27 martie 1697. Sinodul de la Alba Iulia a adoptat unirea cu Roma, zi care marchează actul de naștere al Bisericii Greco-Catolice. 

Sinodul a fost convocat de mitropolitul Teofil Seremi care a decedat în același an la Alba Iulia.

Teofil, pe numele său de mirean Toma Seremi, a fost episcop ortodox și mitropolit al Bălgradului (Ardealului) între 1692 și 1697.

Publicitate

Provenit din mica nobilime din Teiuș, el a inițiat tratativele pentru unirea Mitropoliei Ardealului cu Biserica Catolică, proces care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice.

Biserica Greco-Catolică a apărut în urma unirii cu Roma a unei părți a creștinilor de rit bizantin din Europa de Est și Centrală.

În spațiul românesc, procesul s-a desfășurat în mai multe etape și a avut loc atunci când o parte a clerului ortodox din Transilvania a acceptat unirea cu Biserica Romei, păstrând în același timp ritul bizantin.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

Actul Unirii cu Biserica Romei, semnat de întreg sinodul

Actul Unirii cu Biserica Romei a fost semnat de toți membrii sinodului și întărit cu sigiliul Mitropoliei de Bălgrad, vechea denumire a orașului Alba Iulia.

Printr-un document semnat ulterior, Biserica Ortodoxă a românilor din Ardeal, aflată sub jurisdicția canonică a Sfântului Scaun, a devenit și și-a continuat existența sub numele de "Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică"

Reprezentanții bisericii au cerut păstrarea tiparului ortodox al slujbelor:

"Și așa ne unim cu acești ce scri mai sus, cum toată legea noastră, slujba Besericii, leturghia, posturile și carindariul nostru să stea pre loc, iară dacă n-ar sta pre loc acele, nici aceste peceți ale noastre să n-aibă nici o tărie asupra noastră și vlădica nostru Athanasie să fie în scaun și nime să nu-l hărbutăluiască" și o pecete ce acoperă două litere din penultimul rând.

Publicitate

Acest text este adăugat de Atanasie Anghel, conform unei expertize grafologice, dar fără semnătura acestuia.

Există și supoziția conform căreia actul în speță ar fi fost realizat abia în 1701, când Atanasie Anghel, chemat la Viena a fost pus să aleagă între neunirea și, respectiv, unirea cu Biserica Romei.

Conform normelor canonice de atunci a Bisericii Catolice (de după Conciliul tridentin de la 1545-1563), aflat la Viena, în fața cardinalului Leopold Karl von Kollonitsch, Atanasie Anghel a făcut o mărturisire publică de credință față de Biserica Romei.