia spune că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.

Pentru ca sufletele celor adormiţi să se întoarcă fără incidente în mormintele din care au plecat şi să fie împăcate cu această situaţie, rudele celor comemoraţi trebuie să le împartă pomeni şi să respecte tradiţiile familiei.

Moșii de Vară: Ofrandele se dăruiesc săracilor şi străinilor

Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moşilor cei răposaţi aşteaptă să primească ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. În lumea satelor, dar şi în mediul urban, ofrandele se împart mai ales săracilor şi străinilor, dar nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Moșii de vară: Se împarte mâncare caldă, „aburel”

Prin tradiţie, se spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii, iar masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel” sau „aburi”. În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă îndeosebi în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această ocazie.

Moșii de vară: Gospodinele prepară bucatele preferate de rudele comemorate

De obicei, gospodinele pregătesc pentru această sărbătoare bucatele preferate de ruda pe care o comemorează. Vasele cumpărate trebuie umplute cu mâncare şi băutură.

Se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

Tradiţia spune că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.

Moșii de vară: Se duc la biserică ofrande specifice Moşilor de cireşe

Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare : colivă, colaci, vin şi cireşe.

Moșii de vară: Ritualul de comemorare se continuă în cimitire

Ritualul început în biserici continuă în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Aici, credincioşii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.

De la biserică, ritualurile de pomenire se continuă în cimitire, unde credincioşii împart ofrande pentru sufletele celor răposaţi. În multe zone, la porţile cimitirelor se întind mese pe care se pun colaci, colivă şi sticle de vin, împodobite cu multe flori. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii. În anumite zone geografice din ţară, tradiţiile comemorării sunt foarte variate.â

Moșii de vară: Respectând datinile celor trei sărbători

Gospodinele care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători : Moşii de cireşe, Rusaliile şi Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoase, sufleteşte şi trupeşte, în comparaţie cu suratele lor care nu împlinesc datinile strămoşeşti.

Pentru a avea spor în casă şi pentru a fi sănătoşi tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete şi obiecte noi, nefolosite în propria locuinţă.

Moșii de vară: Daţi de pomană ceapă şi usturoi

Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.

În noaptea de Rusalii dormiţi în propria casă

În acestă sâmbătă, nu este bine să mergeţi seara la fântână sau să treceţi printr-o răscruce de drumuri, într-o zonă singuratică, pentru că pe acolo trec duhurile rele. Mai mult, pentru a nu avea nici un fel de probleme este bine să dormiţi în propria voastră locuinţă.

Acum, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, spune tradiţia.

Recoltă foarte bogată

Dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogată.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Temperaturi mai mari, zăpadă puțină și multe fenomene extreme. Cum va evolua vremea în România, până la sfârșitul secolului

Publicat

Temperatura va crește în România, zăpada va fi tot mai puțină, precipitațiile se vor reduce iar fenomenele extreme se vor înmulți. 

Schimbările climatice se resimt în România, iar temperatura va crește în medie pe întreg teritoriul țării. 

Cele mai pesimiste scenarii indică că temperaturile medii anuale vor crește cu aproximativ 8°C în lunile de vară până la finalul acestui secol.

Grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu până la 80%, iar zilele cu precipitații se vor reduce, însă vor crește în abundență, spune Roxana Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, într-o analiză pentru platforma InfoClima.

„Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80%, comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001, în regiuni din vestul, centrul și sudul României.

În munți, reducerea este mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist”, afirmă Roxana Bojariu.

Fizicianul Cristian Presură a explicat din punct de vedere științific, pe înțelesul tuturor, fenomenul încălzirii globale.

Concluziile analizei:

Temperatura va crește în mediu pe întreg teritoriul țării, aceste creșteri nu vor fi însă uniforme.

Precipitațiile se vor reduce, vara, simultan cu o creștere a numărului de zile cu precipitații abundente. În alte cuvinte vom avea mai puține zile cu ploi, însă în zilele cu ploaie precipitațiile vor fi abundente.

Se va reduce drastic a grosimea stratului de zăpadă.

Vom avea o creștere a numărului de fenomene extreme.

Vom avea în continuare 4 anotimpuri, dar caracteristicile acestora se pot schimba.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO ȘTIREA TA: Ploaie cu grindină la Săsciori, în seara cu două coduri meteo de vreme rea

Publicat

Vremea rea care a afectat județul Alba vineri seara a adus pe lângă ploi torențiale, descărcări electrice și vijelii, grindină. 

La Săsciori grindina a bătut timp de aproape 3, 4 minute și a fost foarte puternică, după cum se poate observa în videoul suprins.

Reamintim că mai multe localități din Alba au fost sub o avertizare de tip cod portocaliu de vreme rea, vineri seara.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Transporturilor: În 2021 se va deschide tronsonul de autostradă Alba Iulia – Aiud. Promisiune fermă de la Aktor

Publicat

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a vizitat vineri, 18 iunie, lotul 2 al Autostrăzii Sebeș – Turda, unde lucrează compania Aktor. Alături de Drulă a fost Dan Barna. 

Drulă a declarat că în 2021 se va deschide tronsonul de 29 de kilometri dintre Alba Iulia și Aiud. 

” Împreună cu Dan Barna, astăzi am fost și pe autostrada Sebeș-Turda – lotul 2, unde m-am asigurat că anul acesta, așa cum am anunțat, vom deschide tronsonul de 29 de km dintre Alba Iulia și Aiud.

Am obținut promisiunea fermă a constructorului că în toamnă lotul va fi gata și că pe întreaga A10 se va putea circula în acest an.

În plus, antreprenorul a finalizat soluția tehnică de remediere a alunecării de teren care a creat probleme la km 19 și s-a apucat de implementarea ei. Pe tronson se aștern zilnic circa 2.000 de tone de asfalt.

Așadar, sper să încheiem odată acest proiect mult întârziat, demarat în 2014 și care ar fi trebuit să fie gata în 2016 (!) și să putem circula în sfârșit pe autostrada care face legătura între două coridoare principale, A1 Sibiu-Deva-Timișoara-Arad și A3 Mureș-Cluj-Oradea.

Încă un anunț: nodul de la Sebeș – pe care tocmai l-am vizitat și care face legătura între A10, DN1 și A1 – va fi gata în iulie, conform promisiunii constructorului.
Aici va fi o finalizare a nodului în două etape. În prima fază, pe 15 iulie, vor fi terminate bretelele dinspre Deva, iar la final de iulie cele dinspre Sibiu”, a declarat Drulă pe Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate